Marea Adunare Națională - MAN

Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială

Modificări (1), Admiteri de neconstituționaliate parțială sau cu rezervă de interpretare (1), Respingeri de neconstituționalitate (6), Referințe (11), Derogări (1), Reviste (33), Doctrine (1), Jurisprudență relevantă, Referințe în jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 iulie 1977 până la 31 martie 2001, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 19/2000.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Capitolul 1 Dispoziții generale

Art. 1. - Jurisprudență, Reviste (1)

(1) În R.S.R. au dreptul la pensie toți cetățenii care au depus o muncă utilă societății în sectoarele producției materiale și social-culturale.

(2) Pensia se stabilește în raport de contribuția adusă de fiecare om al muncii la dezvoltarea societății, potrivit principiului socialist al retribuirii după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii și se diferențiază în funcție de vechimea în muncă, retribuția avută și grupa de muncă. Jurisprudență, Reviste (4)

(3) În raport de condițiile, complexitatea și importanța muncii, locurile de muncă se încadrează în grupa I, II sau III de muncă, prin decret al Consiliului de Stat. Jurisprudență

Art. 2. - Jurisprudență

(1) Dreptul la pensie se acordă la împlinirea vîrstei stabilite de lege în raport de natura muncii prestate și de numărul de ani efectiv lucrați în activitatea economică și socială. Jurisprudență

(2) Beneficiază, de asemenea, de dreptul la pensie persoanele încadrate în muncă, care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă. Cuantumul pensiei se stabilește în raport de cauzele și gradul de invaliditate, precum și de vechimea în muncă. Jurisprudență

Art. 3. - Jurisprudență, Reviste (3)

(1) Dreptul la pensia de asigurări sociale este recunoscut tuturor cetățenilor țării care au desfășurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care unitățile socialiste au depus contribuția prevăzută de lege, la fondul de asigurări sociale de stat. Jurisprudență, Reviste (2)

(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituie din contribuțiile pe care le plătesc unitățile socialiste, precum și din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat. Jurisprudență, Reviste (4)

Art. 4. - Jurisprudență

Unitățile socialiste sînt obligate să asigure pentru întregul personal muncitor evidența corectă a vechimii în muncă, a retribuției aferente și a celorlalte elemente necesare, potrivit legii, la stabilirea pensiei.

Art. 5. - Jurisprudență

(1) O persoană poate primi o singură pensie integrală de asigurări sociale.

În cazul în care a lucrat și în alte sectoare cu sisteme proprii de pensionare, primește atît pensia de asigurări sociale, cît și pensia ce i se cuvine din acele sectoare, în raport cu munca depusă și vechimea stabilită, potrivit legii.

(2) Suma rezultată din pensiile cumulate nu va putea depăși nivelul pensiei de asigurări sociale ce s-ar fi cuvenit persoanei respective în cazul în care întreaga activitate ar fi fost prestată într-o unitate de stat.

Art. 6. -

(1) Unitățile socialiste nu pot încadra persoane pensionate într-o activitate cu caracter permanent. În cazuri excepționale și cu aprobarea organelor prevăzute de lege, unitățile pot folosi pensionari numai pentru activități temporare sau pentru executarea unor lucrări.

(2) Sumele realizate din aceste activități cumulate cu pensia nu pot depăși nivelul retribuției pe care pensionarul a avut-o la data pensionării, actualizată potrivit majorărilor retribuției pentru acea funcție.

Art. 7. - Jurisprudență

Pensia nu este impozabilă și nu poate fi cedată nici total nici parțial.

Dreptul la pensie este imprescriptibil.

Capitolul 2 Pensia pentru munca depusă și limita de vîrstă

Art. 8. - Jurisprudență, Reviste (9)

(1) Personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 ani bărbații și 25 ani femeile, are dreptul la pensie pentru munca depusă și limita de vîrstă, la împlinirea vîrstei de 62 ani barbații și 57 ani femeile. Jurisprudență, Reviste (4)

(2) Persoanele încadrate în muncă care au o vechime de cel puțin 30 ani barbații și 25 ani femeile, sînt pensionate, la cererea lor, și la împlinirea vîrstei de 60 ani barbații și 55 ani femeile. Jurisprudență, Reviste (2)

(3) Persoanele care doresc să continue activitatea și după împlinirea vîrstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile, pot cere, cu 3 luni înainte de împlinirea acestor vîrste, ca unitatea să le mențină în muncă pe o perioadă de cel mult 3 ani. În cazul în care unitatea nu aprobă cererea, persoana interesată se poate adresa organului ierarhic superior, care poate decide menținerea în muncă, în aceeași unitate, ori într-o altă unitate subordonată, sau înscrierea la pensie.

Art. 9. - Jurisprudență, Reviste (1)

(1) Vechimea în muncă ce se ia în considerare la stabilirea pensiilor pentru muncă depusă este timpul cît o persoană a fost încadrată în baza unui contract de muncă. Jurisprudență

(2) Dovada vechimii în muncă, în vederea pensionării, se face prin carnetul de muncă, întocmit conform legii. Jurisprudență

Art. 10. - Jurisprudență, Reviste (9)

Retribuția tarifară, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate.

Art. 11. - Jurisprudență, Reviste (5)

(1) Pensia integrală pentru muncă depusă și limita de vîrstă se determină în procente din retribuția tarifară, diferențiate pe tranșe de retribuții și grupe de muncă, stabilite potrivit legii, astfel: Jurisprudență, Reviste (1)

Grupa I de muncă Grupa II de muncă Grupa III de muncă
Retribuția tarifară -lei- Pensia în procente din retribuția tarifară Cuantumul minim al pensiei -lei- Pensia în procente din retribuția tarifară Cuantumul minim al pensiei -lei- Pensia în procente din retribuția tarifară Cuantumul minim al pensiei -lei-
pînă la 1200 85 - 80 - 75 -
1 201 - 1600 80 1020 75 960 70 900
1 601 - 2000 75 1280 70 1200 65 1120
2 001 - 2500 70 1500 65 1400 62 1300
2 501 - 3000 65 1750 62 1625 60 1550
3 001 - 3500 62 1950 60 1860 58 1800
3 501 - 4000 60 2170 58 2100 56 2030
peste 4000 58 2400 56 2320 54 2240

(2) Procentele corespunzătoare grupelor I și II de muncă se aplică persoanelor care au lucrat efectiv în aceste grupe cel puțin 20 ani în grupa I sau 25 ani în grupa II de muncă; dacă au lucrat mai puțin, la procentele corespunzătoare grupei III se acordă un spor proporțional cu timpul efectiv lucrat în grupele I și II. Jurisprudență, Reviste (1)

Art. 12. - Jurisprudență, Reviste (2)

Persoanele care au vechime totală în muncă mai mare de 30 ani barbații și 25 ani femeile, beneficiază, pentru fiecare an în plus, din primii cinci ani, de un spor la pensie de 1% și pentru fiecare an în plus peste cinci ani, de un spor de 0,5% din retribuția tarifară folosită la calcularea pensiei.

Art. 13. - Jurisprudență, Reviste (1)

(1) Persoanelor care nu au vechime integrală în muncă dar au o vechime de cel puțin 15 ani, li se acordă pensie, la împlinirea vîrstei de 62 ani barbații și 57 ani femeile, proporțional cu numărul anilor de vechime.

(2) Persoanelor care au o vechime în muncă de 10-15 ani li se acordă o pensie de 350 lei lunar pentru o vechime de 10 ani, iar pentru fiecare an în plus, pînă la 14 ani inclusiv, se adaugă cîte 25 lei.

Art. 14. - Jurisprudență, Reviste (16)

(1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 ani în grupa II de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe cîte: Jurisprudență, Reviste (2)

a) un an și șase luni pentru grupa I de muncă; Jurisprudență

b) un an și trei luni pentru grupa II de muncă.

(2) Pe această baza persoanele care au lucrat în grupele I și II de muncă au dreptul, la cerere, să fie pensionate, la împlinirea vîrstei de: Jurisprudență, Reviste (1)

a) 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, barbații; Jurisprudență

b) 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile. Jurisprudență

(3) Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (1) sînt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atît barbații cît și femeile din grupa I de muncă, și la 55 ani barbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă. Jurisprudență, Reviste (2)

(4) Persoanele care au vechime în muncă prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de muncă sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de muncă au dreptul, la cerere, să li se reducă vîrsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau II de muncă, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, barbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile. Jurisprudență

Art. 15. -

(1) Persoanele care au dreptul să fie pensionate cu reducerea vîrstei, pot cere să lucreze în continuare, în același loc de muncă sau în altele mai ușoare, pînă la împlinirea vîrstei de:

a) 55 ani pentru grupa I și 60 ani pentru grupa II, barbații;

b) 52 ani pentru grupa I și 55 ani pentru grupa II, femeile.

(2) Aceste persoane își păstrează dreptul la pensie potrivit grupei de muncă din care provin, iar perioada lucrată în continuare se consideră vechime în grupele I sau II de muncă.

Art. 16. - Jurisprudență, Reviste (2)

Persoanele care au lucrat cel puțin 5 ani în grupele I și II de muncă au dreptul să li se ia în calculul vechimii în muncă, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe: un an și șase luni pentru grupa I sau un an și trei luni pentru grupa II. În aceste cazuri nu se reduce limita vîrstei de pensionare.

Art. 17. -

(1) Personalului navigant din aviația civilă care are o vechime în muncă de cel puțin 25 ani barbații și 20 ani femeile, la stabilirea pensiei i se ia în calcul o vechime suplimentară potrivit legii, în raport de numărul orelor de zbor, de tipul de aeronavă și funcția îndeplinită.

(2) Pe această bază personalul navigant are dreptul, la cerere, să fie pensionat la împlinirea vîrstei de 50 ani. Jurisprudență

(3) Personalul navigant care nu are vechimea în muncă prevăzută la alin. (1) are dreptul să i se ia în calcul vechimea suplimentară stabilită potrivit legii. În aceste cazuri nu se reduce limita vîrstei de pensionare.

Art. 18. -

(1) Femeile cu o vechime în muncă de 25 ani, care au născut cel puțin 3 copii și i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani, pot cere pensionarea înaintea împlinirii vîrstei de pensionare, după cum urmează:

a) cu un an pentru 3 copii;

b) cu doi ani pentru 4 copii;

c) cu trei ani pentru mai mulți copii.

(2) Vîrsta de pensionare se reduce cu ani întregi, și nu poate fi mai mică de 50 ani.

Art. 19. -

(1) Profesorii și conferențiarii din învățămîntul superior, precum și cercetătorii științifici principali I și II care au o vechime în muncă de cel puțin 30 ani bărbații și 25 ani femeile, se pensionează la împlinirea vîrstei de 65 ani bărbații și 60 ani femeile. Aceștia pot fi menținuți în activitate la cererea lor și cu acordul unității, pe o perioadă de cel mult 5 ani.

(2) Persoanele menționate la alin. (1) vor fi pensionate, la cererea lor, la vîrsta de 62 ani barbații și 57 ani femeile.

Art. 20. -

(1) La stabilirea vechimii în muncă se ia în considerare și timpul în care persoana: Jurisprudență

a) a fost deținută în lagăre sau închisori, pentru activitate revoluționară, antifascistă sau democratică. Fiecare an de deținere se consideră ca vechime în muncă de un an și șase luni;

b) a fost îndepărtată din serviciu pentru activitate politică revoluționară, antifascistă sau democratică, înainte de 23 August 1944, ori ca urmare a persecuțiilor rasiale sau naționale, în perioada ianuarie 1938 - decembrie 1945;

c) a desfășurat o activitate revoluționară antifascistă, recunoscută de către organele în drept, ca vechime în muncă.

(2) Constituie vechime în muncă și timpul în care o persoană încadrată în muncă și-a întrerupt activitatea deoarece:

a) a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrată, mobilizată sau în prizonierat;

b) a fost suspendată din funcție ori i s-a desfăcut contractul de muncă, dacă aceste măsuri au fost anulate ulterior ca fiind ilegale.

(3) Se consideră vechime în muncă și perioada în care o persoană încadrată în muncă urmează cursuri de pregătire profesională sau politică. Jurisprudență, Reviste (1)

(4) De asemenea, se consideră vechime în muncă perioadele pentru care s-a cotizat la fostele asigurări sociale, ori la casele de pensii preluate de stat. Jurisprudență

(5) Pentru persoanele care au fost încadrate să lucreze, potrivit legii, cu program redus, vechimea în muncă se ia în considerare proporțional cu timpul lucrat. Jurisprudență

(6) Perioada în care o femeie a fost încadrată, cu program redus, potrivit legii, pentru îngrijirea copiilor în vîrstă de pînă la 6 ani, se socotește ca timp integral. Jurisprudență

Art. 21. - Jurisprudență, Reviste (3)

(1) Media retribuțiilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabilește pe baza:

a) retribuției tarifare de încadrare, pentru cei retribuiți cu luna;

b) retribuției tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore, pentru retribuiți cu ora, inclusiv pentru personalul care lucrează în acord; Jurisprudență, Reviste (1)

c) retribuției tarifare de calcul, pentru cei retribuiți cu cota procentuală;

d) retribuției la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, pentru cei angajați la persoane fizice.

(2) În cazul persoanelor îndreptățite la pensie, care au fost încadrate în muncă și la organizații internaționale, societăți mixte sau la alte organizații din străinătate, primind retribuții în valută, la stabilirea bazei de calcul a pensiei se iau în considerare retribuțiile tarifare de încadrare la nivelul funcțiilor similare din țară, valabile în perioadele corespunzătoare dacă s-au plătit contribuțiile legale către asigurările sociale de stat. Jurisprudență

Capitolul 3 Pensia pentru pierderea capacității de muncă din accident de muncă
sau boală profesională

Art. 22. -

Unitățile au obligația să asigure persoanelor încadrate în muncă condițiile necesare pentru buna desfășurare a activității și să ia măsurile de protecția muncii prevăzute de lege, în vederea înlăturării oricăror cauze care pot conduce la diminuarea sau pierderea capacității de muncă a acestora.

Art. 23. - Reviste (1)

(1) Persoanele încadrate în muncă, care datorită unor accidente de muncă survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu ori datorită bolilor profesionale și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, primesc pensie pe timpul cît durează invaliditatea.

(2) Beneficiază, de asemenea, de pensie persoanele care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă din cauza unei boli contractate în timpul în care erau încadrate în muncă, dacă invaliditatea stabilită este de gradul I sau II.

(3) De aceleași drepturi beneficiază și persoanele care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obștești, precum și elevii, ucenicii și studenții în timpul efectuării practicii profesionale.

(4) Persoanele care și-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă și lucrează jumătate din durata normală a programului de lucru beneficiază, în condițiile legii, de pensie de invaliditate de gradul III.

Art. 24. -

(1) Pierderea capacității de muncă se stabilește prin decizie, de către comisiile de pensii județene sau a municipiului București, la propunerea comisiilor de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, organizate potrivit legii.

(2) Persoanele în cauză pot fi încadrate într-unul din următoarele grade de invaliditate:

a) gradul I, dacă acestea au nevoie de îngrijire și supraveghere din partea altei persoane;

b) gradul II, celelalte persoane care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă;

c) gradul III, persoanele care și-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă.

(3) Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II, III de invaliditate se aprobă prin decret al Consiliului de Stat.

Art. 25. -

(1) Pensia ce se acordă persoanelor care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli contractate în timpul cît erau încadrate în muncă, dacă invaliditatea este de gradul I sau II, se stabilește în raport de vechimea în muncă, în procente, din retribuția tarifară, diferențiate pe tranșe de retribuție și grupe de muncă. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabilește după cum urmează:

Retribuția tarifară - lei - Pensia în procente din retribuția tarifară pentru 5 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei - Pensia în procente din retribuția tarifară pentru 15 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei - Pensia în procente din retribuția tarifară pentru 30 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei -
PENTRU GRUPA I DE MUNCĂ
pînă la 1200 60 - 70 - 85 -
1201 - 1600 55 720 65 840 80 1020
1601 - 2000 50 880 60 1040 75 1280
2001 - 2500 45 1000 55 1200 70 1500
2501 - 3000 40 1125 50 1375 65 1750
3001 - 3500 37 1200 47 1500 62 1950
3501 - 4000 35 1295 45 1645 60 2170
peste 4000 33 1400 43 1800 58 2400
PENTRU GRUPA II DE MUNCĂ
pînă la 1200 55 - 65 - 80 -
1201 - 1600 50 660 60 780 75 960
1601 - 2000 45 800 55 960 70 1200
2001 - 2500 40 900 50 1100 65 1400
2501 - 3000 37 1000 47 1250 62 1625
3001 - 3500 35 1110 45 1410 60 1860
3501 - 4000 33 1225 43 1575 58 2100
peste 4000 31 1320 41 1720 56 2320
PENTRU GRUPA III DE MUNCĂ
pînă la 1200 50 650 60 - 75 -
1201 - 1600 45 660 55 720 70 900
1601 - 2000 40 700 50 880 65 1120
2001 - 2500 37 725 47 1000 62 1300
2501 - 3000 35 800 45 1175 60 1550
3001 - 3500 33 900 43 1350 58 1800
3501 - 4000 31 980 41 1505 56 2030
peste 4000 29 1040 39 1640 54 2240

(2) Pentru vechimile în muncă cuprinse între 5 și 30 de ani, pensia se calculează proporțional cu numărul anilor lucrați.

(3) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de pînă la 30%, din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.

(4) Pentru fiecare an de vechime în muncă peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani și de 0,5% pentru anii următori, din retribuția tarifară de calcul al pensiei.

(5) Pensia pentru invaliditate de gradul III împreună cu retribuția primită pentru munca depusă nu pot depăși, pentru persoanele încadrate în grupa I de muncă 80%, pentru persoanele încadrate în grupa II de muncă 75%, iar pentru persoanele încadrate în grupa III de muncă 70%, din retribuția avută la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizată potrivit majorărilor pentru acea funcție.

Art. 26. - Jurisprudență

Retribuția tarifară pe baza căreia se calculează pensia pentru pierderea capacității de muncă este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate sau retribuția medie a ultimilor ani atunci cînd vechimea în muncă este de pînă la 5 ani.

Art. 27. -

(1) Persoanele încadrate în muncă, cu o vechime mai mică de cinci ani care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli contractate în timpul cît erau încadrate în muncă, au dreptul la o pensie de 650 lei pentru gradul I și 520 lei pentru gradul II de invaliditate.

(2) De aceleași drepturi beneficiază și studenții, elevii, ucenicii și persoanele accidentate în timpul îndeplinirii obligațiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obștești care în perioada anterioară nu erau încadrați într-o activitate retribuită.

Art. 28. -

Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate primesc pe lîngă pensie și o sumă fixă pentru îngrijire, de 300 lei lunar.

Art. 29. -

(1) Persoanele care au suferit accidente de muncă, au contractat boli profesionale sau care din motive de sănătate nu mai pot lucra în condițiile de la locurile de muncă avute anterior vor fi încadrate la locuri de muncă mai ușoare corespunzătoare capacității lor de muncă. Obligația de a asigura încadrarea în astfel de locuri de muncă revine unității socialiste în care sînt încadrate.

(2) Muncitorii și maiștrii prevăzuți la alin. (1), cuprinși în grupele I și II de muncă și care au o vechime minimă de 10 ani în aceste grupe vor fi încadrați în locurile de muncă la care să li se asigure o retribuție de cel puțin 75% pentru grupa I și 70% pentru grupa II, din retribuția în vigoare corespunzătoare funcției avute anterior. Pentru o vechime de peste 15 ani, procentul este de 80% pentru grupa I și 75% pentru grupa II de muncă. Dacă nu este posibil să se asigure această retribuție, diferența pînă la 70%, 75% sau 80% se acordă din fondurile asigurărilor sociale incluzîndu-se în retribuția tarifară.

Art. 30. - Jurisprudență

Hotărîrea privind încadrarea în grade de invaliditate poate fi contestată, în cel mult 60 de zile de la comunicare, la comisiile de pensii județene și a municipiului București, de către persoana în cauză, ori de conducerea unității în care este încadrată.

Art. 31. -

(1) Pensionarii încadrați în gradul I, II sau III de invaliditate sînt supuși revizuirii medicale, la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă. Jurisprudență

Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începînd cu luna următoare.

(2) Sînt supuse revizuirii medicale și persoanele încadrate în muncă care primesc diferența de retribuție de la asigurările sociale de stat, potrivit art. 29 alin. (2).

(3) Revizuirea medicală se poate face și la cererea pensionarilor, numai pînă la împlinirea vîrstei de 60 ani barbații și 55 ani femeile.

(4) Nu sînt supuși revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care prezintă invalidități ireversibile, precum și cei care au împlinit vîrsta de 60 ani barbații și 55 ani femeile.

Art. 32. -

În cazul schimbării gradului de invaliditate, pensia corespunzătoare noului grad se stabilește pe baza cuantumului pensiei avute la gradul de invaliditate anterior.

Art. 33. -

Dispozițiile prezentei legi, care privesc modul de stabilire a vechimii în muncă și a retribuției tarifare, în raport de care se calculează pensia pentru munca depusă și limita de vîrstă, se aplică, în mod corespunzător și la calcularea pensiilor pentru pierderea capacității de muncă din cauză de accident de muncă sau boală profesională.

Art. 34. - Jurisprudență

La împlinirea vîrstei de 60 ani bărbații și 55 ani femeile, pensionarii pentru pierderea capacității de muncă sînt trecuți, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru munca depusă și limita de vîrstă; în aceste cazuri își pot menține drepturile aferente gradului I și II de invaliditate.

Capitolul 4 Pensia pentru pierderea capacități de muncă
în afara procesului de muncă

Art. 35. - Jurisprudență

Persoanele încadrate în muncă, care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă din cauza unor accidente produse în afara procesului de muncă beneficiază de pensie dacă invaliditatea stabilită este de gradul I, II sau III și au o vechime în muncă de cel puțin 5 ani.

Art. 36. -

(1) Pensia se stabilește în procente din retribuția tarifară, diferențiate pe tranșe de retribuții și ani de vechime în muncă. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabilește după cum urmează:

Retribuția tarifară - lei - Pensia în procente tarifare pentru 5 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei - Pensia în procente tarifare pentru 5 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei - Pensia în procente tarifare pentru 5 ani vechime Cuantumul minim al pensiei - lei -
pînă la 1200 35 460 40 - 70 -
1201 - 1600 30 470 35 480 65 840
1601 - 2000 24 480 33 560 60 1040
2001 - 2500 20 490 31 650 57 1200
2501 - 3000 17 500 30 775 55 1425
3001 - 3500 15 510 29 900 53 1650
3501 - 4000 14 520 28 1015 51 1855
peste 4000 13 530 27 1120 49 2040

(2) Pentru vechimile cuprinse între 5 și 30 de ani, pensia se calculează proporțional cu numărul anilor lucrați.

(3) Pentru fiecare an de vechime în muncă peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani și de 0,5% pentru anii următori, din retribuția tarifară de calcul al pensiei.

(4) Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate primesc pe lîngă pensie și o sumă fixă pentru îngrijire de 300 lei lunar.

(5) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de pînă la 30% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.

(6) Pensia pentru invaliditate de gradul III împreună cu retribuția primită pentru munca depusă nu pot depăși 70% din retribuția avută la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizată potrivit majorărilor pentru acea funcție.

Art. 37. -

(1) Persoanelor care îndeplinesc obligații militare și care au devenit invalide de gradul I sau II ca urmare a unor boli altele decît cele profesionale - li se acordă pensie fără a se cere condiția de vechime în muncă.

(2) Pensia celor care la data convocării în vederea îndeplinirii obligațiilor militare erau încadrați cu contract de muncă, se stabilește în condițiile prevăzute de art. 36. Celor care nu îndeplinesc condiția de vechime în muncă necesară pentru obținerea pensiei, precum și celor care nu erau încadrați în muncă, li se acordă o pensie fixă de 455 lei pentru gradul I de invaliditate și 390 lei pentru gradul II de invaliditate.

Art. 38. - Jurisprudență

Dispozițiile referitoare la vechimea în muncă și retribuția tarifară de calcul, precum și la încadrarea în grade de invaliditate și revizuire medicală, se aplică și pensiilor pentru pierderea capacității de muncă din alte cauze decît accidente de muncă sau boli profesionale.

Capitolul 5 Pensia de urmaș

Art. 39. -

(1) Pensia de urmaș se acordă copiilor și soției, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Pensia de urmaș se acordă dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinirea condițiilor pentru obținerea unei pensii. Jurisprudență

Art. 40. - Jurisprudență

(1) Copiii au dreptul la pensie de urmaș pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continuă studiile, pînă la terminarea acestora, dar fără a depăși vîrsta de 25 ani.

(2) Copiii urmași care, înainte de a împlini vîrsta de 16 ani, au devenit invalizi de gradul I sau II, primesc, după încetarea plății pensiei de urmaș pe toată perioada invalidității, un ajutor de 350 lei lunar pentru gradul I și de 300 lei lunar pentru gradul II.

Art. 41. -

(1) Soția are dreptul la pensie de urmaș, pe tot timpul vieții, la împlinirea vîrstei de 55 ani, dacă a avut cel puțin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică, dar de cel puțin 10 ani, pensia se acordă proporțional cu anii de căsătorie.

(2) De asemenea, se acordă pensie de urmaș, pe tot timpul vieții, soției care a împlinit vîrsta de 50 ani și care a născut, pînă la data decesului soțului, mai mult de 4 copii, iar durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani.

(3) Soția are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vîrstă și de durata căsătoriei pe timpul cît este invalidă de gradul I sau II; de asemenea, beneficiază de această pensie dacă nu este încadrată în muncă la data decesului soțului și are în îngrijire unul sau mai mulți copii în vîrstă de pînă la 6 ani.

Art. 42. - Jurisprudență

Soția care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat, poate opta pentru oricare din aceste pensii. Jurisprudență

Art. 43. -

Soția primește pensie de urmaș numai pînă la încadrarea sa în muncă, dar nu mai mult de 6 luni de la data decesului soțului, dacă nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 41. Jurisprudență

Art. 44. -

(1) Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește luîndu-se ca bază de calcul:

a) pensia susținătorului decedat, dacă acesta era pensionar;

b) pensia la care ar fi avut dreptul susținătorul, în condițiile legii, pentru munca depusă și limita de vîrstă sau pentru invaliditate.

(2) Pensia de urmaș se stabilește în procente din pensia titularului, astfel 50 la sută pentru un singur urmaș, 75 la sută pentru doi și 100 la sută pentru mai mulți urmași, cu drept la această pensie.

Art. 45. -

În cazul copiilor orfani de ambii părinți cuantumul pensiei de urmaș se stabilește luîndu-se ca bază de calcul:

a) pînă la trei copii, pensia cea mai avantajoasă a unui singur părinte;

b) pentru patru copii, pensia cea mai avantajoasă a unui părinte la care se adaugă jumătate din pensia celuilalt părinte;

c) pentru cinci și mai mulți copii, pensiile cumulate ale ambilor părinți.

Art. 46. -

(1) Plata pensiei se suspendă pe timpul cît pensionarul urmaș este încadrat în muncă sau realizează venituri dintr-o activitate permanentă ca liber profesionist sau mic meseriaș cu atelier propriu. Plata pensiei se suspendă și atunci cînd soția urmașă s-a căsătorit.

(2) Cînd unul dintre urmași pierde dreptul la pensie, ceilalți primesc în continuare partea de pensie ce li s-a cuvenit pînă la acea dată.

Capitolul 6 Stabilirea și plata pensiilor

Art. 47. - Jurisprudență

(1) Pentru a se asigura respectarea strictă a prevederilor legii privind întocmirea actelor de pensionare, a ținerii unei evidențe corecte a tuturor datelor și celorlalte elemente necesare pe baza cărora se stabilesc drepturile la pensie și alte drepturi de asigurări sociale pe lîngă organele de conducere colectivă ale unităților socialiste se constituie comisii de pensii și asigurări sociale.

(2) Comisiile de pensii și asigurări sociale sînt alcătuite din 3-7 membri și sînt conduse de către un reprezentant al organelor de conducere colectivă. Din comisie fac parte reprezentanți ai compartimentelor de personal și retribuire, ai organizației de sindicat, ai comisiilor de femei și alți reprezentanți ai oamenilor muncii, precum și medicul de specialitate.

(3) Componența comisiei se stabilește de către organele de conducere colectivă împreună cu comitetul sindicatului din unitățile socialiste.

Art. 48. -

(1) În vederea stabilirii pensiei, unitatea în care lucrează persoana în cauză întocmește dosarul de pensie care trebuie să cuprindă carnetul de muncă cu înregistrările la zi, precum și orice alte documente necesare. Dosarul de pensionare se verifică de către comisia de pensii și asigurări sociale, care să semnaleze conducerii unității orice nereguli constatate.

Unitatea poartă întreaga răspundere pentru exactitatea datelor pe care le conține dosarul de pensie și fișa de pensionare.

(2) În cazul cînd, din motive temeinice, unele persoane nu au carnete de muncă, dovada activității depuse se poate face și cu acte care, potrivit normelor legale privind completarea carnetului de muncă, sînt valabile pentru confirmarea vechimii în muncă.

(3) În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracțiuni mai mari de 6 luni, acestea se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.

(4) Timpul lucrat în străinătate se ia în considerare la stabilirea pensiei dacă s-a contribuit la asigurările sociale de stat ori dacă există reglementări în această privință în convențiile încheiate de Republica Socialistă România cu statele respective.

Art. 49. -

(1) Unitățile sînt obligate să înainteze dosarul de pensie direcției pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, cu cel puțin 90 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc pensionarea pentru munca depusă și limita de vîrstă.

(2) La pensionarea de invaliditate, dosarul se depune în cel mult 30 de zile de la primirea hotărîrii de încadrare într-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaș, în cel mult 30 de zile de la data decesului susținătorului

(3) Dosarul de pensionare pentru invaliditate întocmit de către comisia de pensii și asigurări sociale din unitate trebuie să conțină în mod obligatoriu concluziile expertizei medicale, confirmate de medicul de întreprindere și spitalul din localitate.

Art. 50. -

(1) În cel mult 30 de zile de la primirea dosarului de pensionare direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale este obligată să verifice dacă dosarul conține toate datele necesare pentru stabilirea pensiei și să propună comisiei județene de pensii emiterea deciziei de pensionare.

(2) În cazul pensionării pentru accident de muncă sau boală, dosarul se va depune în același termen la comisia județeană de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.

Art. 51. - Jurisprudență

Pensiile se plătesc celor care la data cererii de pensionare erau încadrați în muncă, de la data la care li s-a aprobat pensionarea prin decizia comisiei județene de pensii. Unitatea nu poate dispune încetarea activității persoanei care a cerut înscrierea la pensie decît după ce a primit decizia de pensionare. Jurisprudență

Art. 52. - Jurisprudență

(1) Comisiile județene de pensii și a municipiului București, se numesc, prin decizie, de către comitetul executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București, cu acordul Ministerului Muncii și Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România și au următoarea componență:

Președinte:

- un vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București, după caz;

Membri:

- un judecător desemnat de către președintele tribunalului sau al tribunalului municipiului București;

- directorul direcției pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale;

- un membru al biroului consiliului județean al sindicatelor sau al municipiului București;

- un reprezentant al uniunii județene a cooperativelor agricole de producție;

- cîte un reprezentant din cadrul organelor de conducere al direcției sanitare și organizațiilor de femei și de tineret, județene și al municipiului București.

(2) Comisiile județene de pensii emit deciziile de pensii pe baza propunerilor direcțiilor județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale sau ale comisiilor de expertiză medicală și de recuperare a capacității de muncă după caz.

(3) Comisiile județene de pensii examinează contestațiile împotriva hotărîrilor comisiilor de pensii și asigurări sociale din unități și a comisiilor de expertiză și recuperare a capacității de muncă.

(4) Împotriva deciziilor comisiilor de pensii se poate face apel, în termen de 30 zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Pensii.

(5) Deciziile care nu au fost atacate în termen și deciziile Comisiei Centrale de Pensii sînt definitive. Jurisprudență

Art. 53. -

(1) În cadrul direcțiilor pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, județene și a municipiului București, funcționează comisii de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă alcătuite din 9-13 membri. Din comisii fac parte:

- directorul direcției pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale sau înlocuitorul său;

- directorul direcției sanitare sau înlocuitorul său;

- reprezentanți ai organelor locale ale sindicatelor;

- reprezentante ale organizațiilor de femei;

- reprezentanți ai oamenilor muncii din unitățile socialiste;

- medici de specialitate.

(2) Componența nominală a comisiei se aprobă prin decizie a comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București, cu acordul Ministerului Muncii și Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România.

Art. 54. -

Comisiile județene de expertiză și recuperare a capacității de muncă au următoarele atribuții principale:

a) verifică temeinicia și legalitatea propunerilor comisiilor de pensii și asigurări sociale din unități, privind încadrarea în gradul de invaliditate;

b) propun comisiilor județene de pensii emiterea deciziilor de încadrare într-unul din gradele de invaliditate;

c) analizează propunerile de prelungire peste 90 zile a concediilor medicale și avizează eliberarea certificatelor medicale pentru aceste concedii;

d) analizează periodic starea de sănătate a personalului muncitor din unitățile socialiste și propun măsurile necesare pentru eliminarea deficiențelor constatate;

e) îndrumă și controlează activitatea comisiilor de pensii și asigurări sociale din unități în problemele referitoare la expertiza și recuperarea capacității de muncă.

Art. 55. - Jurisprudență

(1) Comisia Centrală de Pensii funcționează la Ministerul Muncii, avînd următoarea componență: Jurisprudență

Președinte:

- un adjunct al ministrului muncii;

Vicepreședinte:

- un secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România;

Membri:

- directorul general al Direcției generale de asigurări sociale și pensii din Ministerul Muncii;

- directorul Institutului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă;

- cîte un reprezentant al Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, Ministerului Sănătății, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist și Consiliului Național al Femeilor, desemnați dintre membrii organelor de conducere ale acestor ministere și organizații.

(2) Componența nominală a Comisiei Centrale de Pensii se stabilește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Jurisprudență

(3) Comisia Centrală de Pensii este organ de apel și de control; în această calitate, comisia judecă și hotărăște asupra cererilor de revizuire a deciziilor date de comisiile județene de pensii și a municipiului București și urmărește aplicarea corectă a legislației de pensii de către unitățile și organele teritoriale de pensii ale asigurărilor sociale de stat.

Art. 56. -

Modul de organizare și funcționare, atribuțiile și răspunderile Comisiei Centrale de Pensii, ale comisiilor județene de pensii, ale comisiilor de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă, precum și ale comisiilor de pensii și asigurări sociale din unități se stabilesc prin regulament aprobat prin decret al Consiliului de Stat.

Art. 57. - Referințe (1)

Pensia se plătește personal titularului ori se depune la Casa de Economii și Consemnațiuni, la cererea și pe numele său. În cazul în care pensia nu poate fi înmînată pensionarului, aceasta se depune la Casa de Economii și Consemnațiuni pe numele titularului.

Art. 58. -

(1) Pensia de urmaș acordată, potrivit legii, copiilor, nu poate fi folosită decît în scopul îngrijirii și educării lor, indiferent de calitatea persoanei care o încasează. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiază de pensie de urmaș, au obligația să justifice utilizarea sumelor încasate numai în scopul menționat.

(2) Pensia de urmaș a copiilor care au fost încredințați unor instituții de ocrotire se depune la Casa de Economii și Consemnațiuni, pe numele lor, după ce s-au achitat sumele datorate, potrivit legii, pentru întreținerea în acele instituții.

Art. 59. -

(1) Plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente încetează cu luna următoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-au fost acordate.

(2) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, pentru luna în care a avut loc decesul, se plătesc membrilor de familie.

Art. 60. -

(1) Plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente se suspendă pe timpul cît pensionarul:

a) execută o pedeapsă privativă de libertate;

b) are domiciliul stabilit pe teritoriul altei țări. Doctrină (1)

(2) Pe timpul cît un pensionar de invaliditate de gradul I este internat în unități de asistență socială, se suspendă plata sumei acordate pentru îngrijire.

(3) Suspendarea plății pensiei se face începînd cu luna următoare celei în care a intervenit cauza care a determinat suspendarea.

Art. 61. -

(1) În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a), dacă hotărîrea de condamnare a fost desființată și cel în cauză a fost achitat se vor plăti sumele pe durata suspendării, fără a depăși pensia pe 12 luni.

(2) După executarea pedepsei, sau în caz de grațiere ori de amnistie, plata pensiei se reia începînd cu luna următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.

Art. 62. -

(1) Pensionarii reîncadrați temporar au obligația ca, în termen de 15 zile de la încadrare, să comunice organului de pensii unitatea și data de la care lucrează și cuantumul retribuției. Aceeași obligație revine și unității în care sînt încadrați pensionarii.

(2) Instanțele au obligația ca, în termen de 15 zile de la data condamnării pensionarului, să comunice această situație, în scris, organului de pensii respectiv.

Art. 63. -

(1) Persoanele care au lucrat în unitățile cooperatiste din agricultură și au o vechime în muncă în sectorul de stat de cel puțin 5 ani, au dreptul la pensie de asigurări sociale de stat dacă perioada lucrată în cele două sectoare este mai mare de 10 ani.

(2) De asemenea, persoanele care au lucrat în unitățile cooperației meșteșugărești sau în alte sectoare cu sisteme proprii de asigurări sociale și au o vechime în muncă în sectorul de stat de cel puțin 5 ani, au dreptul la pensie de asigurări sociale de stat dacă perioada lucrată în aceste sectoare este mai mare de 10 ani.

(3) Cuantumul pensiei pentru asigurări sociale de stat se stabilește corespunzător perioadei lucrate în sectorul de stat, iar pentru perioada lucrată în unitățile cooperatiste din agricultură sau în celelalte sectoare, pensia se calculează distinct, în raport de vechimea în muncă din aceste sectoare.

Capitolul 7 Pensia suplimentară

Art. 64. - Jurisprudență

(1) Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualității între persoanele asigurate, care contribuie, în acest scop, cu 2% din retribuția lor tarifară lunară. Jurisprudență

(2) Persoanele încadrate în muncă pot contribui benevol cu încă 2% din retribuția tarifară lunară pentru pensia suplimentară. În acest caz contribuția totală va fi de 4% din retribuția tarifară. Cei care au contribuit benevol cu 4% din retribuția tarifară beneficiază de o pensie suplimentară majorată potrivit prezentei legi.

(3) Contribuția pentru pensia suplimentară se reține și se virează de către unități într-un cont special la Casa de Economii și Consemnațiuni, pentru care se acordă o dobîndă de 3% anual.

Art. 65. - Jurisprudență

(1) Persoanele care au contribuit, în condițiile legii, la constituirea fondului pentru pensia suplimentară, beneficiază de această pensie de la data încetării activității lor ca urmare a pensionării. Jurisprudență

(2) Pentru persoanele care au contribuit cu 2%, pensia suplimentară se stabilește în procente din retribuția tarifară folosită la calcularea pensiei de asigurări sociale, după anii de contribuție, astfel: Jurisprudență

Timpul cît s-a contribuit % din retribuția tarifară
- peste 20 ani 12
- 15-20 ani, inclusiv 10
- 10-15 ani, inclusiv 8
- 5-10 ani, inclusiv 5

Art. 66. -

(1) Persoanele care au contribuit în mod benevol cu 4% din retribuția tarifară lunară, beneficiază de pensie suplimentară stabilită în procente din retribuția folosită la calcularea pensiei de asigurări sociale, după anii de contribuție, după cum urmează:

Timpul cît s-a contribuit % din retribuția tarifară
- peste 25 ani 18
- 20-25 ani, inclusiv 16
- 15-20 ani, inclusiv 14
- 10-15 ani, inclusiv 12
- 5-10 ani, inclusiv 8

(2) Pentru persoanele care au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2% iar o altă perioadă cu 4%, pensia se calculează cu procentele corespunzătoare contribuției de 4%; în acest caz, fiecare 2 ani de contribuție cu 2% se iau în calcul ca un an de contribuție cu 4%.

Art. 67. -

Persoanelor care au plătit contribuția pentru pensia suplimentară pe o perioadă de pînă la 5 ani, li se restituie, la data pensionării, suma cu care au contribuit, la care se adaugă o dobîndă de 3%.

Art. 68. -

Pensia suplimentară se acordă urmașilor, în proporție de 50% din cotele prevăzute pentru pensia de urmaș de asigurări sociale.

Art. 69. - Jurisprudență

În cazul în care o persoană a plătit contribuția pentru pensia suplimentară la mai multe sectoare cu sisteme proprii de asigurări sociale și pensii, se iau în considerare toți anii de contribuție. În acest caz, sectorul care plătește pensia de asigurări sociale plătește și pensia suplimentară.

Art. 70. -

Prevederile din prezenta lege referitoare la stabilirea și plata pensiilor, precum și la recalcularea dreptului de pensie sau suspendarea plății acesteia, se aplică în mod corespunzător și pensiilor suplimentare.

Capitolul 8 Asistența socială și alte drepturi de asigurări sociale

Art. 71. -

(1) Persoanele încadrate în muncă au dreptul în caz de îmbolnăvire, în mod gratuit, la asistență medicală în spitale și ambulatorii, întreținere și medicamente pe timpul internării, în condițiile legii. Jurisprudență

(2) Pe perioada în care persoanele încadrate în muncă nu-și pot îndeplini obligațiile de muncă datorită îmbolnăvirii care necesită îngrijiri medicale, beneficiază de concedii medicale și indemnizații din fondurile de asigurări sociale de stat.

(3) Oamenii muncii beneficiază de trimitere la tratament sau odihnă în stațiunile balneoclimaterice.

Art. 72. -

Femeile încadrate în muncă beneficiază de indemnizații din fondurile de asigurări sociale de stat în caz de maternitate pentru îngrijirea copilului bolnav.

Art. 73. -

Persoanele încadrate în muncă care au suferit accidente sau au contractat boli care le-au produs vătămări grave organismului, beneficiază de indemnizații pentru procurarea de proteze sau alte materiale sanitare.

Art. 74. -

În caz de deces al persoanei încadrate în muncă sau al unui membru de familie se acordă ajutor de deces. Jurisprudență

Art. 75. -

Condițiile în care se acordă indemnizațiile din fondurile de asigurări sociale de stat și cuantumul acestora se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

Art. 76. -

Persoanele incapabile de muncă, datorită vîrstei sau a bolilor cronice, invalizii, deficienții de toate categoriile, lipsiți de mijloace proprii de existență și care nu au susținători legali, beneficiază în condițiile prevăzute de lege de ajutor social sau de îngrijire în instituțiile de ocrotire și asistență socială, precum și de alte forme de asistență socială.

Art. 77. -

(1) Pensionarii și alte persoane în vîrstă sau bolnave care au posibilități materiale dar au nevoie de îngrijire din partea altor persoane, beneficiază, de asemenea, de sprijin din partea statului prin instituțiile de ocrotire și asistență socială.

(2) Cheltuielile de întreținere în instituțiile de ocrotire și asistență socială se acoperă, în condițiile stabilite prin lege, din pensie sau din contribuția soțului (soției), copiilor sau părinților, potrivit cu posibilitățile lor de plată. Jurisprudență

(3) Instituțiile de ocrotire și asistență socială vor crea condițiile necesare ca persoanele interesate să poată desfășura o activitate utilă, potrivit capacității lor de muncă.

Art. 78. -

În cazul minorilor cu deficiențe fizice sau intelectuale, statul organizează unități speciale de ocrotire și învățămînt, asigurînd condițiile necesare pentru pregătirea lor profesională și educarea acestora.

Art. 79. -

Pensionarii și membrii lor de familie au dreptul pe timpul internării în spital, la asistență medicală și medicamente, în mod gratuit.

Art. 80. -

Pensionarii, precum și membrii lor de familie au dreptul la asistență medicală și medicamente, în condițiile legii, pentru tratamentul ambulatoriu.

Art. 81. -

Pensionarii beneficiază, în condițiile legii, de tratament în stațiunile balneoclimaterice.

Art. 82. -

În caz de deces al pensionarului sau al unui membru de familie se acordă în aceleași condiții ca și pentru personalul muncitor, ajutor de deces.

Capitolul 9 Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 83. -

Cererile în fața oricăror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum și toate actele de procedură în legătură cu acest drept, sînt scutite de orice fel de taxe de timbru.

Art. 84. -

(1) Sumele plătite fără temei, cu titlu de pensie sau alte drepturi aferente, se recuperează, potrivit legii, de la cei care le-au primit. Sumele rămase nerecuperate de pe urma pensionarilor decedați nu se mai urmăresc. Jurisprudență

(2) Recuperarea de la pensionari a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de organele de pensie, care constituie titlu executoriu.

Art. 85. -

Persoanele care, prin nerespectarea dispozițiilor legale determină plata unor pensii necuvenite, sînt obligate la restituirea acestora, potrivit legii.

Art. 86. -

La stabilirea pensiilor de asigurări sociale și a pensiei suplimentare, fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

Art. 87. - Jurisprudență

Pensiile și ajutoarele sociale stabilite pînă la data prezentei legi, se mențin în continuare, atît timp cît sînt îndeplinite condițiile în baza cărora au fost acordate.

Art. 88. -

(1) Pensionarii de invaliditate de orice grad care, potrivit dispozițiilor legale, sînt revizuibili medical, existenți la data prezentei legi, vor fi reexaminați de către comisiile de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, la tratamentele stabilite, potrivit legii.

(2) Persoanele care în urma revizuirii medicale urmează să fie reîncadrate în muncă își mențin dreptul la pensie pînă la încadrarea în muncă, dar nu mai tîrziu de 31 decembrie 1977. Pensionarii de invaliditate de orice grad, care la intrarea în vigoare a prezentei legi beneficiau de pensie cît și de retribuție, își mențin acest drept cît timp continuă să fie încadrați în muncă, dar nu mai tîrziu de 31 decembrie 1977. În această perioadă unitățile socialiste sînt obligate să le asigure locuri de muncă corespunzător capacității de muncă stabilite potrivit legii. Pensionarii pentru limita de vîrstă care sînt încadrați în muncă la data intrării în vigoare a prezentei legi și cumulează pensia cu retribuția în condițiile și termenele prevăzute de lege, își mențin în continuare acest drept, cît timp sînt încadrați în muncă, dar nu mai tîrziu de 31 decembrie 1977.

Art. 89. - Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (2)

Nevăzătorii primesc pensie integrală pentru munca depusă, dacă au o vechime de cel puțin 15 ani barbații și 10 ani femeile, la împlinirea vîrstei de 50 ani barbații și 45 ani femeile. Acești pensionari primesc pensia în întregime și pe timpul cît sînt încadrați în muncă.

Art. 90. -

Cererile de pensii aflate în curs de rezolvare la organele de pensii vor fi soluționate potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 91. -

Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 iulie 1977. Pe aceeași dată se abrogă: Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară și H.C.M. nr. 2352/1967 pentru aplicarea Legii nr. 27 din 1966, cu toate modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Reviste:
Calcularea pensiilor. Beneficiul majorării punctajului lunar pentru stagiul de cotizare realizat în anumite condiții. Sinteză de practică judiciară
Recalculare pensie pentru limită de vârstă. Stagiul complet de cotizare
11. Executarea voluntară a unei hotărâri judecătorești prin care o casă de pensii este obligată să recalculeze pensia prin folosirea unui stagiu de cotizare redus cu consecința diminuării pensiei, a inexistenței unor diferențe de drepturi de pensie de încasat și stabilirii unor diferențe de drepturi de pensie achitate în plus. Inexistența unor obligații care să fie executate silit. Imposibilitatea invocării pe calea contestației la executare a unor critici referitoare la alte aspecte privind modul de calcul al pensiei și stabilirea unui debit în sarcina beneficiarului pensiei
Calculul pensiilor. Veniturile care pot fi avute în vedere la determinarea punctajului lunar sinteză de practică judiciară
Cumulul beneficiilor acordate persoanelor cu handicap cu cele acordate pentru prestarea muncii în condiții deosebite la stabilirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă/Le cumul des avantages accordés aux personnes handicapées avec les avantages accordés pour la prestation du travail sous conditions spéciales lorsqu’on établit les conditions de retraite pour des raisons d’âge/Cumulating the benefits granted to disabled people with the benefits granted for the performance of work under special conditions upon establishing the retirement conditions on grounds of age
Activitate desfășurată în unitățile din domeniul chimiei și petrochimiei. încadrarea în grupa II de muncă. Reducerea vârstei standard de pensionare
Revizuire pensie. Caracterul definitiv al deciziei necontestate
Principiul neretroactivității legii noi în operația de recalculare a dreptului la pensie deschis în baza unei legi abrogate
Se poate vorbi despre o discriminare privind pensiile persoanelor cu handicap?
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Admitere sesizare. Neacordarea punctajului suplimentar reglementat de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 [art. 782 alin. (1) din Legea nr. 19/2000] în situația în care pensionarul care a realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000)
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
;
se încarcă...