Marea Adunare Națională - MAN

Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul

Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 29 august 1974 până la 19 aprilie 2001, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 192/2001.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

EXPUNERE DE MOTIVE

Realizarea in domeniul pisciculturii si a pescuitului a sarcinilor desprinse din Directivele celui de al X-lea Congres si ale Conferintei Nationale ale Partidului Comunist Roman impune revizuirea si imbunatatirea substantiala a legislatiei care reglementeaza piscicultura, pescuitul si protectia fondului piscicol in Republica Socialista Romania.

In vederea sporirii productiei de peste prin utilizarea intensiva a suprafetelor piscicole existente, a valorificarii mai bune a terenurilor ce nu pot fi folosite economic pentru productia agricola si se preteaza pentru amenajari piscicole, este necesara reglementarea unitara a exploatarii si stabilirea unor reguli de baza privind atributiile si raspunderile pentru dezvoltarea pisciculturii si pescuitului in tara noastra.

Pornind de la considerente sus-aratate, legea alaturata are in vedere intreaga experienta dobandita in doua decenii de catre unitatile care exploateaza bazinele piscicole si inlocuieste actualele reglementari, ale caror prevederi nu mai corespund noilor conditii.

Legea precizeaza ca piscicultura reprezinta o activitate economica principala pentru valorificarea superioara a apelor naturale si a celor amenajate in scop piscicol.

In vederea dezvoltarii pisciculturii intr-o conceptia unitara si moderna, legea prevede obligatia unitatilor piscicole de stat si a cooperativelor agricole de productie pe ale caror terenuri sunt situate bazine piscicole de a infiinta direct sau prin cooperare pepiniere piscicole, de a imbunatati tehnologia de producere si crestere a speciilor de pesti cu valoare economica ridicata si de a valorifica productia marfa de peste planificata, in fondul de stat.

Au fost prevazute masuri de protectie si dezvoltare a speciilor valoroase de pesti prin amenajarea de zone naturale de reproducere a sturionilor, aclimatizarea de noi specii de sturioni adaptabili cresterii in apele Dunarii si infiintarea de statiuni pentru producerea puietului de sturioni si de lostrita.

In scopul protejarii fondului piscicol, legea prevede perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului, limitarea pescuitului anumitor specii de pesti, dimensiunile minime ale pestilor si altor animale acvatice ce pot fi pescuite, precum si conditiile de exercitare a pescuitului sportiv.

Raspunderea pentru activitatea piscicola in apele colinare, de ses si maritime revine Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, iar pentru apele de munte, Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de constructii, care, impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, vor urmari si asigura realizarea programului de dezvoltare a pisciculturii si pescuitului prevazut in planul national unic de dezvoltare economico-sociala.

Pentru indrumarea si controlul activitatii piscicole, s-a prevazut infiintarea in cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor a Inspectiei de stat pentru piscicultura si pescuit.

Bazinele piscșșșcole proprietate de stat vor fi repartizate de catre Consiliul de Ministri Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, care le va administra prin intreprinderi piscicole de stat judetene, si Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, care le va administra prin inspectoratele silvice judetene.

Acolo unde suprafetele piscicole nu justifica infiintarea de intreprinderi piscicole de stat judetene si pana la amenajarea suprafetelor care sa permita organizarea unor intreprinderi specializate, se vor organiza ferme in cadrul intreprinderilor piscicole judetene din judetele limitrofe.

Tinand seama de faptul ca pescuitul sportiv se exercita de orice persoana membru al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, in lege s-a prevazut dreptul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii de a da in folosinta acestei asociatii bazine sau zone din bazinele piscicole naturale.

Atribuirea acestora urmeaza sa se faca pe baza de contracte incheiate pe durata determinata in functie de amenajarile si lucrarile ce urmeaza a se executa de catre asociatie. Pentru bazinele piscicole ce se vor da in folosinta se va defalca, din planul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si al Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, sarcini de plan pentru Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi privind livrarea pestelui catre organizatiile socialiste in raport cu posibilitatile de exercitare a pescuitului industrial in aceste bazine si tinand seama de cerintele dezvoltarii pescuitului sportiv.

In acelasi scop s-a prevazut posibilitatea acordarii de premii celor ce se evidentiaza in mod deosebit in combaterea braconajului, constatarea contraventiilor si sesizarea comiterii de infractiuni.

De asemenea, s-a prevazut dreptul pescarilor incadrati in unitatile piscicole din delta si lunca Dunarii, Complexului Razelm-Sinoe si apele litorale, de a cumpara de la unitatile unde sunt salariati anumite cantitati de peste in cazul cand au realizat lunar planul individual de productie.

In temeiul art. 57 din Constitutia Republicii Socialiste Romania semnam si dispunem sa fie publicata in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania Legea nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura si pescuitul.

NICOLAE CEAUSESCU

PRESEDINTELE

Republicii Socialiste Romania

LEGE

privind piscicultura si pescuitul

Sporirea productiei de peste prin utilizarea intensiva a suprafetelor piscicole existente, valorificarea mai buna a terenurilor ce nu pot avea alta folosinta agricola si care se preteaza la amenajari piscicole, necesita reglementarea unitara a exploatarii, precum si stabilirea unor reguli de baza privind atributiile si raspunderile pentru dezvoltarea pisciculturii si pescuitului in tara noastra.

In acest scop, Marea Adunare Nationala Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. -

In Republica Socialista Romania piscicultura si pescuitul reprezinta o activitate economica principala pentru valorificarea superioara a apelor naturale si a celor amenajate in scop piscicol.

Art. 2. -

Apele naturale, curgatoare si statatoare de pe intreg teritoriul Republicii Socialiste Romania, inclusiv apele maritime interioare si marea teritoriala, cat si terenurile acoperite de apa ca urmare a indiguirilor sau bararilor de vai - helesteie, iazuri, lacuri de acumulare -, care servesc sau ofera conditii pentru inmultirea, cresterea si pescuitul pestelui, crustaceelor sau altor animale acvatice, sunt considerate, in sensul prezentei legi, bazine piscicole.

De asemenea, sunt considerate ca facand parte temporar din bazinele piscicole apele de pe zonele inundabile, numai pe perioada pana la retragerea viiturilor, daca ofera conditiile prevazute la alineatul precedent.

Bazinele piscicole se impart, din punct de vedere al exploatarii, in bazine amenajate si bazine naturale. Acestea pot fi grupate pe zone sau complexe distincte avand denumiri proprii.

Helesteiele, iazurile, lacurile de acumulare, apele curgatoare de munte in care s-au executat lucrari de amenajari piscicole si pastravariile sunt bazine piscicole amenajate.

Celelalte bazine piscicole sunt considerate bazine piscicole naturale.

Art. 3. -

Prin fond piscicol se intelege totalitatea populatiei piscicole si a celorlalte resurse naturale de hrana constituite din fauna si flora acvatica a bazinelor piscicole.

Art. 4. -

Bazinele piscicole si fondul piscicol din acestea sunt proprietate de stat. Se excepteaza fondul piscicol din bazinele piscicole aflate pe terenurile proprietatea cooperativelor agricole de productie.

Folosirea bazinelor piscicole in alte scopuri decat cele aratate la art. 1 se poate face numai pe baza de decret prezidential.

Terenurile care nu pot fi folosite economic pentru productia agricola si se preteaza pentru amenajari piscicole se vor destina cu prioritate in acest scop.

CAPITOLUL II Dezvoltarea pisciculturii

Art. 5. -

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, vor identifica si delimita toate terenurile mlastinoase, saraturate si alte terenuri neproductive apte pentru piscicultura, in scopul crearii de noi crescatorii si pepiniere piscicole pe baza unui program de amenajari, avand raspunderea executarii acestuia.

Unitatile piscicole de stat carora li se vor atribui, potrivit legii, terenurile prevazute in alineatul precedent si cooperativele agricole de productie detinatoare de asemenea terenuri sunt obligate sa le amenajeze, direct sau prin cooperare, pentru piscicultura conform prevederilor planului national unic de dezvoltare economico-sociala.

Art. 6. -

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii si Ministerul Educatiei si Invatamantului raspund de efectuarea studiilor, cercetarilor, experimentarilor si de elaborarea proiectelor si realizarea lor, asigurand aplicarea celor mai eficiente tehnologii, instalati, utilaje si aparatura si de pregatirea cadrelor, in vederea realizarii intr-o conceptie unitara a programului de dezvoltare a pisciculturii si pescuitului.

Art. 7. -

Unitatile piscicole de stat si cooperativele agricole de productie pe ale caror terenuri sunt situate bazine piscicole denumite in continuare unitati piscicole, sunt obligate:

a) sa infiinteze si sa dezvolte direct sau prin cooperare pepiniere piscicole care sa asigure materialul de populare, pentru bazinele piscicole amenajate si naturale;

b) sa imbunatateasca tehnologia de producere si crestere a puietului si de selectionare a speciilor de pesti cu valoare economica ridicata, sa aclimatizeze noi specii de pesti si sa extinda cresterea pestelui in amestec de specii, in conditiile legii, pe baza concluziilor rezultate din studii, cercetari si experimentari, efectuate de catre unitatile de cercetare;

c) sa introduca tehnologii noi de folosire a furajelor si ingrasamintelor si sa mecanizeze operatiunile de exploatare piscicola;

d) sa execute lucrari curente de intretinere a canalelor si garlelor de alimentare, a izvoarelor de apa si a zonelor de pescuit;

e) sa execute lucrari de amenajare, protectie si salvare a fondului piscicol din lacuri, balti si ape de munte;

f) sa ia masuri pentru combaterea epizootiilor si a daunatorilor fondului piscicol;

g) sa organizeze exploatarea crescatoriilor piscicole in asa fel incat sa asigure valorificarea pestelui viu si proaspat in tot timpul anului;

h) sa valorifice productia marfa de peste planificata la fondul de stat.

Art. 8. -

Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, care au in subordine unitati ce construiesc si exploateaza baraje hidroenergetice si lacuri de acumulare pentru regularizarea debitelor de apa, irigatii sau agrement, sunt obligate sa asigure executarea lucrarilor necesare dezvoltarii pisciculturii si pescuitului, potrivit avizelor ce se vor emite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor pentru apele de ses si colinare si, respectiv, de Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii pentru apele de munte.

Art. 9. -

Intreprinderile institutiile, organizatiile economice de stat si cooperatiste care folosesc apa din bazine piscicole in alte scopuri decat cel piscicol sunt obligate:

a) sa instaleze dispozitive care sa impiedice intrarea pestelui din bazinele piscicole in sistemul de alimentare cu apa pentru irigatii si industrii, conform avizului organelor judetene de specialitate;

b) sa ia masuri pentru curatirea zonelor de pescuit si pentru protejarea si salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;

c) sa asigure debitul de apa necesar dezvoltarii normale a faunei piscicole in aval de lacurile de acumulare potrivit documentatiilor tehnico-economice aprobate;

d) sa construiasca in apele curgatoare pinteni pentru abaterea apei, trecatori pentru peste si orice alte lucrari necesare pentru protectia pestelui.

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii vor stabili conditiile tehnice de executare a lucrarilor prevazute la lit. a)-d) si vor urmari respectarea lor.

Art. 10. -

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii raspund de protectia si dezvoltarea speciilor valoroase de pesti - sturioni, scrumbie de Dunare, chefal si lostrita - si vor adopta tehnologii moderne de crestere, bazate pe studii si cercetari stiintifice, in care scop vor lua masuri pentru:

a) amenajarea de zone naturale de reproducere a sturionilor;

b) infiintarea de statiuni pentru producerea puietului de sturioni si de lostrita;

c) aclimatizarea, in conditiile legii, de noi specii de sturioni adaptabili cresterii in apele Dunarii si cele salmastre;

d) organizarea de centre pentru inmultirea si cresterea cefalului;

e) executarea de constructii pentru impiedicarea evadarii pestilor valorosi in Marea Neagra.

Art. 11. -

Ministerul Energiei Electrice are obligatia sa asigure la noile baraje hidroenergetice pe Dunare executarea concomitenta a unor constructii speciale care sa permita trecerea reproducatorilor de sturioni si a scrumbiilor din aval in amonte de baraje, precum si pentru prevenirea distrugerii pestilor.

Art. 12. -

Unitatile detinatoare de bazine piscicole raspund de asigurarea pazei armate si protectia fondului piscicol in conditiile prevazute de lege.

CAPITOLUL III Exercitarea pescuitului

Art. 13. -

Prin pescuit in sensul prezentei legi, se intelege prinderea pestelui si a celorlalte vietuitoare acvatice pe baza de autorizatie in locuri, perioade, cu unelte si in dimensiunile permise de lege, in scop industrial, stiintific sau sportiv.

Art. 14. -

Prin pescuit industrial se intelege prinderea pestelui si a celorlalte vietuitoare acvatice de catre personalul autorizat al unitatilor economice care exploateaza bazinele piscicole.

Art. 15. -

Pescuitul oricaror specii de peste sau altor animale acvatice in scopuri stiintifice, pentru cultura artificiala sau repopulari, cat si pentru protectia fondului piscicol, se poate efectua in orice timp, loc si cu orice unelte sau metode, cu autorizarea prealabila, dupa caz, a Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor sau a Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii.

Art. 16. -

Prin pescuit sportiv se intelege pescuitul efectuat in scop de agrement de orice persoana, membru al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, pe baza de permis eliberat de aceasta, pentru bazinele si zonele piscicole pe care le are in folosinta.

De asemenea, pescuitul sportiv poate fi exercitat pe baza de autorizatie eliberata de Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii pentru bazinele aflate in administrarea directa a unitatilor din subordine, cu exceptia pastravariilor, cu plata taxelor legale.

Pescuitul sportiv se va exercita in conditiile prevazute in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezenta lege.

Art. 17. -

Exercitarea pescuitului de orice fel in bazinele piscicole se va face cu respectarea urmatoarelor reguli:

A. Perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului

Se interzice pescuitul oricaror specii de peste, crustacee, moluste si alte vietuitoare acvatice, dupa cum urmeaza:

a) in apele colinare, de ses si Dunare cu delta sa, 60 de zile consecutive in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;

b) in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile litorale, in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie. In stufariile din Complexul Razelm-Sinoe si in fata acestora pe o distanta de 50 metri spre larg, precum si in lacul Zmeica, in tot cursul anului;

c) In Dunare in fata garlelor, canalelor si privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de cate 500 metri de ambele parti ale gurilor de varsare, cat si in interiorul acestora, in perioada de la 15 martie pana la 15 iunie;

d) la gura de varsare in Dunare a raurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt si Jiu, pe o distanta de 1 kilometru de ambele parti ale gurilor si pe cursul acestor rauri pe o distanta de 10 kilometri de la confluenta, in perioada de la 1 martie pana la 1 iulie;

e) in fata gurii Dunarii - meleaua Sfantu Gheorghe - pana la Ciotic, in perioada de la 1 aprilie pana la 31 iulie; in aval de Ciotic, pe baza cercetarilor ce se vor efectua, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor va fixa anual zone de prohibitie a pescuitului cu taliene;

f) cu navoadele de orice tip in Delta si lunca inundabila a Dunarii in perioada de la 15 aprilie pana la 15 septembrie iar in Complexul Razelm-Sinoe si ghiolurile Belciuc si Erenciuc in perioada de la 1 aprilie pana la 1 octombrie;

g) in apele de munte, pentru pastravul indigen, fantanel si coregon, in perioada de la 15 septembrie pana la 30 aprilie; pentru pastravul curcubeu, lipan si lostrita in perioada de la 1 ianuarie pana la 31 mai.

B. Limitarea pescuitului anumitor specii de peste

Se interzice pescuitul;

a) sturionilor si a scrumbiei in tot cursul anului in fata gurilor de varsare Dunarii in mare pe o adancime de 5 kilometri in largul marii si pe un coridor lat de 2 kilometri socotit cate 1 kilometru de o parte si de alta a axului bratelor Sfantu Gheorghe si Sulina. In fata bratului Chilia, latimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul bratului, iar spre nord pana la limita apelor teritoriale romane;

b) sturionilor in tot cursul anului, cu carmace si carmacute in senalul Dunarii, inclusiv bratele sale, iar in zona litorala in perioada de la 15 februarie pana la 15 mai cu carmace si ohane;

c) sturionilor in urmatoarele locuri si perioade:

- in sectorul de la Marea Neagra pana la gura Prutului, in perioada de la 15 martie pana la 15 mai;

- in sectorul gura TImocului pana la Cladova, in perioada de la 15 mai pana la 30 iunie;

d) scrumbiei de Dunarea in urmatoarele locuri si perioade.

- in sectorul de la Marea Neagra pana la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, in perioada de la 15 martie pana la 1 mai;

- in sectorul Ceatalul Ismail - Vadul Oii, cate 20 de zile consecutive, in perioada de la 1 aprilie pana la 15 mai;

- in sectorul Vadul Oii pana la gura Timocului, 30 de zile consecutive, in perioada de la 15 aprilie pana la 1 iulie;

e) lostritei, fara autorizatie speciala eliberata de Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii;

f) cu momeli metalice si pesti artificiali in raurile populate cu lostrita.

C. Uneltele si metodele de pescuit interzise:

Se interzice folosirea urmatoarelor unelte si metode de pescuit:

a) setci fixe in zona litoralului marin;

b) setci si ave de orice tip in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile litorale,

c) pescuitul electric, cu materii explozive, precum si cu substante narcotice de orice fel;

d) pescuitul reproducatorilor in timpul perioadei de prohibitie, prin orice metode, sau distrugerea icrelor de peste, in aceeasi perioada, in zonele de reproducere naturala;

e) pescuitul puietului si al reproducatorilor de peste din pepiniere si crescatorii piscicole, in alte scopuri decat repopularea ori pescuitul industrial;

f) pescuitul sturionilor sub dimensiunea legala in alte scopuri decat repopularea;

g) prinderea pestelui cu uneltele de pescuit din plasa, in apele de munte:

Art. 18. -

Perioadele de prohibitie a pescuitului prevazute la art. 17 lit. A pot fi prelungite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor pentru apele colinare, de ses si Dunare cu delta sa si de Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii pentru apele de munte, in functie de conditiile hidrometeorologice.

Ministerele prevazute la alineatul precedent pot interzice in tot anul sau in anumite perioade pescuitul unor specii de peste, in scopul protectiei si refacerii fondului piscicol.

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor va putea, in conditii hidroclimatice cu totul exceptionale, sa devanseze sau sa prelungeasca datele de prohibitie a pescuitului, mentinand numarul total de zile prevazute la art. 17 lit. a)-f) si art. 17 lit. B lit. d).

Art. 19. -

Pentru apele curgatoare care constituie frontiera de stat, perioadele de prohibitie si regulile de pescuit vor fi stabilite in concordanta cu conventiile internationale incheiate cu celelalte state riverane.

Art. 20. -

Se interzice:

a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare asezate in raza bazinelor piscicole;

b) asezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe mai mult de doua treimi din latimea raurilor, garlelor sau canalelor pescaresti;

c) recoltarea stufului, papurii, rogozului sau ierbii din bazinele piscicole, fara autorizarea unitatii piscicole;

d) circulatia cu ambarcatiuni cu motor in bazinele piscicole din delta si lunca Dunarii si Complexul de lacuri Razelm-Sinoe. Se excepteaza circulatia pe caile navigabile si cele de acces la localitatile care nu au alte cai de comunicatie si circulatia cu ambarcatiuni de catre organele Ministerului de Interne, ale Ministerului Apararii Nationale si a celor ce au autorizarea speciala a Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor pentru aceste zone;

e) circulatia cu autovehicule, scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor de munte, precum si circulatia cu ambarcatiuni cu motor in lacurile naturale de munte fara autorizarea Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii;

f) inchiderea cu garduri, prispe sau cu unelte de pescuit de orice fel a garlelor de legatura a baltilor si terenurilor inundabile, daca prin aceasta se impiedica accesul pestilor in timpul viiturilor de apa, precum si scurgerea apelor din ele. Fac exceptie inchiderile pescaresti si stuficole din delta si lunca Dunarii in perioadele de viituri, in locurile si conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor;

g) introducerea la pasunat a animalelor, adapatul acestora si circulatia cu orice mijloace de transport in incinta si pe digurile helesteielor, iazurilor, pepinierelor si pastravariilor, in orice perioada, fara autorizatia unitatii piscicole. In celelalte bazine amenajate si in bazinele piscicole naturale, introducerea la pasunat a animalelor si adapatul acestora in perioada de prohibitie a pescuitului sunt permise numai in locurile stabilite si marcate de unitatile piscicole;

h) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgatoare sau scurgerea ei in parte sau in intregime in orice scop, fara acordul unitatii piscicole;

i) reducerea debitului de apa in bazine piscicole daca prin aceasta se pericliteaza existenta faunei piscicole;

j) deschiderea, inchiderea sau obstruarea canalelor din bazinele piscicole si manipularea instalatiilor hidrotehnice de orice fel, in alt mod decat cel stabilit prin norme tehnice de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor;

k) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor si canalelor pescaresti, taluzurilor si malurile inierbate;

l) introducerea altor specii de pesti decat cele existente in bazinele piscicole, fara avizul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, respectiv al Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii;

m) efectuarea lucrarilor de foraje hidrogeologice in bazine piscicole fara autorizarea unitatii piscicole;

n) detinerea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, varse, de catre persoanele fizice neautorizate.

Art. 21. -

Dimensiunile minime ale pestilor si altor animale acvatice care pot fi pescuite si dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit sunt prevazute in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezenta lege.

Art. 22. -

Unitatile piscicole vor delimita si marca cu semne vizibile zonele de protectie a pestelui unde pescuitul este interzis sau sunt aplicabile alte norme restrictive. De asemenea, Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi va marca, delimita si afisa conditiile si zonele in care se exercita pescuitul sportiv.

CAPITOLUL IV Organizarea activitatii piscicole si de pescuit

Art. 23. -

Indrumarea unitara a activitatii piscicole se exercita de catre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor; indrumarea activitatii piscicole in apele de munte se exercita impreuna cu Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii.

Raspunderea pentru activitatea piscicola in apele colinare, de ses si maritime revine Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, iar pentru apele de munte, Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, care impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti,vor asigura realizarea programului de dezvoltare a pisciculturii si pescuitului prevazut in planul national unic de dezvoltare economico-sociala.

Art. 24. -

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii raspund de administrarea si exploatarea fondului piscicol proprietate de stat, potrivit repartizarii bazinelor piscicole stabilita prin hotarare a Consiliului de Ministri.

Bazinele piscicole proprietate de stat repartizate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor vor fi administrate direct de intreprinderi piscicole de stat judetene cu exceptia bazinelor piscicole din Delta Dunarii aflate in administrarea directa a unitatilor din subordinea Centralei "Delta Dunarii": cele repartizate Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, de catre inspectoarele silvice judetene.

Acolo unde suprafetele piscicole nu justifica infiintarea de intreprinderi potrivit alineatului precedent si pana la amenajarea suprafetelor care sa permita organizarea unei intreprinderi specializate, se vor organiza ferme in cadrul intreprinderilor piscicole din judetele limitrofe.

Art. 25. -

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii pot da in folosinta piscicola Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi bazine sau zone din bazinele piscicole naturale.

Atribuirea acestora se face pe baza de contracte, incheiate pe durata determinata in functie de amenajarile si alte lucrari prevazute la art. 7 ce urmeaza a se executa de catre asociatie.

Contractele incheiate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi pastreaza valabilitatea, urmand a fi adaptate potrivit prevederilor legii.

Pentru bazinele piscicole date in folosinta se vor defalca din planul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si al Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii sarcini de plan pentru Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, privind livrarea pestelui catre organizatiile socialiste in raport cu posibilitatile de exercitare a pescuitului industrial in aceste bazine si tinand seama de cerintele dezvoltarii pescuitului sportiv.

Art. 26. -

Pentru indrumarea si controlul activitatii piscicole se infiinteaza, in cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, Inspectia de stat pentru piscicultura si pescuit.

Organizarea si functionarea Inspectiei de stat pentru piscicultura si pescuit se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

CAPITOLUL V Raspunderi si sanctiuni

Art. 27. -

Incalcarea dispozitiilor din prezenta lege atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala, penala, materiala sau civila.

Art. 28. -

Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda:

a) pescuitul electric, cu materii explozive, precum si cu substante narcotice de orice fel;

b) pescuitul reproducatorilor in timpul perioadei de prohibitie prin orice metode, sau distrugerea icrelor de peste in aceeasi perioada, in zonele de reproducere naturala;

c) pescuitul puietului si al reproducatorilor de peste din pepiniere si crescatorii piscicole in alte scopuri decat repopularea ori pescuitul industrial;

d) pescuitul sturionilor sub dimensiunea legala, in alte scopuri decat repopularea;

e) reducerea debitului de apa in zone sau bazine piscicole in scopul recoltarii ilicite a pestelui.

f) procurarea in conditii ilicite a pestelui si icrelor in zonele de pescuit;

g) detinerea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, varse, de catre persoanele fizice neautorizate.

Tentativa se pedepseste in cazul infractiunilor prevazute la lit. a) - e).

Distrugerea icrelor de peste in perioada de prohibitie in zonele de reproducere naturala, savarsita din culpa, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.

Art. 29. -

Faptele prevazute la art. 28 lit. a), b), c), d) si e) daca sunt savarsite in timpul noptii, ori de 2 sau mai multe persoane impreuna, se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 4 ani.

Tentativa se pedepseste.

Art. 30. -

Constatarea faptelor ce constituie infractiunile prevazute la art. 28 si 29 se face, in afara de organele de urmarire penala, si de imputernicitii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor pentru toate bazinele piscicole, imputernicitii Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii pentru bazinele piscicole repartizate acestui minister si de imputernicitii Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi pentru bazinele si zonele de bazine date in folosinta acesteia, care, pe baza actelor incheiate, vor sesiza organele de urmarire penala.

Art. 31. -

Faptele care constituie contraventii la normele de pescuit si protectia fondului piscicol si sanctiunile aplicabile se stabilesc prin hotarare a Consiliului de Ministri. Sanctiunile contraventionale pot fi aplicate si persoanelor juridice.

CAPITOLUL VI Dispozitii finale

Art. 32. -

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii si Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi vor putea acorda premii celor care se vor evidentia in mod deosebit in combaterea braconajului, constatarea contraventiilor si sesizarea comiterii infractiunilor prevazute in prezenta lege.

Art. 33. -

Pescarii incadrati in unitatile piscicole din delta si lunca Dunarii, Complexul Razelm-Sinoe si apele litorale, care au realizat individual planul lunar de productie, au dreptul de a cumpara, in luna urmatoare, de la unitatile unde sunt angajati, pentru consum propriu, urmatoarele cantitati de peste, cu exceptia sturionilor:

- 10 kilograme peste lunar, pescarii care activeaza in baltile luncii si deltei Dunarii, precum si in Complexul Razelm-Sinoe;

- 15 kilograme peste lunar, pescarii care activeaza in apele litorale.

Cumpararea se face la pret de productie.

De drepturile prevazute la alineatele precedente beneficiaza si personalul navigant care deserveste brigazile de pescuit, daca brigada din care face parte si-a realizat planul lunar de productie pe luna precedenta.

Art. 34. -

Utilizarea apei din bazinele naturale si lacurile de acumulare existente, pentru cresterea pestelui, se face in mod gratuit. Utilizarea apei pentru piscicultura in lacurile de acumulare ce se vor construi se va face in conditiile prevazute in documentatiile tehnico-economice avizate, dupa caz, de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor sau Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii.

Art. 35. -

Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.

Art. 36. -

Decretul nr. 43/1954 pentru reglementarea pescuitului si protectia fondului piscicol, republicat in Buletinul Oficial nr. 25 din 20 februarie 1969; Hotararea Consiliului de Ministri nr. 184/1954 privind reglementarea pescuitului, administrarea si exploatarea bazinelor piscicole, protectia si paza fondului piscicol, publicata in Colectia de hotarari si dispozitii ale Consiliului de Ministri nr. 11 din 13 februarie 1954; Hotararea Consiliului de Ministri nr. 525/1954 pentru aprobarea Instructiunilor privind regulile de pescuit publicate in Colectia de hotarari si dispozitii ale Consiliului de Ministri nr. 22 din 21 aprilie 1954, modificata prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2.264/1954 si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Marea Adunare Nationala in sedinta din 26 iulie 1974.
Presedintele
Marii Adunari Nationale
NICOLAE CEAUSESCU

ANEXA Nr. 1

Cuprinzand conditiile de exercitare a pescuitului sportiv

Pescuitul sportiv este permis numai in cursul zilei, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, dupa cum urmeaza:

a) in apele de munte curgatoare si statatoare numai cu o singura undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta;

b) in raurile colinare, de ses, lacurile interioare si in raurile de frontiera, pe tot cursul Dunarii, inclusiv bratele sale, si in bazinele amenajate date in folosinta Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cate 2 carlige fiecare;

c) in Marea Neagra cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cate 10 carlige fiecare sau 2 taparine cu cate 10 carlige:

Pescuitul sportiv se practica de pe mal in apele curgatoare, iar in apele statatoare, inclusiv Marea Neagra, de pe mal si din barca; in timpul iernii pescuitul sportiv se poate practica si de pe gheata.

La pescuitul sportiv se folosesc momeli naturale si artificiale. La pescuitul in apele de munte cu salmonide, stabilite de Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, sunt permise numai momeli artificiale.

In timpul unei zile de pescuit sportiv se pot prinde de catre o persoana cel mult 10 bucati in total din speciile pastrav indigen, curcubeu, fantanel, lipan si coregon in apele de munte cu salmonide. In celelalte ape curgatoare si statatoare din zona colinara si de ses, Dunare, Marea Neagra si apele de munte fara salmonide, se pot prinde cel mult 3 kilograme sau numai un singur peste daca greutatea lui depaseste 3 kilograme.

ANEXA Nr. 2

Cuprinzand dimensiunile minime ale pestilor si altor animale acvatice
care pot fi pescuite, precum si dimensiunile minime ale ochiurilor
uneltelor de pescuit

Dimensiunile minime - in centimetri - ale pestilor si altor animale acvatice care pot fi pescuite in bazine piscicole sunt urmatoarele:

- crap 30 - aterina 7
- salau 35 - gingirica 7
- platica 20 - scrumbie Dunare 17
- lin 20 - hamsie 7
- vaduvita 20 - morun 170
- babusca 15 - nisetru 140
- rosioara 15 - pastruga 100
- caras 12 - viza 100
- caracuda 15 - sip 110
- batca 15 - cega 40
- cosac 20 - chefal mic 10
- morunas 20 - chefal mijlociu 16
- mreana 25 - chefal mare 24
- mreana vanata 15 - scrumbie albastra mica 12
- scobar 20 - scrumbie albastra mare 20
- clean 20 - stavrid 10
- sabita 16 - rizeafca mica 10
- oblete 10 - rizeafca mare 15
- pastrav 20 - cambula 20
- lipan 25 - calcan 35
- lostrita 65 - raci 9
- coregon 20 - scoica de rau 8
- sprot 7 - broaste 30 gr bucata

Masurarea pestelui pentru toate speciile se face de la varful botului pana la baza cozii.

Puietul si pestele sub dimensiunea minima din speciile stabilite la alin. 1 va fi deversat obligatoriu in apa, in stare vie.

La pescuitul industrial efectuat in toate baltile din delta si lunca Dunarii, Complexul Razelm-Sinoe, lacurile litorale, baltile si lacurile interioare si in rauri, pentru toate uneltele admise la pescuit, se permite un procent de peste sub dimensiunile minime de cel mult 10% socotit la numarul de bucati.

La pescuitul cu vintire si taliene de balta se admite un procent de peste sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numarul de bucati.

In cazul pescuirii pestelui sub dimensiunile legale in procente mai mari decat cele admise, unitatile care au in exploatare bazine piscicole sunt obligate sa sisteze pescuitul in aceste locuri sau sa inlocuiasca uneltele de pescuit cu alte unelte cu ochiuri mai mari.

La pescuitul marin se admite un procent de peste sub dimensiunile legale din totalul cantitatii pescuite, de 5% pentru scrumbia de Dunare si 20% pentru chefal, stavrid si scrumbie albastra.

Celelalte specii nementionate la alin. 1 sunt libere la pescuit la orice dimensiune.

In cazul cand se constata ca unele cantitati de peste au fost pescuite sub dimensiunile prevazute la alin. 1, acestea vor fi primite la centrele de colectare, care au obligatia sa instiinteze in cel mult 24 de ore de organele Inspectiei de stat pentru piscicultura si pescuit, in vederea stabilirii imprejurarilor in care a fost efectuat pescuitul si a luarii de masuri imediate care sa conduca la inlaturarea repetarii unor astfel de situatii.

Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt urmatoarele:

a) 24 milimetri la Dunare, balti, lacuri, rauri colinare si de ses si in delta Dunarii;

b) 40 milimetri in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile litorale;

c) 7 milimetri la pescuitul marin de coasta.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...