Marea Adunare Națională - MAN

Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar

Modificări (3), Referințe (2), Reviste (4), Doctrine (1), Referințe în jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 05 noiembrie 1974 până la 23 iunie 1996, fiind înlocuit parțial prin Lege 7/1996, Lege 18/1991 și abrogat prin Lege 7/1996.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

EXPUNERE DE MOTIVE

Pamintul, bun al intregului popor, este indispensabil tuturor activitatilor, iar in agricultura constituie principalul mijloc de productie, astfel ca de modul cum este folosit si gospodarit depinde si gradul in care acesta contribuie la cresterea avutiei nationale si la bunastarea intregului popor.

Pe masura dezvoltarii economiei nationale, fiecarei activitati ii sint necesare suprafete de pamint din ce in ce mai mari: concomitent cresc si cerintele de produse agricole si agroalimentare ale populatiei.

Data fiind intinderea limitata a fondului funciar al tarii, precum si insusirile diferite ale acestuia, este necesara folosirea lui completa si rationala.

Prin documentele de partid si de stat s-au stabilit sarcini concrete pe linia folosirii rationale a fondului funciar, s-au dat indicatii pretioase de catre conducerea superioara de partid cu privire la apararea si ameliorarea terenurilor agricole, precum si pentru luarea in cultura de noi suprafete si folosirea intensiva a terenurilor agricole existente.

In conditiile actuale de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate in tara noastra, este necesar si posibil sa se asigure o reglementare unitara in folosirea pamintului, o folosire eficienta a acestuia, sa se inlature situatia defavorabila mostenita, sa se inmanuncheze si sa se completeze intr-un singur act normativ toate prevederile legislative, elaborate in anii precedenti, mai ales ca unele dintre acestea nu mai corespund conditiilor actuale.

Pornind de la aceste premise, s-a adoptat alaturata lege care cuprinde reguli si masuri prin a caror aplicare sa se realizeze valorificarea integrala si cu eficienta sporita a tuturor terenurilor tarii, indiferent de destinatia si posesorul lor.

Fondul funciar al tarii a fost categorisit, in functie de destinatia economica, in terenuri cu destinatie agricola, silvica, terenuri sub ape, terenuri destinate asezarilor omenesti si terenuri cu destinatii speciale. Aceasta categorisire este necesara intrucit fiecare dintre acestea, pe linga faptul ca se supun reglementarilor funciare unitare, au si reglementari legale specifice.

Se prevad reguli si norme tehnice si juridice referitoare la proiectarea si executarea coordonata a lucrarilor de ameliorare a solului, pe baza unor conceptii unitare, in cuprinsul bazinelor hidrografice si zone naturale. De asemenea, s-a delimitat aportul detinatorilor de teren si contributia statului pentru executarea lucrarilor de ameliorare a solului.

Pentru toti posesorii de terenuri agricole s-a prevazut obligativitatea sa lucreze si sa cultive intreaga suprafata, iar unitatile socialiste neagricole care nu pot lucra terenurile ce le detin sa le predea in folosinta unitatilor agricole socialiste pentru a fi cultivate.

Folosirea terenurilor agricole in alte scopuri decit productia agricola vegetala este interzisa, amplasarea diverselor obiective de investitii si productie urmind sa se faca pe terenuri neproductive si in perimetrele construibile ale localitatilor. In cazuri exceptionale si bine justificate, terenurilor agricole le poate fi data o alta destinatie numai daca se aproba prin decret prezidential sau de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare*), dupa caz. In aceste cazuri, pentru a nu se micsora suprafata agricola se prevede obligatia de a se recupera din terenurile neproductive o suprafata egala cu cea aprobata a fi scoasa definitiv din productia agricola.

Pentru economisirea de terenuri si evitarea risipei s-a prevazut ca pentru toate domeniile de activitate sa se elaboreze normative tehnice privind gradul de ocupare a terenurilor, cu obligativitatea imbunatatirii anuale a acestora, in sensul sporirii densitatii dintre obiectivele construite si restringerii in final a incintelor construite.

Pentru armonizarea tuturor activitatilor dintr-o anumita zona naturala sau judet cu privire la necesitatile de teren, s-a prevazut elaborarea de studii si proiecte de sistematizare a teritoriului, iar la nivelul unitatilor agricole proiecte de organizare a teritoriului.

In vederea cunoasterii potentialului funciar al tarii s-a prevazut instituirea cadastrului funciar general, de a carui intocmire raspunde Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Principalii posesori de terenuri isi pot intocmi si cadastrul specific activitatii proprii, utilizind datele de baza din cadastrul general.

S-au prevazut, de asemenea, reglementarile cu privire la circulatia terenurilor agricole.

Pentru stimularea beneficiarilor de investitii ce urmeaza a se realiza, de a folosi suprafete cit mai mici in scopuri neagricole, precum si a intreprinderilor sa utilizeze integral suprafetele din incintele construite, s-a prevazut ca pentru terenurile proprietate de stat sa se plateasca o taxa anuala.

Atunci cind amplasarea unor obiective de investitii sau de productie se face pe terenuri agricole sau silvice, beneficiarii vor include in valoarea investitiei costul pamintului corespunzator unor tarife de deviz stabilite in functie de calitatea solului, categoria de folosinta a terenului, valoarea lucrarilor aflate pe acestea, precum si valoarea productiei agricole si silvice, in cazul cind nu s-a recoltat sau vegetatia forestiera nu a ajuns la virsta economica de exploatare.

In vederea recuperarii terenurilor agricole ce se scot din productie, precum si pentru amenajarea si ameliorarea terenurilor slab productive, s-a prevazut constituirea uni fond special la dispozitia Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. Acest fond va avea ca sursa o parte din taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si sumele realizate din aplicarea tarifelor de deviz.

Deoarece acest fond se amelioreaza in tot cursul anului, pe masura ce se fac depuneri, s-a prevazut ca ministerele si celelalte organe centrale de resort sa avizeze introducerea in cursul anului in planul de investitii al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare lucrarile ce se executa din acest fond.

Coordonarea si controlul activitatii privind fondul funciar s-a prevazut sa revina Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, iar pe plan local comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare**).

Pentru incalcarea prevederilor legale s-au prevazut, dupa caz, sanctiuni materiale, civile, contraventionale sau penale.

*) Denumirea "Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor" a fost inlocuita cu "Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare", potrivit dispozitiilor art. 3 din Decretul Consiliului de Stat nr. 73/1975, publicat in Buletinul Oficial nr. 72 din 14 iulie 1975.

**) Potrivit dispozitiilor art. 11 alin. 1 din Legea nr. 57/1968 privind organizarea si functionarea consiliilor populare, publicata in Buletinul Oficial nr. 168 din 26 decembrie 1968, modificata prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 68/1974, publicata in Buletinul Oficial nr. 161 din 23 decembrie 1974, si in conformitate cu dispozitiile art. 2 din aceasta lege, acolo unde a fost cazul, denumirea de "comitetele executive ale consiliilor populare", din cuprinsul Legii nr. 59/1974, a fost inlocuita cu denumirea de "comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare".

Pamintul, mijloc hotaritor de productie in agricultura si silvicultura, reprezinta un bun national de care este strins legata cresterea avutiei nationale si bunastarea intregului popor.

Aprovizionarea populatiei, in continua crestere, cu produse agroalimentare si a industriei prelucratoare cu materii prime, dezvoltarea in ritm ascendent a industriei, cresterea gradului de urbanizare a localitatilor, cer ca intreg pamintul tarii, limitat ca intindere si de neinlocuit, sa fie valorificat integral, cu randament sporit si cu eficienta cit mai ridicata.

In acest scop, trebuie asigurate toate masurile pentru gospodarirea cit mai buna si extinderea suprafetei agricole, indeosebi a celei arabile, pentru a se mentine si spori fertilitatea solului.

Totodata, trebuie asigurate masuri care sa inlature orice risipa sau degradare de terenuri ce dauneaza atit productiei agricole si silvice, cit si intregii economii nationale. De asemenea, trebuie sa se reglementeze in mod strict folosirea terenurilor agricole si silvice pentru nevoile de dezvoltare ale altor activitati economice si sociale, urmarindu-se inlaturarea diminuarii suprafetei necesare realizarii productiei agricole si silvice.

In acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

Capitolul 1 Dispozitii generale Reviste (1)

Art. 1. -

Toate terenurile de pe teritoriul Republicii Socialiste Romania, indiferent de destinatie sau in proprietatea cui se afla, constituie fondul funciar unic din Republica Socialista Romania, avutie nationala care trebuie folosita, protejata si ameliorata, in concordanta cu interesele intregului popor.

Folosirea completa, protejarea si ameliorarea fondului funciar sint o indatorire primordiala a organelor puterii si administratiei de stat, a detinatorilor de terenuri, cu orice titlu, precum si a tuturor cetatenilor patriei noastre.

Art. 2. -

Valorificarea deplina si cu eficienta sporita a tuturor terenurilor se realizeaza in mod coordonat si intro conceptie unitara, pe baza programului de protectie si imbunatatire a capacitatii de productie a solului, precum si prin aplicarea stricta a celorlalte masuri privind prevenirea si combaterea surselor de degradare sau folosire nerationala a fondului funciar al tarii.

Prin planurile cincinale si anuale de dezvoltare economico-sociala a tarii se va stabili repartizarea judicioasa a fondului funciar pe destinatii si categorii de folosinta, pentru agricultura, silvicultura, piscicultura, gospodarirea apelor, precum si pentru alte activitati economico-sociale.

Art. 3. -

Dupa destinatie, terenurile care alcatuiesc fondul funciar unic se impart in: terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri destinate localitatilor, precum si terenuri cu destinatii speciale.

a) Terenuri cu destinatie agricole sint: cele folosite pentru productia vegetala - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole si pomicole, pasunile, finetele, serele, solariile si rasadnitele -, cele cu vegetatie forestiera altele decit cele cuprinse in amenajamentele silvice, servind pentru protectia terenurilor agricole, terenurile cu pajisti impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agro-zootehnice si de imbunatatiri funciare, drumuri de exploatare agricola, platforme si spatii de depozitare, care servesc nevoilor productiei agricole, terenurile agricole aflate temporar sub ape prin inundatii, precum si orice alte terenuri care, neavind alte folosinte, pot fi valorificate pentru productia agricola.

b) Terenuri cu destinatie forestiera sint: terenurile acoperite cu paduri, terenurile care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare forestiera, precum si alte terenuri afectate impaduririi, determinate prin amenajamentele silvice, care se vor definitiva impreuna cu ceilalti detinatori de terenuri interesati.

c) Terenuri aflate permanent sub ape sint: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor si baltilor naturale, cuvetele lacurilor de acumulare la nivelele maxime de retinere si fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale.

d) Terenuri destinate localitatilor sint cele cuprinse in perimetrul construibil, aprobat potrivit legii, pe care se afla grupate constructii de locuit, curti, obiectivele social-culturale, fabrici, uzine, constructii agro-zootehnice, piete si retele stradale, precum si alte terenuri care servesc nevoilor de constructii si amenajari de ordin tehnic edilitar.

e) Terenuri cu destinatii speciale sint cele folosite pentru: caile de comunicatii rutiere si feroviare, constructii navale si aeriene, cu cladirile si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice si termice, transportul energiei electrice si telecomunicatii, exploatarile miniere si petroliere, cariere de orice fel, rezervatiile si monumentele naturii, nevoile de aparare, precum si pentru alte destinatii asemanatoare.

Capitolul 2 Protectia si ameliorarea solului

Art. 4. -

Protectia si ameliorarea solului constituie parte integranta din activitatea generala de dezvoltare economica si sociala a tarii. Acestea se realizeaza prin lucrari de prevenire si de combatere a proceselor de: eroziune, alunecari, inundatii, inmlastinare, saraturare, poluare, cit si a altor procese de degradare pe cale naturala sau cauzate de activitati economice si sociale si au ca scop mentinerea si imbunatatirea fertilitatii si a potentialului productiv al tuturor terenurilor tarii.

Art. 5. -

Lucrarile de protectie si ameliorare a solului se stabilesc pe baza de studii si proiecte intocmite de organizatii de proiectare de specialitate, in corelare cu cele de organizare si sistematizare a teritoriului; ele se aplica si se executa de catre detinatorii de teren sau, prin grija acestora, de catre unitatile specializate in executia unor asemenea lucrari. Proiectarea si executarea acestor lucrari se fac pe zone naturale, unitati agricole si categorii de folosinta.

Art. 6. -

Pentru realizarea coordonata a lucrarilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor, cailor de comunicatie, asezarilor omenesti sau altor obiective economice si sociale si a nevoilor de aparare, documentatiile tehnice se vor elabora in comun de partile interesate. Prin documentatii se vor stabili, de asemenea, contributia partilor si ordinea de executie a lucrarilor.

Art. 7. -

Lucrarile de regularizare a scurgerii apelor pe versanti si de corectare a torentilor, care servesc la apararea si conservarea lucrarilor de irigatii, indiguiri, desecari, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrari hidrotehnice, cai de comunicatii, obiective economice si sociale, se vor executa concomitent cu lucrarile de baza.

Art. 8. -

Cei care proiecteaza, executa, exploateaza sau intretin lucrarile de amenajare, protectie si ameliorare a terenurilor, sint obligati sa ia toate masurile necesare, astfel ca aceste lucrari sa nu degradeze sau sa afecteze negativ, imediat sau in timp, conditiile de fertilitate sau de exploatare a terenurilor invecinate.

Art. 9. -

Terenurile care prin degradare si-au pierdut, total sau partial, capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice, vor fi constituite in perimetre de ameliorare.

Art. 10. -

Persoanele fizice care detin terenuri degradate in perimetrele de ameliorare se vor putea constitui in asociatii, in cadrul comunelor, pentru executarea lucrarilor de amenajare si ameliorare. In acest scop se vor folosi in primul rind mijloacele proprii din gospodariile populatiei si aportul in munca, pentru executarea lucrarilor ce se vor stabili de consiliile populare impreuna cu organele agricole de specialitate.

Art. 11. -

Raspunderea pentru executarea, intretinerea si paza lucrarilor de protectie si ameliorare a terenurilor revine tuturor organelor si organizatiilor de stat, cooperatiste si obstesti, altor persoane juridice, precum si persoanelor fizice, care au in proprietate sau folosinta aceste terenuri.

Capitolul 3 Folosirea terenurilor pentru productia agricola vegetala

Art. 12. -

Este interzisa micsorarea suprafetei agricole.

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au obligatia sa ia masuri ca toti detinatorii de terenuri sa mentina, sa protejeze si sa intreprinda actiuni de crestere a suprafetei agricole.

Art. 13. - Jurisprudență

Detinatorii de terenuri agricole sint obligati sa lucreze si sa cultive intreaga suprafata de teren pe care o detin, cu respectarea regulilor agrotehnice, sa ia masurile necesare de amenajare a terenurilor prin lucrari de imbunatatiri funciare, de amendare si de fertilizare, precum si sa efectueze lucrari de prevenire si combatere a oricaror alti factori defavorabili productiei agricole.

Unitatile socialiste cu profil neagricol, care nu pot asigura cultivarea pentru productia agricola a terenurilor pe care le detin peste strictul necesar desfasurarii normale a proceselor de productie specifice, vor preda aceste terenuri in folosinta spre cultivare, fara plata, organizatiilor agricole socialiste.

Terenurile de orice fel apartinind persoanelor care, avind domiciliul in Republica Socialista Romania, parasesc definitiv tara, trec fara plata in proprietatea statului. Jurisprudență

Prevederile alineatului precedent se aplica si in cazul terenurilor proprietatea persoanelor care au parasit definitiv Republica Socialista Romania inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi, precum si in cazul terenurilor mostenite de persoanele care nu au domiciliul in Republica Socialista Romania.

Art. 14. -

Pentru sporirea suprafetei agricole, indeosebi a celei arabile, detinatorii de terenuri sint obligati sa cultive toate terenurile proprii, nefolosite inca, cum sint: tufarisurile, pilcurile de arborete care nu au rol de protectie sau productie forestiera, drumurile agricole si potecile inutile, capetele parcelelor si tarlalelor de pe linga drumuri, terenurile libere din curti, ca si cele dintre constructii de orice fel, terenurile virane din perimetrul construibil al localitatilor, cele din jurul stilpilor de telecomunicatii, de transport si distribuire a energiei electrice, cele situate de-a lungul cailor de comunicatii, precum si alte terenuri asemanatoare.

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor stabili, prin planuri anuale, pe comune si unitati agricole sursele de terenuri ce urmeaza a fi transformate in arabil, pentru asigurarea suprafetei planificate a fi cultivate.

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si comitetele executive ale consiliilor populare judetene sint obligate sa ia masurile necesare pentru ca toate suprafetele libere din perimetrele construibile ale localitatilor sa fie cultivate pe baza planurilor intocmite in acest scop de comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare.

Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au, de asemenea, obligatia sa ia masuri pentru cultivarea in parcuri si spatii verzi a arborilor si arbustilor, care sa valorifice economic spatiile respective.

Art. 15. -

Amplasarea obiectivelor industriale agro-zootehnice si social-culturale se face in perimetrul construibil al localitatilor, cu respectarea prevederilor de sistematizare si a altor conditii stabilite de lege.

Amplasarea acestor obiective se va face in primul rind pe terenuri neproductive sau improprii productiei agricole, care vor fi indicate de unitatile si organele agricole.

Este interzisa amplasarea obiectivelor, de orice fel, pe terenuri amenajate pentru irigatii, precum si pe cele plantate cu pomi fructiferi si vita de vie.

Amplasarea obiectivelor, de orice fel, nu trebuie sa afecteze, sub nici o forma, desfasurarea normala a activitatii pe terenurile agricole si forestiere invecinate cu acestea.

Art. 16. -

In mod exceptional, terenurile destinate productiei vegetale, agricole si forestiere sau alte terenuri situate in afara perimetrului construibil al localitatilor, precum si, atunci cind pentru acelasi obiectiv sint necesare terenuri situate atit in perimetrul construibil, cit si in afara acestuia, ocuparea sau folosirea acestora, definitiv sau temporar, in alte scopuri decit productia vegetala, agricola sau forestiera, se va putea face numai pe baza aprobarii prealabile obtinute prin decret prezidential.

Terenurile agricole sau forestiere din perimetrul construibil al localitatilor, aprobat conform legii, vor putea fi ocupate sau folosite, definitiv sau temporar, in alte scopuri decit productia agricola vegetala sau forestiera numai pe baza aprobarilor prealabile date, dupa caz, prin ordin al ministrului agriculturii si industriei alimentare sau, respectiv, al ministrului economiei forestiere si materialelor de constructii. Jurisprudență

Art. 17. -

Beneficiarii care au obtinut aprobarea de amplasare a unor obiective de investitii sau de productie pe terenuri agricole vor recupera, prin unitati proprii sau unitati specializate, o suprafata echivalenta cu cea ocupata definitiv, prin transformarea unor terenuri neagricole sau neproductive. In aceste cazuri, adunarea generala a cooperativelor agricole de productie, conducerile unitatilor agricole de stat, precum si organul agricol judetean sau al municipiului Bucuresti, au obligatia sa prevada in acordurile si, respectiv, avizele pe care le emit, terenurile ce urmeaza a fi recuperate, raspunzind impreuna cu beneficiarii de investitii de realizarea actiunii de recuperare.

Recuperarea terenurilor se face anticipat sau cel mai tirziu pina la data stabilita in actul prin care se da aprobarea privind scoaterea definitiva din productia agricola a acestor suprafete, astfel ca sa nu scada suprafata agricola si indeosebi cea arabila.

Art. 18. -

In aprobarile pentru scoaterea din productia agricola a terenurilor necesare lucrarilor de imbunatatiri funciare se vor preciza atit terenurile ce se recupereaza, potrivit prevederilor art. 17, cit si cele care se pun in valoare la categorii superioare de folosinta sau care redau productiei agricole in cadrul perimetrelor ce fac obiectul acestor lucrari, precum si termenul de realizare a lor.

In actiunea de valorificare a terenurilor pentru agricultura si silvicultura se vor include si suprafetele din albiile cursurilor de ape abandonate sau devenite disponibile ca urmare a lucrarilor de regularizare.

Art. 19. -

Beneficiarii obiectivelor de investitii sau de productie amplasate pe terenuri agricole sint obligati sa ia masuri prealabile executarii constructiei obiectivelor, de decopertare a stratului fertil si a altor straturi de profunzime bogate in elementele fertilizante de pe suprafetele amplasamentelor aprobate, pe care sa le depoziteze si sa le niveleze pe terenurile neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole, in vederea punerii in valoare si ameliorarii acestora.

Art. 20. -

Terenurile agricole si forestiere, carora urmeaza sa le fie schimbata destinatia, in mod temporar, pentru a fi folosite pentru executarea lucrarilor de prospectiuni si explorari geologice, geofizice si hidrotehnice, foraje de orice fel, precum si la lucrarile legate de acestea, se aproba estimativ, pe zone si judete, la inceputul anului, de organele prevazute la art. 16. In limita suprafetelor aprobate, delimitarea acestora si a termenului de folosirea lor temporara, se face, dupa caz, de organele agricole sau silvice judetene sau al municipiului Bucuresti.

Art. 21. -

Liniile de telecomunicatii si cele de transport si distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apa, canalizare, produse petroliere, gaze, precum si alte instalatii similare, se vor grupa si sistematiza de-a lungul si in imediata apropiere a cailor de comunicatii, a digurilor si canalelor de irigatii si de desecari, in asa fel incit sa nu se degradeze culturile si sa nu se stinjeneasca executia lucrarilor agricole.

Ocuparea terenurilor in astfel de cazuri se face cu aprobarea organelor agricole judetene sau al municipiului Bucuresti, precum si cu acordul posesorilor de teren. Amplasarea in alte conditii decit cele de la alin. 1 se face cu aprobarile prevazute la art. 16.

Art. 22. -

Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor in caz de avarii si executarea unor lucrari de intretinere la obiectivele prevazute in art. 21, care au un caracter urgent si care se executa intr-o perioada de timp de pina la 30 de zile, se vor face numai pe baza acordului prealabil al posesorilor de terenuri.

In cazul in care nu s-a realizat un astfel de acord se va cere aprobarea comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti.

Art. 23. -

Beneficiarii obiectivelor de investitii sau de productie sint obligati sa ia masuri, inca din faza de elaborare a documentatiei tehnice, pentru a restringe terenurile la strictul necesar, incadrindu-se in indicii sintetici privind gradul de ocupare a terenurilor prevazuti in anexa nr. 1, care constituie limite minime.

Pe baza rezultatelor si a cercetarilor tehnologice si a criteriilor stabilite prin anexa nr. 1, ministerele si celelalte organe centrale si locale, titulare ale planului de investitii, periodic, vor lua masuri pentru cresterea gradului de ocupare a terenului si imbunatatirea normativelor privind terenurile necesare amplasarii obiectivelor economice si sociale, in sensul ocuparii de catre acestea a unor suprafete din ce in ce mai mici.

Art. 24. -

Beneficiarii lucrarilor de investitii sau de productie, care detin terenuri pe care nu le mai folosesc in procesul de productie, cum sint cele ramase in urma excavarii de materii prime - argila, caolin, carbuni, pietris -, sonde parasite si altele, sint obligati sa ia masurile necesare de nivelare si de amenajare a lor, dindu-le o folosinta agricola, iar daca aceasta nu este posibil, o folosinta piscicola sau silvica.

Beneficiarilor lucrarilor prevazute in alin. 1 nu li se va aproba scoaterea din productia agricola sau silvica a altor terenuri, daca nu s-au conformat dispozitiilor din acel alineat.

Art. 25. -

Daca prin amplasarea lucrarilor de investitii sau de productie se afecteaza folosinta sau procesul de productie si la alte terenuri agricole decit cele pentru care s-a obtinut aprobarea scoaterii din productia agricola vegetala, beneficiarii acestor lucrari sint obligati sa execute cu mijloace proprii lucrarile de refacere si amenajare necesare continuarii, in aceleasi conditii, a procesului de productie agricola pe terenurile afectate.

Art. 26. -

Unitatile socialiste care beneficiaza de terenuri scoase temporar din productia agricola vegetala sint obligate sa redea cu mijloace proprii aceste terenuri productiei agricole, in termenul aprobat si in conditii de productie care sa asigure randamente la nivelul celor avute initial la preluare.

Neredarea terenurilor in productia agricola vegetala, in termenul aprobat si in conditii corespunzatoare de exploatare, atrage, pe linga aplicarea sanctiunilor legale, si pierderea dreptului de a obtine noi aprobari de amplasare sau extindere a altor obiective pe terenuri agricole.

Art. 27. -

Schimbarea folosintei terenurilor arabile in alta categorie de folosinta agricola este interzisa. In cazuri deosebite, folosirea terenurilor arabile pentru completarea masivelor viticole si pomicole, din zonele consacrate, se aproba prin decret prezidential, cu conditia recuperarii anticipate a unei suprafete arabile echivalente.

Schimbarea celorlalte categorii de folosinta a terenurilor agricole in alta categorie de folosinta agricola se face in baza aprobarii prealabile date de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, pentru terenurile aflate in posesia unitatilor socialiste si a altor persoane juridice, si de organele agricole judetene sau al municipiului Bucuresti pentru terenurile proprietatea persoanelor fizice.

Capitolul 4 Sistematizarea si organizarea teritoriului agricol

Art. 28. -

Pentru asigurarea folosirii rationale a fondului funciar si a cresterii productiei agricole in concordanta cu nevoile economiei nationale si tinind seama de conditiile naturale si economico-sociale, se vor elabora studii de sistematizare si proiecte de organizare a teritoriului agricol.

Art. 29. -

Studiile de sistematizare a teritoriului agricol se intocmesc pe judete, pe zone naturale sau economice, in corelare cu actiunile de sistematizare generala a teritoriului, si vor rezolva urmatoarele probleme de ansamblu:

a) corelarea dezvoltarii agriculturii cu celelalte ramuri ale economiei din teritoriu si cu programul de dezvoltare a localitatilor rurale si urbane;

b) gruparea terenurilor pe destinatii si detinatori, precum si schimbul intre acestea, in vederea folosirii cu eficienta ridicata a fondului funciar;

c) realizarea unei legaturi directe dintre zonele teritoriale si zonele de productie agricola, precum si concretizarea posibilitatilor de cooperare si asociere intre unitatile agricole, pentru valorificarea superioara a tuturor suprafetelor de teren cuprinse in lucrarile de sistematizare si de organizare a teritoriului;

d) stabilirea necesitatilor de dotare si echipare tehnica a teritoriului pentru folosirea acestuia cu economicitate ridicata.

Art. 30. - Jurisprudență, Reviste (1)

Proiectele de organizare a teritoriului se intocmesc pe unitati agricole si vor asigura gruparea terenurilor acestora, in cadrul unor perimetre economice si in trupuri compacte, mecanizabile, comasate in jurul centrelor de productie si in jurul localitatilor, asigurindu-se astfel folosirea cu eficienta maxima, in productia agricola, a intregii suprafete de terenuri, inclusiv a celor dintre constructii, precum si restringerea la strictul necesar a retelei drumurilor de exploatare agricola.

Art. 31. -

Studiile de sistematizare a teritoriului agricol si proiectele de organizare a teritoriului unitatilor agricole socialiste se elaboreaza de catre organizatiile de proiectare ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare sau ale organelor agricole judetene.

Art. 32. - Jurisprudență, Doctrină (1)

In scopul exploatarii agricole eficiente a terenurilor se pot efectua comasari si schimburi de terenuri intre diferiti detinatori, care se aproba, dupa cum urmeaza:

a) de comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, cind schimbul de terenuri se face intre cooperativele agricole de productie si persoanele fizice, precum si intre persoane fizice;

b) de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare in toate celelalte cazuri, cu exceptia terenurilor proprietate de stat situate in perimetrul construibil al localitatilor, aflate in administrarea unitatilor administrativ-teritoriale, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.

In toate cazurile, la aprobarea schimbului de terenuri se va lua acordul detinatorilor, precum si avizul organului ierarhic superior al unitatilor detinatoare de terenuri.

Daca partile nu cad de acord asupra schimbului de terenuri, organele prevazute la lit. a) si b) vor decide, tinind seama de interesele statului si cele obstesti.

In cadrul actiunii de comasare, schimbarea destinatiei si a categoriei de folosinta a terenurilor se face potrivit prevederilor legale.

Art. 33. -

Schimbul de terenuri agricole se face in suprafete egale sau prin echivalenta, atunci cind terenurile supuse schimbului difera in privinta fertilitatii sau a categoriei de folosinta.

In cazul in care pe terenurile ce se schimba in vederea comasarii si sistematizarii unitatilor agricole, se gasesc obiective de investitii, acestea se evalueaza la valoarea lor reala, iar beneficiarul care preia bunurile evaluate va compensa celeilalte parti diferenta de valoare primita fata de bunurile date in schimb.

Art. 34. -

Prin schimbul efectuat in cadrul lucrarilor de comasare sau de schimb, fiecare teren dobindeste situatia juridica a terenului pe care il inlocuieste, cu respectarea drepturilor reale.

Actele de schimb incheiate in cadrul lucrarilor de comasare si schimb, precum si toate operatiile in legatura cu acestea, sint scutite de orice taxa.

Art. 35. -

Punerea in posesie a noilor posesori se face numai dupa aprobarea schimbului de terenuri in termen de cel mult 30 de zile de la data aprobarii, daca partile nu au convenit alte termene.

Punerea in posesie se face de catre delegatul oficiului judetean de cadastru si organizarea teritoriului, in prezenta partilor interesate.

Art. 36. -

Cind schimburile de terenuri intre unitatile administrativ-teritoriale determina modificari ale hotarelor dintre acestea, aprobarea de modificare a hotarelor unitatilor in cauza se da de comitetul executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti pe al carui teritoriu au loc schimburile.

Daca rectificarea afecteaza hotarele judetelor sau al municipiului Bucuresti, fara sa afecteze insa apartenenta localitatilor la judetele in cauza, aprobarea de modificare se da de Consiliul de Ministri.

Capitolul 5 Cadastrul funciar

Art. 37. -

Cadastrul funciar general constituie sistemul de evidenta generala si obligatorie a intregului fond funciar din Republica Socialista Romania, indiferent de posesori si destinatia terenurilor; se intocmeste si se tine de oficiile judetene de cadastru si organizarea teritoriului, pe comune, orase si municipii.

Art. 38. -

Prin cadastrul funciar general se realizeaza:

a) masurarea terenurilor, a suprafetelor ocupate de constructii si intocmirea hartilor, planurilor si registrelor cadastrale;

b) stabilirea destinatiei si inscrierea categoriei de folosinta a terenurilor, aprecierea potentialului de productie al acestora si punerea in evidenta a tuturor resurselor funciare ale tarii;

c) inscrierea posesorilor si a titlului pe baza caruia poseda, precum si a actelor juridice privind drepturile reale constituite asupra terenurilor sau constructiilor, in vederea asigurarii publicitatii si opozabilitatii acestora fata de terti.

Art. 39. -

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare organizeaza, indruma si controleaza introducerea si tinerea la zi a cadastrului funciar general pe intreaga tara, pe baza caruia intocmeste anual balanta fondului funciar general si coordoneaza, potrivit legii, activitatea geodezica-topografica din intreaga tara.

Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti - prin oficiile judetene de cadastru si organizarea teritoriului - raspund de organizarea, indrumarea si executia lucrarilor de cadastru funciar general si tinerea la zi a evidentelor cadastrale, pentru terenurile si constructiile situate in perimetrul unitatilor administrativ-teritoriale respective.

In acest scop, posesorii de terenuri si constructii sint obligati sa comunice oficiului judetean de cadastru si organizarea teritoriului, orice schimbare efectuata, fata de ultimele date inscrise in documentele cadastrale, in termen de cel mult 60 de zile de la producerea lor.

Art. 40. -

In documentele cadastrului funciar general se inscriu, potrivit cu normele legale privind drepturile de proprietate, terenurile si constructiile care constituie: proprietate de stat, proprietate cooperatista sau a altor organizatii obstesti, proprietate personala si proprietate particulara.

Identificarea posesorilor si a drepturilor reale asupra terenurilor si constructiilor aflate pe acestea, se face prin grija comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale.

Art. 41. -

Dupa intocmirea lucrarilor de cadastru funciar general pe teritoriul unei comune, oras sau municipiu, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular va afisa la sediul sau, pe timp de 30 de zile, lista posesorilor identificati, punind totodata la dispozitia acestora si a celorlalte persoane interesate, documentatia cadastrala intocmita, pentru consultare.

Contestatiile cu privire la exactitatea datelor inscrise in registrele si planurile cadastrale pot fi prezentate in scris in termen de 60 de zile de la afisarea listelor.

Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor analiza si rezolva contestatiile in termen de 30 de zile de la depunerea acestora.

Cei nemultumiti de modul cum au fost solutionate contestatiile pot face plingeri la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla situat terenul sau constructia in cauza.

In urma definitivarii tuturor documentelor cadastrului funciar general, referitoare la teritoriul unei comune, oras sau municipiu, comitetul executiv al consiliului popular judetean respectiv, sau al municipiului Bucuresti, vor emite decizia de punere in aplicare a cadastrului funciar general pe acel teritoriu.

Art. 42. -

Documentele principale ce se elaboreaza prin lucrarile de cadastru funciar general sint: dosarul lucrarilor, hartiile si planurile cadastrale, precum si registrele si fisele cadastrale.

Ca date cu privire la posesor, destinatie, categoria de folosinta, suprafata si caracteristicile calitative ale terenurilor, se vor folosi numai cele inscrise in cadastrul funciar general.

Art. 43. -

In functie de interesele generale ale statului si de nevoile specifice anumitor ramuri ale economiei nationale, care detin terenuri sau constructii, ministerele sau alte organe centrale isi pot organiza evidente speciale, folosind ca date de baza numai pe cele trecute in cadastrul funciar general.

Capitolul 6 Circulatia terenurilor agricole

Art. 44. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

Dobindirea de terenuri agricole se poate face numai prin mostenire legala, fiind interzisa instrainarea sau dobindirea prin acte juridice a acestor terenuri. Jurisprudență

Art. 45. -

In scopul asigurarii cultivarii rationale a pamintului, cei care dobindesc terenuri agricole, prin mostenire legala, sint obligati sa asigure continuarea muncii agricole pe acele terenuri si sa aiba sau sa-si insuseasca cunostintele agricole corespunzatoare.

In cazul in care nici unul dintre mostenitori nu intruneste cerintele alineatului precedent, terenurile trec in folosinta organizatiilor socialiste desemnate de comitetele executive ale consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti. Folosinta terenurilor poate fi restituita mostenitorilor la cererea acestora, in timp de 2 ani, de aceleasi organe, daca acestea constata ca ei indeplinesc conditiile prevazute la alin. 1. Pentru mostenitorii minori, termenul de 2 ani se calculeaza de la data cind ei devin majori.

La implinirea termenului de 2 ani terenul trece in proprietatea statului. Jurisprudență

Art. 46. - Jurisprudență

Preluarea terenului agricol mostenit, precum si imparteala intre mostenitori, se autoriza de catre:

a) comitetul executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru terenurile situate in afara perimetrului construibil al localitatilor, pe baza avizelor organelor agricole judetene sau al municipiului Bucuresti, dupa caz;

b) comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale, pentru terenurile situate in perimetrul construibil al localitatilor.

Imparteala terenurilor agricole convenita intre mostenitori se face numai prin inscris autentic.

Art. 47. -

Orice instrainare, dobindire sau imparteala facuta cu incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 44-46 este nula de drept.

Nulitatea poate fi invocata de procuror, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular, precum si de orice persoana interesata si se constata prin hotarire judecatoreasca.

Art. 48. -

Modul si conditiile de eliberare a autorizatiilor de preluare sau imparteala a terenurilor agricole se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare urmarindu-se ca, prin imparteala, terenurile agricole sa nu fie parcelate excesiv si sa nu se creeze posibilitati de exploatare a fortei de munca in agricultura.

Art. 49. -

Organele competente nu vor autentifica actele de imparteala daca partile nu prezinta autorizatia prevazuta de lege.

Art. 50. -

Autorizatia de preluare sau imparteala, eliberata in conditiile art. 46, este valabila timp de 6 luni de la data eliberarii, cu posibilitatea prelungirii ei de catre emitent, cu inca 6 luni.

Capitolul 7 Masuri financiare pentru protejarea fondului funciar

A. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

Art. 51. -

Unitatile economice de stat, cooperatiste si ale celorlalte organizatii obstesti, sint obligate sa plateasca o taxa anuala pentru terenurile proprietate de stat folosite de ele in alte scopuri decit productia agricola vegetala sau silvica, conform anexei nr. 2.

In categoria terenurilor prevazute in prezentul articol se cuprind suprafetele construite si neconstruite, aflate in administrarea directa sau in folosinta unitatilor economice destinate activitatii lor economice, inclusiv cele utilizate pentru drumuri si cai ferate, precum si suprafetele folosite pentru sedii administrative, cluburi, crese, camine, cantine, locuinte, stranduri, terenuri si sali de sport, parcuri si alte terenuri cu destinatii asemanatoare.

Art. 52. -

Plata taxei pentru folosirea terenurilor se efectueaza de catre unitatile economice care functioneaza pe principiul gestiunii economice si folosesc terenuri proprietate de stat supuse platii acestei taxe.

Art. 53. -

Consiliul de Ministri poate acorda, in cazuri justificate, reduceri sau scutiri de la plata taxei pentru folosirea terenurilor, reglementata prin prezenta lege.

B. Tarifele de deviz pentru folosirea terenurilor agricole si forestiere in alte scopuri decit productia agricola vegetala sau forestiera

Art. 54. -

Pentru folosirea terenurilor agricole, in mod definitiv sau temporar, in alte scopuri decit productia agricola vegetala, unitatile socialiste beneficiare vor include in valoarea de deviz a lucrarilor de investitii sau de productie, ce urmeaza a se executa, sumele rezultate din aplicarea tarifelor de deviz prevazute in anexa nr. 3.

Tarifele de deviz sint diferentiate in functie de categoria de folosinta si calitatea terenului agricol. Clasificarea terenurilor agricole este cea prevazuta in anexa nr. 4.

Art. 55. -

Unitatile socialiste beneficiare ale lucrarilor de investitii sau de productie, efectuate in alte scopuri decit cele forestiere, pentru a caror executare sint necesare terenuri ce se scot din productia forestiera, definitiv sau temporar, vor include in valoarea de deviz a acestor lucrari sumele rezultate din aplicarea tarifelor de deviz prevazute in anexa nr. 5.

Art. 56. -

Tarifele de deviz reprezinta taxele de protectie, precum si sumele cuvenite detinatorilor de terenuri agricole sau forestiere, cu titlu de despagubire.

C. Modul de utilizare a mijloacelor banesti realizate prin aplicarea unor masuri financiare pentru protejarea fondului funciar

Art. 57. -

In vederea recuperarii prin compensare a suprafetelor de teren ce se scot definitiv din productia agricola vegetala, cit si pentru amenajarea si ameliorarea unor terenuri agricole cu productivitate redusa, se constituie un fond special din sumele reprezentind taxele de protectie ce se platesc pentru folosirea, definitiv sau temporar, a terenurilor agricole in alte scopuri decit productia agricola vegetala, calculate in conditiile anexei nr. 3.

Taxele de protectie se vireaza, de cei care le datoreaza, la Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara intr-un cont special denumit: "Fondul de dezvoltare si ameliorare a fondului funciar" deschis la dispozitia Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare.

In caz de necesitate, prin bugetul de stat se poate aproba ca fondul special sa fie completat cu o parte din sumele provenite din taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, corespunzator nevoilor de realizare a programelor aprobate de Consiliul de Ministri privind recuperarea, ameliorarea si amenajarea unor terenuri pentru agricultura.

Art. 58. -

Pentru punerea in productia agricola de noi terenuri si pentru ameliorarea celor slab productive, se autoriza Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor si Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, sa avizeze in cursul anului, pe masura constituirii fondului special, introducerea in planul de investitii al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, ca pozitie distincta, lucrarile si baza tehnico-materiala necesara.

Art. 59. -

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare va defalca anual, pe judete, volumele de lucrari ce urmeaza a fi executate potrivit prevederilor art. 57, asigurind din contul special fondurile necesare. Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti vor repartiza aceste fonduri si volumele de lucrari pe unitati agricole de stat si cooperatiste, detinatoare de terenuri neproductive si slab productive ce urmeaza a fi ameliorate in regie sau prin unitati specializate.

In situatii deosebite, pentru lucrari mari, de interes general, statul va putea asigura gratuit executarea mecanizata a lucrarilor terasiere, materialele de constructii, materialul saditor, semintele, precum si proiectarea si asistenta tehnica, la executia lucrarilor pe terenuri degradate detinute de persoanele fizice in perimetrele de ameliorare, care se vor finanta din fondul constituit potrivit art. 57.

Art. 60. -

Sumele ramase neutilizate la finele anului, din fondul special, se reporteaza si ramin la dispozitia Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare.

Art. 61. -

Beneficiarii de investitii sau de productie care recupereaza terenuri pentru productia agricola in compensarea celor dezafectate, nu vor vira la Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara sumele reprezentind taxele de protectie conform prevederilor anexei nr. 3.

Daca cheltuielile pentru recuperare sint mai mici decit taxele de protectie, vor varsa in fondul special numai 50% din diferentele dintre tarifele de deviz si sumele cheltuite cu lucrarile de recuperare.

Cind aceste cheltuieli sint mai mari decit taxele de protectie, diferenta va fi suportata de catre beneficiarul lucrarilor de investitii sau de productie, care se vor prevedea in devizul general al lucrarii.

Art. 62. -

Unitatile cooperatiste din agricultura nu datoreaza, pentru lucrarile de pe terenurile proprii, taxele de protectie prevazute in prezenta lege.

Cooperativele agricole de productie vor folosi sumele obtinute din exproprierea sau darea in folosinta temporara a terenurilor proprietatea lor, pentru a recupera terenuri, dupa caz, prin compensare, prin atragerea in cultura, a altor suprafete de terenuri neproductive, cit si pentru ameliorarea celor slab productive.

Art. 63. -

Sumele rezultate din aplicarea tarifelor prevazute in anexa nr. 5, pentru folosirea terenurilor forestiere in alte scopuri decit productia forestiera si pentru defrisarea de paduri, se varsa de catre unitatea socialista beneficiara a lucrarii de investitii sau de productie, la bugetul de stat.

Capitolul 8 Indrumarea si controlul activitatii privind fondul funciar

Art. 64. -

Coordonarea si controlul cu privire la folosirea potrivit destinatiei, a tuturor terenurilor ce alcatuiesc fondul funciar unic al Republicii Socialiste Romania, se exercita de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.

Administrarea si folosirea terenurilor se fac de catre detinatorii acestora, potrivit destinatiei lor, in conformitate cu legile speciale, ale caror prevederi se intregesc cu cele din prezenta lege.

Art. 65. -

Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti exercita, pe plan local, atributiile prevazute la articolul precedent, prin oficiile judetene de cadastru si organizarea teritoriului. Aceste oficii raspund si fata de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare de modul in care isi indeplinesc aceste atributii.

Art. 66. -

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au obligatia sa controleze si sa asigure luarea masurilor necesare de catre unitatile agricole de productie, de toti lucratorii din agricultura, membrii cooperatori si taranii cu gospodarii personale si individuale, pentru punerea in valoare in totalitate si cu randament sporit a terenurilor ce le detin.

Conducatorii de unitati agricole, precum si specialistii din agricultura, raspund de folosirea rationala, protectia si ameliorarea intregii suprafete de teren a unitatilor in care acestia isi desfasoara activitatea.

Art. 67. -

In cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare se va infiinta Consiliul fondului funciar, ca organ colectiv de lucru. Din acest organ vor face parte specialisti de inalta calificare si cu indelungata activitate in domeniul gospodaririi pamintului, din unitatile de productie, proiectare, cercetare, invatamint, precum si din organe centrale detinatoare de teren.

Capitolul 9 Sanctiuni

Art. 68. -

Incalcarea prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

Art. 69. -

Degradarea terenurilor agricole, distrugerea sau degradarea lucrarilor de imbunatatiri funciare, a culturilor, a viilor, livezilor, pasunilor si finetelor, a bornelor si semnelor topografice sau geodezice, ori impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a unor astfel de bunuri, precum si inlaturarea acestor masuri, constituie infractiuni si se pedepsesc potrivit art. 217, 218 si 231 din Codul penal, dupa caz.

Ocuparea terenurilor agricole, micsorarea suprafetei agricole si schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor agricole, fara aprobare, primita in conditiile legii, savirsita in mod repetat, constituie infractiune, cind prima abatere a fost sanctionata contraventional si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an, sau cu amenda penala.

Art. 70. -

Contraventiile la normele privind evidenta, folosirea, protectia si ameliorarea terenurilor agricole, precum si persoanele competente sa le constate si sa aplice sanctiuni contraventionale, se stabilesc prin hotarire a Consiliului de Ministri. Sanctiunile contraventionale se aplica si persoanelor juridice.

Amenzile aplicate unitatilor socialiste vor fi imputate persoanelor fizice vinovate de savirsirea contraventiei.

Art. 71. -

In cazul in care posesorul unui teren agricol incalca prevederile art. 13 alin. 1 si a fost sanctionat contraventional si continua sa contravina acelorasi dispozitii si in anul urmator, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, la propunerea comitetelor, respectiv birourilor executive ale consiliilor populare ale localitatilor unde se afla terenurile, vor atribui, in folosinta, aceste terenuri unitatilor agricole socialiste care pot asigura punerea lor in productie, fara despagubiri pentru posesori.

La cererea fostilor posesori li se vor putea restitui aceste terenuri de organele care au dispus preluarea, daca acestea constata ca sint asigurate conditiile necesare pentru cultivarea lor, conform legii.

Art. 72. -

Nerespectarea normelor legale privind calculul si plata taxei de folosire a terenurilor proprietate de stat se sanctioneaza contraventional potrivit prevederilor legale privind disciplina financiara, impozitele, taxele si primele de asigurare.

Capitolul 10 Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 73. -

Regimul juridic al terenurilor, altele decit cele agricole, ce alcatuiesc diferite parti ale fondului funciar, este cel prevazut in legi speciale, ale caror prevederi se intregesc cu dispozitiile cuprinse in prezenta lege.

Regimul circulatiei terenurilor proprietatea unitatilor socialiste este reglementata prin prevederile legale speciale.

Art. 74. -

Anexele mentionate in prezenta lege fac parte integranta din aceasta.

Art. 75. -

Organizarea sistemului de publicitate imobiliara prin cadastrul funciar, potrivit art. 38 lit. c), precum si procedura de inscriere a posesorilor de terenuri si constructii si a drepturilor reale constituite asupra acestora in vederea evidentei si opozabilitatii drepturilor fata de terti, se va stabili prin lege speciala.

Art. 76. -

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, in termen de 6 luni de la publicarea in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania a prezentei legi, vor lua urmatoarele masuri:

a) identificarea terenurilor neproductive sau degradate care urmeaza a fi puse la dispozitie, la cerere, de organele agricole, ca amplasamente pentru diferite obiective de investitii sau de productie, precum si a celor care pot fi recuperate pentru agricultura;

b) inventarierea tuturor terenurilor din incintele unitatilor industriale, agrozootehnice, social-culturale si alte unitati, in vederea stabilirii suprafetelor care urmeaza a fi folosite in productia agricola.

Art. 77. -

Prevederile privind plata taxei de folosire pentru terenurile proprietate de stat intra in vigoare odata cu reasezarea preturilor de productie si de livrare, in conformitate cu prevederile Legii nr. 19/1971 cu privire la regimul preturilor si tarifelor.

In sectoarele de activitati in care preturile de productie si de livrare reasezate au intrat in vigoare inainte de 31 decembrie 1974, prevederile prezentei legi privind plata taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se aplica de la 1 ianuarie 1975.

Pentru unitatile economice care desfasoara activitati ce nu fac obiectul reasezarilor preturilor de productie si de livrare, termenele de intrare in vigoare a prevederilor referitoare la plata taxei se stabilesc de Consiliul de Ministri.

Art. 78. -

De la data intrarii in vigoare a dispozitiilor prezentei legi cu privire la plata taxei de folosirea terenurilor pentru unitatile care au obligatia platii acestora, nu li se mai aplica prevederile referitoare la impozitul pe terenurile situate in orase, cuprinse in Decretul nr. 18/1952 privind stabilirea impozitelor si taxelor locale.

Art. 79. -

Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: Decretul nr. 151 din 10 iunie 1950 pentru comasarea si circulatia bunurilor agricole; Decretul nr. 281 din 15 iulie 1955 privind instituirea regimului de evidenta funciara; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1240 din 2 iulie 1955 privind organizarea evidentei funciare pe detinatori si mod de folosinta a terenurilor; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 625 din 26 aprilie 1956 privind unele masuri de atribuire si folosire a terenurilor agricole pentru lucrari de constructii; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1318 din 31 octombrie 1956 privind reglementarea categoriilor de folosinta a terenurilor agricole; art. 2 alin. 1 din Legea nr. 3 din 28 decembrie 1962, republicata in temeiul art. 3 din Decretul nr. 45/1969; Legea nr. 12 din 14 mai 1968 privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agricole; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1539 din 12 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru folosirea terenurilor agricole in alte scopuri decit productia agricola vegetala; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 853 din 24 aprilie 1969 privind stabilirea tarifelor de deviz pentru terenurile ce se scot din fondul forestier si pentru defrisarea de paduri in vederea executarii unor lucrari de investitii sau de productie; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 220 din 15 martie 1973 pentru aprobarea normelor sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investitii productive si neproductive, precum si de productie, cit si orice alte dispozitii contrare.

ANEXA Nr. 1

INDICI SINTETICI
cuprinzind gradul de ocupare a terenurilor cu obiective
de investitii productive si neproductive, precum si de productie

Nr. crt. Ministerul Denumirea obiectivului Gradul de ocupare a terenului
%
0 1 2 3
1. Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii a) Fabrici pentru industria lemnului:
- fabrici de cherestea 81-86
- fabrici de placaje 83-87
- fabrici de P.F.L. 80-89
- fabrici de P.A.L. 85-89
- fabrici de mobila 83-90
- fabrici de hirtie, celuloza sau confectii 82-85
b) Industria materialelor de constructii:
- fabrici de ciment si var 82
- fabrici de azbociment 85
- fabrici de ceramica 82-90
- fabrici de geamuri 82
- fabrici de materiale izolatoare 82
- fabrici de prelucrare a maselor plastice pentru constructii 80
- fabrici de prefabricate 82-83
- industria produselor de balastiera 82
- uzine de utilaje si piese de schimb 82
2. Ministerul Aprovizionarii Tehnico- Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe - depozite si platforme 90-95
3. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare
Spatii construite % Spatii de protectie cultivate
%
a) constructii zootehnice:
- ferme de 600-1000 vaci 80 10 90
- ferme ingrasatorii tineret taurin 70 20 90
- ferme ingrasatorii porci 60 32 92
- ferme crestere ovine 60 30 90
- ferme gaini ouatoare 50 37 87
- ferme gaini reproductie 50 40 90
- ferme pui carne 70 20 90
- silozuri de cereale 90 5 95
- fabrici de nutreturi combinate 80 10 90
- statii de uscat furaje verzi 75 15 90
b) industria alimentara:
- fabrici de zahar 85-90
- fabrici de ulei 85-90
- fabrici de bere 85-90
- centre de depozitare si conditionat vin 85-90
- complexe si centre de vinificare 85-90
- abatoare 85-90
- complexe de morarit si panificatie 85-90
- mori de porumb 85-90
- fabrici de piine 85-90
- antrepozite frigorifice 85-90
- fabrici de conserve de legume si fructe, sucuri etc. 85-90
- sectii de pasta de tomate 85-90
- fabrici de produse lactate 85-90
- fabrici de lapte praf 85-90
c) constructii hortiviticole:
- complexe de sere 80-83
- solarii 80-85
- depozite pentru conditionarea si valorificarea legumelor si fructelor 82-84
d) imbunatatiri funciare:
- lucrari de imbunatatiri funciare 96-99
- sedii de sectie si cantoane 89-90
4. Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti - ateliere diverse 84-86
- spalatorii, curatatorii, vopsitorii 86
- depozite de materiale 85
- complexe de deservire 90
5. Ministerul Comertului Interior - depozite alimentare si nealimentare 85-86
- depozite de ambalaje 88-94
6. Ministerul Industriei Metalurgice - uzine siderurgice 75-80
- fabrici de produse refractare 80
- uzine metalurgice extractive si de prelucrare a metalelor neferoase 80
- baze de prelucrare a deseurilor metalice 85
- baze de aprovizionare si desfacere 85
7. Ministerul Educatiei si Invatamintului - scoli generale 80-85
- licee 82-84
- gradinite-crese 80
- scoli profesionale 80-82
- licee de specialitate 80-83
8. Ministerul Constructiilor Industriale - baze de productie 82
- ateliere de prefabricate 80
- statii de sortare a agregatelor 85
- ateliere de utilaje, piese de schimb, de confectii si timplarie metalica 82-85
- statii de intretinere si reparatii 85
- tabere de cazare 60-70
9. Ministerul Minelor, Petrolului si Geologiei a) sectorul de minerit:
- incinte miniere de extractie sau (si) de preparatie pentru carbuni, neferoase si nemetalifere 70-80
- halda, iaz de decantare, statii de captare, tratare a apei, epurare, rezervoare etc. 90-100
- depozite de suprafata, funiculare, trasee de benzi transportoare, cariere 100
b) sectorul de petrol si gaze:
- instalatii pentru forajul sondelor 50-80
- instalatii pentru punerea in productie a sondelor de mare adincime 75-86
- parcuri de separatoare pentru titei, gaze si apa 58-67
- depozite de titei si statii de tratare 39-44
- instalatii de degazolinare 57-65
- statii de uscare a gazelor 30-58
- statii de compresoare 55-66
- instalatii pentru epurarea apelor reziduale 28-48
- statii pentru injectarea apei in zacamint 45-71
- distribuitoare de injectie 65-81
- baterii de cazane 37-61
- posturi de transformare 77-90
c) sectorul geologic:
- lucrari de seismometrie 100
- lucrari de electrometrie 100
- foraje cu sondeze 70-81
- foraje cu sonde 60-75
- galerii 66-72
- puturi 65-81
- incinte de acces 33-41
- depozite pentru materii explozive 17
- conducte de transport 100
- grupuri social-administrative 65-70
10. Ministerul Industriei Chimice - instalatii de fibre polinitrilacrilice, de fire si fibre poliesterice si poliamidice 82-85
- fabrici de medicamente 80
- uzine de lacuri, vopsele, rasini, cerneluri, anvelope si pentru prelucrarea maselor plastice 78-85
- fabrici de sinteze organice 75-78
- industria chimiei anorganice si ingrasamintelor (uzine si combinate de ingrasaminte de azot, fosfor, potasiu, soda etc.) 73-97
- industria chimica organica de baza si petrochimica (piroliza, acrilonitril, grup CIAN, polietilena, oxid etilena si glicoli, etilbenzen, stiren, polimeri si copolimeri, prometrin, complex cauciuc, poliizoprenic, produse clorosodice, electroliza, instalatie tiocoli etc.) 76-86
- rafinarii - carburanti 69-72
- carburanti si prelucrare 78-82
- depozite 70-83
- statii imbuteliere gaze 74-76
- statie PECO 80
11. Ministerul Industriei Constructiilor de Masini*) - utilaje tehnologice 75
- constructii de agregate si utilaje mecanice 75-85
- constructii navale 70-80
- constructii metalice si cazangerie 75-80
- mecanica fina 80-85
- autovehicule, masini agricole 75-80
- produse metalice 75-85
- material rulant si accesorii 75-80
- electrotehnice 80-85
- electronica 80-90
- baze de aprovizionare si desfacere 80-90
*) Denumirea "Ministe rului Industriei Constructiilor de Masini" a i nlocuit denum irea "Ministerul In dustriei Constructiilor de Masini Grele" si "M inisterul Indus triei Constructiilo r de Masini-Unelte si Electrotehnicii" ca urma re a infii ntarii, prin fuziun ea celor doua ministere, a Ministerului Indust riei Const ructiilor de Masini prin Decretul Consiliului de Stat ~nr. 107/197 5~, publi cat in Buletinul Of icial nr. 95 din 1 septembrie 1975.
12. Ministerul Industriei Usoare - fabrici de tricotaje si confectii, incaltaminte, portelan, sticla si tabacarii 85
- filaturi si tesatorii, fabrici de articole d cauciuc, casnice si de piese de schimb e 90
- topitorii de in si cinepa 60-75
13. Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum - magazine satesti, complexe comerciale,
- restaurante si unitati prestari servicii 85
- unitati turistice 70
- brutarii si depozite marfuri 85
14. Consiliul Culturii si Educatiei - camine culturale 80-85
- case de cultura 75-80
- teatre, cinematografe, biblioteci etc. 80-85
15. Socialiste Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare a) constructii:
- baze de productie, ateliere si poligoane de prefabricate, de confectii si timplarie metalica, de utilaje si piese de schimb 80
- statii de sortare a agregatelor, de intretinere si reparatii 85
b) gospodarie comunala:
- statii de tratare a apei potabile 80-85
- rezervoare pentru inmagazinarea apei 80-85
- statii orasenesti de epurare a apelor uzate 80
- baze de exploatare, intretinere si parcare pentru autovehicule 80
c) industria locala:
- fabrici de piine, moara de porumb 80-81
- moara de griu, unitati de imbuteliat ape minerale 80-82
- unitati de bauturi racoritoare 82-84
- fabrici de gheata 83-85
- fabrici de CO2 84-86
- fabrici de ceramica bruta 82-90
- statii de sortare a agregatelor 82-85
- statii auto-service, spalatorii si curatatorii chimice 85
- restul de obiective ale industriei locale 83-87
d) drumuri (lucrari sau constructii anexe aferente drumurilor publice):
- cantoane, statii de intretinere a drumurilor 80
- sedii de brigazi complexe si baze de dezapezire 85
- statie sau atelier de intretinere pentru utilaje, statii de concasare, sortare si spalare a agregatelor 80-85
- ateliere si poligoane de prefabricate 80-85
- statii de preparare a betonului de ciment
- minim 85
- statii de preparare a mixturilor asfaltice
- minim 75
16. Ministerul Sanatatii - dispensare 84-85
- policlinici 85
- spitale 85
- centre stomatologice 84-85
- crese 85
- oficii farmaceutice 85
- crese + gradinite rurale 85
17. Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor - statii de intretinere auto 80
- autogari 90
- statii intermediare de c.f. 75
- statii tehnice de c.f. triaje de cale ferata 80 85
- depouri de locomotive 70
- puncte de echipare locomotive, ateliere, ST, L, MAC, SUC 65
- grupa tehnica vagoane de calatori, reviziile de vagoane 75
- spatii spalare vagoane, ateliere de zona 70
- dezvoltarea uzinelor mecanice de material rulant si a uzinelor de impregnat existente 80
18. Ministerul Energiei Electrice - centrale electrice 80-85
- organizari de santier 80-85

Pentru alte obiective decit cele prevazute in aceasta anexa ministerele si celelalte organe centrale interesate vor elabora normative si criterii specifice care se vor aproba prin ordinul comun al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Constructiilor Industriale, Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare si Inspectoratului General de Stat pentru Control si Directivare in Proiectarea si Executarea Constructiilor.

In toate cazurile, in vederea restringerii folosirii terenurilor in alte scopuri decit productia agricola vegetala si folosirii lor cit mai eficiente, ministerele, organele centrale si locale, beneficiarii lucrarilor de investitii de orice fel, organizatiile de proiectari, institutele de studii si cercetari, precum si comisia centrala si comisiile locale sistematizate, vor lua urmatoarele masuri:

a) alegerea terenurilor pentru variantele de amplasare a obiectivelor de investitii, precum si de productie, sa se faca de beneficiarii de investitii in faza preliminara de studii, impreuna cu organele agricole judetene sau al municipiului Bucuresti;

b) reducerea continua a suprafetelor de teren necesare pentru amplasarea obiectivelor de investitii, precum si de productie, prin:

- comasarea si concentrarea lucrarilor de constructii de toate tipurile, cautarea mijloacelor si metodelor de edificare a constructiilor pe mai multe nivele si alte cai de reducere a spatiilor construite si utilizarea mai intensiva a spatiilor tehnologice si a incintelor existente sau propuse in viitor;

- comasarea retelelor de instalatii si restringerea drumurilor, platformelor si a tuturor constructiilor auxiliare;

- reducerea platformelor si suprafetelor de depozitare prin restringerea indicilor de imobilizare a materiei prime, utilajelor;

- amplasarea lucrarilor de organizare de santier, de regula, pe terenurile libere din interiorul localitatilor, pe terenuri neproductive si pe baza studiilor de sistematizare de zona si folosirea cu prioritate a unor lucrari definitive sau a utilitatilor investitiei de baza, ca lucrari de organizare, pentru reducerea la strictul necesar a terenurilor ocupate de organizarea de santier, cit si pentru evitarea ocuparii de terenuri de cultura;

- prevenirea racordurilor de cale ferata numai pe baza unei analize temeinice tehnico-economice care sa justifice oportunitatea lor;

- extragerea integrala a materiei prime din carierele existente de argila, nisip si altele asemenea, interzicindu-se a se face solicitari de noi terenuri inainte de epuizarea tuturor rezervelor din carierele existente;

c) reducerea continua a suprafetelor de teren necesare pentru amplasarea liniilor de transport si distribuire a energiei electrice, prin:

- adoptarea unor solutii de proiectare pentru construirea liniilor de transport si distribuire a energiei electrice cu dublu circuit;

- proiectarea liniilor de tensiune medie (12-20 kv) pe suporti comuni cu liniile de joasa tensiune;

- proiectarea liniilor de racord al statiilor, pe suporti pentru mai multe circuite, in vederea sistematizarii, intrarii si iesirii liniilor din statii, precum si alte solutii care sa duca la folosirea rationala a terenurilor.

ANEXA Nr. 2

TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT

I. Taxa pentru terenurile situate in incinta unitatilor economice

A. pentru terenurile situate in perimetrul construibil al localitatilor se percepe o taxa anuala diferentiata pe categorii de localitati si pe zone in cadrul localitatilor, dupa cum urmeaza:

- lei/metru patrat -
Zona in cadrul localitatii Localitati urbane Localitati rurale
Categoria
I II III IV
A 15,00 10,00 4,00 2,00 2,00
B 8,00 5,50 2,25 1,50 1,50
C 4,50 3,00 1,50 - -
D 3,00 2,00 - - -

Pentru terenurile situate in localitatile componente ale municipiilor si oraselor, in comunele suburbane si satele componente ale acestora, precum si in satele ce apartin oraselor, se aplica taxa minima corespunzatoare categoriei din care face parte acea localitate urbana.

Incadrarea localitatilor urbane in categoriile de mai sus se face in functie de importanta lor economica si sociala, dupa cum urmeaza:

1. municipiul Bucuresti se incadreaza in categoria I de localitati;

2. municipiile resedinta de judet, precum si municipiul Hunedoara, se incadreaza in categoria II de localitati, cu exceptia municipiilor Alba Iulia, Botosani, Deva, Focsani, Piatra-Neamt, Rimnicu Vilcea, Tirgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin si Tulcea, care se incadreaza in categoria III de localitati;

3. restul localitatilor urbane fac parte din categoriile a III-a sau a IV-a. Incadrarea acestora in categoriile a III-a si a IV-a de localitati se face de catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene.

Incadrarea terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor, de caracterul zonei respective (zona de locuit sau zona industriala), apropierea sau departarea de caile de comunicatie si alte elemente care sa asigure aplicarea unei taxe mai ridicate pentru folosirea terenurilor situate in zonele centrale de locuit ale localitatilor.

Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor efectua incadrarea localitatilor urbane in categoriile a III-a sau a IV-a si, respectiv, a terenurilor pe zone in cadrul localitatilor, in termen de 90 de zile de la data prezentei legi.

Pe masura dezvoltarii economice si sociale a localitatilor, comitetele executive ale consiliilor populare judetene vor reexamina incadrarea localitatilor din categoriile a III-a si a IV-a, in vederea trecerii lor intr-o categorie superioara.

Trecerea localitatilor din categoria a IV-a la categoria a III-a se face de catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene.

Modificarea incadrarii terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de catre comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale.

Modificarile prevazute la cele doua alineate precedente se pot face anual pina la 1 august, cu aplicare de la 1 ianuarie al anului urmator.

Schimbarea incadrarii localitatilor de la categoriile a III-a sau a IV-a la categoria a II-a se aproba prin decret prezidential.

In cazul in care o localitate rurala trece in categoria celor urbane, taxa pentru folosirea terenurilor corespunzatoare noii incadrari se aplica incepind cu data de 1 ianuarie al anului urmator celui in care a survenit aceasta modificare.

B. Pentru terenurile situate in afara perimetrului construibil al localitatilor se percepe o taxa anuala, prin aplicarea taxei minime prevazute la lit. A, corespunzatoare categoriei de localitati de care apartin aceste terenuri, majorate in functie de zona de fertilitate, dupa cum urmeaza:

Zona de fertilitate
I II III IV V
250% 200% 150% 100% 50%

Incadrarea localitatilor in zonele de fertilitate este cea prevazuta de normele legale privind impunerea veniturilor realizate din activitati agricole.

II. Taxa pentru terenurile situate in afara
incintei unitatilor economice

Pentru terenurile stabilite in afara incintei unitatilor economice se percepe o taxa anuala diferentiata pe obiective, dupa cum urmeaza:

Obiectivul Taxa
A. Pentru linii ferate, statii de cale ferata, depouri, rampe, triaje, precum si alte asemenea obiective de exploatare feroviara, se datoreaza o taxa forfetara, astfel:
- linii ferate normale 2000 lei/km
- linii ferate inguste 1000 lei/km
Aceasta taxa se datoreaza pentru toate terenurile ocupate de obiectivele prevazute la lit. A, indiferent daca sint situate in incinta sau in afara incintei unitatilor de transport.
B. Drumuri 1000 lei/km
C. Aeroporturi, porturi maritime si fluviale 0,50 lei/mp
D. Birouri, locuinte, crese, camine, cantine, cluburi, spitale, parcuri, terenuri de sport si alte obiective social-culturale In cadrul acestor limite taxa se stabileste de comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti pe localitati; in caz de necesitate, taxa poate fi diferentiata in functie de caracterul obiectivelor amplasate pe terenurile respective. 0,50-1 leu/mp

III. Situatii speciale

Unitatile agricole de stat - de productie si de cercetare -, statiunile pentru mecanizarea agriculturii, unitatile silvice, intreprinderile de exploatare si intretinere a lucrarilor de imbunatatiri funciare si gospodarirea apelor datoreaza numai taxa prevazuta pentru obiectivele de la pct. II lit. D si taxa prevazuta la pct. I lit. A si B, pentru suprafetele aferente obiectivelor industriale de prelucrare a materiilor prime agricole sau silvice.

IV. Scutiri

Taxa anuala pentru folosirea terenurilor de stat nu se datoreaza pentru:

A. terenurile proprietate de stat date in folosinta gratuita cooperativelor agricole de productie si asociatiilor cooperatiste agricole;

B. terenurile improprii pentru agricultura sau silvicultura, inclusiv cele ocupate de iazuri, balti sau lacuri de acumulare, precum si terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, in masura in care nu afecteaza folosirea suprafetei solului.

Incadrarea terenurilor in categoriile prevazute la alineatul precedent se face potrivit normelor ce se vor elabora de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si de Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii.

V. Plata taxei

Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se determina pe baza situatiei existente la 1 ianuarie al fiecarui an.

Plata taxei se face la bugetele locale, in patru rate trimestriale egale, pina in ziua de 15 inclusiv a ultimei luni din trimestru.

ANEXA Nr. 3

TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea terenurilor agricole, definitiv sau temporar,
in alte scopuri decit productia agricola vegetala

A. TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea definitiva a terenurilor agricole in alte scopuri

Terenuri arabile si pajisti naturale

Clasa I 50.000 lei/ha

Clasa a II-a 38.000 lei/ha

Clasa a III-a 25.000 lei/ha

Clasa a IV-a 18.000 lei/ha

Clasa a V-a 13.000 lei/ha

Terenuri pentru legume

65.000 lei/ha

Vii nobile si indigene

Clasa A 400.000 lei/ha

Clasa B 300.000 lei/ha

Clasa C 200.000 lei/ha

Vii hibride

Clasa A 75.000 lei/ha

Clasa B 50.000 lei/ha

Clasa C 25.000 lei/ha

Livezi de pomi, arbusti fructiferi

Clasa A 200.000 lei/ha

Clasa B 125.000 lei/ha

Clasa C 75.000 lei/ha

Tarifele de mai sus reprezinta taxa de protectie a terenurilor agricole in cazul terenurilor obtinute de la unitatile de stat, iar in cazul terenurilor obtinute prin expropriere, aceste tarife reprezinta atit taxa de protectie, cit si despagubirile pentru exproprierea terenurilor respective.

B. TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea temporara a terenurilor agricole in alte scopuri

1. Terenuri arabile si pajisti naturale

Clasa de calitate lei/ha anual
Clasa I 15.000
Clasa a II-a 12.500
Clasa a III-a 10.000
Clasa a IV-a 5.000
Clasa a V-a 2.500

2. In cazul pajistilor naturale la tarifele de deviz se adauga valoarea materialelor si a celorlalte cheltuieli necesare regenerarii pajistilor dupa expirarea termenului de folosirea lor temporara.

3. Din valorile prevazute la pct. 1, proprietarului de teren i se platesc urmatoarele sume:

Clasa de calitate lei/ha anual
Clasa I 4.500
Clasa a II-a 3.750
Clasa a III-a 3.000
Clasa a IV-a 1.750
Clasa a V-a 1.000

C. TARIFE DE DEVIZ
privind valoarea de inlocuire a plantatiilor vitipomicole

I. Plantatii de vii altoite si indigene

Virsta plantatiei si tipul de sustinere Numarul de butuci la hectar
pina la 4500 5000 6000 peste 6000
Vie anul I lei 24.400 27.000 29.700 32.400
Vie anul II
- fara sustinere lei 26.400 29.700 32.400 35.400
- cu araci lei 33.000 36.700 40.000 44.000
- cu spalier lemn lei 39.900 42.900 45.500 48.900
Vie anul III
- cu araci lei 35.500 39.200 42.900 46.500
- cu spalier lemn lei 42.400 45.400 48.000 51.400
- cu spalier beton lei 50.900 53.900 56.900 60.000
Vie pe rod
- cu araci lei 44.000 48.000 52.000 56.000
- cu spalier lemn lei 52.000 55.000 58.000 61.000
- cu spalier beton lei 60.000 63.000 66.000 69.000

II. Plantatii de vie hibrida

Numar de butuci la hectar
pina la 4000 5000 6000 peste 6000
lei 9.750 12.000 12.750 15.000

III. Plantatii de pomi

Specia plantatiei Virsta Numarul de pomi la hectar Numar plante 4.000-6.000
100 150 200 250 300 400 500 600 800
Mar An I - 10000 11000 12000 14000 16000 17500 18000 20000
Par II - 14500 15500 16500 18500 24000 25500 27000 29000
Piersic III 14500 18500 19500 20500 22500 32000 34000 35000 37500
IV 18500 23000 24000 25000 27000 - - - -
V 22500 28000 29000 30000 30000 - - - -
VI 26500 33000 34000 35000 35000 - - - -
Sistem de sustinere din beton - - - - - 18000 18000 18000 18000
din lemn - - - - - 9000 9000 9000 9000
Prun An I - 9000 10300 11500 13000 - - - -
Visin II - 13000 14300 15500 17000 - - - -
Cires III - 17000 18300 19500 21000 - - - -
Cais IV - 21000 22300 23500 25000 - - - -
Alte specii V - 25500 26800 28000 29500 - - - -
Coacaz An I - - - - - - - - 18000
Zmeur II - - - - - - - - 17000

Din sumele rezultate din calculul de mai sus se va scadea valoarea materialelor care se pot recupera (araci, sirma, spalieri etc.).

NOTA:

1. Pentru terenurile ce se ocupa definitiv sau temporar cu lucrari de imbunatatiri funciare nu se datoreaza taxele de protectie, ci numai despagubirile ce se cuvin detinatorilor, potrivit legii.

Tarifele de deviz vor fi avute in vedere numai la stabilirea variantei optime si la compararea lucrarii cu altele similare.

2. Unitatile socialiste beneficiare vor varsa in contul "Fondul de dezvoltare si ameliorare a fondului funciar" sumele calculate potrivit tarifelor de deviz, dupa cum urmeaza:

- pentru terenurile apartinind cooperativelor agricole de productie, altor organizatii obstesti si persoanelor fizice, care se ocupa definitiv sau temporar, vor varsa diferenta dintre tarifele de deviz si valoarea de expropriere, respectiv de folosire temporara a terenurilor ce se cuvin detinatorilor;

- pentru terenurile proprietate de stat, care se ocupa definitiv sau temporar, vor varsa integral tariful de deviz.

3. Unitatile socialiste beneficiare vor mai plati - dupa caz - detinatorilor de terenuri:

- valoarea productiei calculata pe baza productiei medii planificate la hectar in unitatea respectiva in acel an, pentru unitatile agricole socialiste, sau a productiei medii planificate pe comuna in anul respectiv, pentru terenurile detinute de persoanele fizice, in cazul cind ocuparea terenului se face inainte de recoltarea productiei;

- valoarea de inlocuire a investitiilor, altele decit plantatiile vitipomicole si arbustii fructiferi;

- valoarea de inlocuire a plantatiilor pomiviticole si a arbustilor fructiferi pentru unitatile agricole de stat;

- valoarea de inlocuire a plantatiilor vitipomicole si a arbustilor fructiferi pentru folosirea temporara a terenurilor apartinind unitatilor agricole cooperatiste.

ANEXA Nr. 4

Incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate si de productie

Terenurile arabile si pajistile, in functie de insusirea esentiala pe care o au, se clasifica in cinci clase de calitate, dupa cum urmeaza:

Clasa I terenuri de calitate foarte buna
Clasa a II-a terenuri de calitate buna
Clasa a III-a terenuri de calitate mijlocie
Clasa a IV-a terenuri de calitate slaba
Clasa a V-a terenuri de calitate foarte slaba.

Terenurile total neproductive situate in perimetre agricole, reprezentate prin: stincarii, grohotisuri, bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri zburatoare, ripe, ravene, torenti, saraturi cu crusta, mocirle si smircuri, gropi de imprumut, deponii, steril etc., se incadreaza intr-o clasa aparte:

Clasa a VI-a: terenuri neproductive.

2. Viile si livezile se clasifica in trei clase de productie:

Clasa A productii bune si foarte bune

Clasa B productii satisfacatoare

Clasa C productii slabe si foarte slabe.

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare este autorizat sa elaboreze criterii de incadrare a terenurilor in clasele de calitate si de productie prevazute mai sus, tinindu-se seama de natura si proprietatile solului, gradul de fertilitate, relief si expozitie, posibilitati de mecanizare a lucrarilor agricole, nivelul pinzei de apa freatica, conditii climatice, gradul de intensificare a exploatarii agricole, procesele de degradare si alte asemenea criterii care sa reflecte cit mai temeinic incadrarea terenurilor in aceste clase de calitate. Stabilirea categoriei de folosinta, a clasei de calitate, a tipului si starii de productie a plantatiei de vie, pomi si arbusti fructiferi si a valorii productiei agricole nerecoltate se face de organul judetean sau al municipiului Bucuresti.

ANEXA Nr. 5

TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea definitiva sau temporara a terenurilor
forestiere in alte scopuri decit productia forestiera
si pentru defrisarea de paduri

A. TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea definitiva a terenurilor forestiere

I. Teren forestier din zona padurilor de quercinee, sleauri de cimpie si de deal, precum si in arborete, de diverse esente tari si diverse esente moi, tratate in regimul de codru sau cring:

Clasa de productie I 45.000 lei/ha
'' '' II 40.000 lei/ha
'' '' III 35.000 lei/ha
'' '' IV 25.000 lei/ha
'' '' V 15.000 lei/ha

II. Teren forestier din zona padurilor de fag si amestec de gorun cu fag, fag cu rasinoase si rasinoase:

Clasa de productie I 40.000 lei/ha
'' '' II 35.000 lei/ha
'' '' III 30.000 lei/ha
'' '' IV 20.000 lei/ha
'' '' V 15.000 lei/ha

Clasa de productie este cea indicata in amenajament, cu exceptia arboretelor degradate la care aceasta se stabileste in functie de clasa de productie a unui arboret de productivitate normala, situat in conditii stationale identice.

B. TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea temporara a terenurilor forestiere

Clasa de productie lei/ha/an
Clasa I 15.000 lei/ha
Clasa a II-a 12.500 lei/ha
Clasa a III-a 10.000 lei/ha
Clasa a IV-a 5.000 lei/ha
Clasa a V-a 2.500 lei/ha

C. TARIFE DE DEVIZ
pentru defrisari din paduri inainte de a ajunge la virsta normala de taiere

1. Arboretele de quercinee, sleauri de cimpie si deal, arborete de diverse esente tari si de diverse esente moi, tratate in regimul de codru sau cring:

Virsta (ani) Valoarea (lei/ha)
pina la 5 15.000
6 - 20 20.000
21 - 40 36.000
41 - 60 32.500
61 - 80 28.000
81 -100 24.000
peste 100 10.000

2. Arborele de fag, amestec de gorun cu fag, fag cu rasinoase si rasinoase pure:

Virsta (ani) Valoarea (lei/ha)
pina la 5 9.000
6 - 20 12.000
21 - 40 32.000
41 - 60 28.500
61 - 80 26.000
81 -100 22.000
peste 100 10.000

NOTA:

1. La tarifele de deviz de la lit. A si B se adauga, dupa caz:

- valoarea despagubirilor pentru defrisarea arboretelor de pe terenul forestier ce se transmite definitiv sau temporar, inainte de a ajunge la virsta normala de taiere, precum si cheltuielile determinate de exploatarea in conditii speciale a unor arborete din aceste paduri;

- valoarea de inlocuire a investitiilor existente pe terenul respectiv, daca acestea vor fi dezafectate;

- valoarea productiei din alte culturi decit cele forestiere, calculata pe baza productiei medii planificate in acel an pentru unitatea respectiva;

- cheltuielile necesare continuarii normale a procesului de productie forestier, pe terenurile forestiere, altele decit cele pentru care s-a obtinut aprobarea defrisarii sau scoaterea din productia forestiera, in cazul cind prin amplasarea obiectivelor de investitii se afecteaza procesul de productie pe astfel de terenuri. Din sumele calculate potrivit tarifelor de deviz prevazute la lit. A, B si C nu se varsa la bugetul de stat;

- valoarea productiei nerecoltate din culturi in pepiniere si a altor culturi decit cele forestiere pe terenurile ce se scot din productia forestiera, care se plateste de beneficiarii investitiei unitatii in administrarea careia se afla terenul;

- cheltuielile suplimentare determinate de exploatarea in conditii speciale a unor arbori din padurile ce se defriseaza, ce se platesc unitatii socialiste care va executa exploatarea;

- sumele reprezentind valoarea cu care defrisarile sau terenurile din productia forestiera, proprietatea consiliilor populare, cooperativelor agricole de productie si asociatiilor intercooperatiste, au fost incluse in valoarea de deviz a lucrarilor proprii de investitii.

2. Sint scutite de taxele si tarifele de deviz:

- unitatile silvice detinatoare de terenuri ocupate de constructii si instalatii ce se executa in silvicultura in vederea cresterii productiei si valorii padurilor, precum si pentru recoltarea si valorificarea produselor acestora; - terenurile ce se ocupa cu lucrari de imbunatatiri funciare care au influenta favorabila si asupra terenurilor forestiere, sau cind se transfera in compensatie terenuri din productia agricola in cea forestiera. Fac exceptie cazurile cind aceste terenuri sint ocupate cu paduri neajunse la virsta normala de taiere, care se defriseaza si pentru care se calculeaza tarifele de deviz respective.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Reviste:
Evoluții și tendințe privind sistemul, sistematizarea și izvoarele dreptului român contemporan
Acțiunea în grănițuire
Transmisiune unitară
Doctrină:
Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
;
se încarcă...