Consiliul de Stat

Decretul nr. 626/1973 privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenția unică asupra stupefiantelor din 1961 și la protocolul privind modificarea acestei convenții

Modificări (...), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 31 decembrie 1973

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

EXPUNERE DE MOTIVE

La 30 martie 1961 Conferința Națiunilor Unite a adoptat la New York Convenția unică asupra stupefiantelor, care sintetizează într-o reglementare unitară prevederile referitoare la stupefiante și înlocuiește dispozițiile cuprinse în tratatele internaționale încheiate în acest domeniu în perioada 1912-1953.

Convenția unică asupra stupefiantelor a intrat în vigoare în anul 1964. La convenție au devenit părți, pînă în prezent, un număr de 79 state.

La data de 25 martie 1972 s-a încheiat la Geneva Protocolul privind modificarea Convenției unice asupra stupefiantelor din 1961, prin care au fost aduse amendamente unor prevederi ale acestei convenții.

Prin decretul alăturat țara noastră aderă la Convenția unică asupra stupefiantelor din 1961 și la protocolul privind modificarea acestei convenții.

În vederea apărării sănătății umane, convenția limitează folosirea stupefiantelor la scopuri medicale și științifice, definește substanțele stupefiante, prevede reguli asupra fabricării și comerțului internațional de stupefiante. De asemenea, se reglementează controlul asupra substanțelor stupefiante de către organele O.N.U.

Prevederile Protocolului din 1972 privind amendamentele la Convenția unică asupra stupefiantelor întăresc considerabil capacitatea colectivității internaționale de a limita activitatea cu stupefiante numai în scopuri legitime medicale și științifice, realizîndu-se din acest punct de vedere o mai strînsă îngrădire a activității ilegale cu stupefiante. Aceste amendamente contribuie la aplicarea mai eficientă a prevederilor convenției unice.

Urmînd practica de pînă acum a țării noastre, în decretul de aderare s-a prevăzut o rezervă la convenție cu privire la clauza jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție, în sensul că diferendele privind interpretarea sau aplicarea convenției, care nu vor fi fost reglementate pe cale de negocieri sau prin orice alt mod de soluționare, vor fi supuse acestei curți numai cu consimțămîntul tuturor părților în litigiu, pentru fiecare caz în parte.

De asemenea, s-a formulat o rezervă cu privire la prevederile convenției care cuprind măsuri aplicabile și statelor care nu sînt părți la convenția unică (articolul 12 paragrafele 2 și 3; articolul 13 paragraful 2; articolul 14 paragrafele 1 și 2; articolul 31 paragraful 1 litera b).

Referitor la protocolul privind modificarea convenției unice, în temeiul articolului 21 al acestuia, în decretul de aderare se formulează o rezervă privind articolul 6, în măsura în care acest articol se referă la statele care nu sînt părți la convenția unică.

În legătură cu dispozițiile articolului 40 al convenției și articolului 17 al protocolului, care nu permit tuturor statelor să devină părți la convenție, în decret s-a prevăzut să se facă o declarație în sensul că aceste dispoziții nu corespund principiului potrivit căruia tratatele multilaterale al căror obiect și scop interesează comunitatea internațională în ansamblul său trebuie să fie deschise participării universale.

De asemenea, în decretul de aderare s-a prevăzut să se facă o declarație privind clauzele art. 42 și art. 46 paragraful 1, arătînd că ele nu sînt în concordanță cu Carta O.N.U. și cu declarațiile adoptate în cadrul O.N.U. privind lichidarea colonialismului.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă:

Art. 1. -

Republica Socialistă România aderă la Convenția unică asupra stupefiantelor, întocmită la New York la 30 martie 1961, cu următoarele rezerve ce se formulează în temeiul articolului 50 paragraful 2 al convenției:

"

a) Republica Socialistă România declară că nu se consideră legată de prevederile paragrafului 2 al articolului 48, conform cărora diferendele între două sau mai multe părți contractante privind interpretarea sau aplicarea convenției, care nu vor fi fost reglementate pe cale de negocieri sau prin orice alt mod de soluționare, vor fi admise, la cererea uneia dintre părțile contractante interesate, în fața Curții Internaționale de Justiție.

Republica Socialistă România consideră că asemenea diferende vor fi supuse Curții Internaționale de Justiție numai cu consimțămîntul tuturor părților în litigiu, pentru fiecare caz în parte".

"

b) Republica Socialistă România nu se consideră legată de reglementările cuprinse la articolul 12 paragrafele 2 și 3, articolul 13 paragraful 2, articolul 14 paragrafele 1, și 2, articolul 31 paragraful 1 litera b), în măsura în care aceste reglementări se referă la statele care nu sînt părți la convenția unică".

Art. 2. -

Republica Socialistă România aderă la Protocolul privind modificarea Convenției unice asupra stupefiantelor din 1961, încheiat la Geneva la 25 martie 1972, cu următoarea rezervă ce se formulează în temeiul articolului 21 paragraful 1 al protocolului:

"

Republica Socialistă România nu se consideră legată de reglementările cuprinse în articolul 6, în măsura în care aceste reglementări se referă la statele care nu sînt părți la convenția unică".

Art. 3. -

La depunerea instrumentelor de aderare a Republicii Socialiste România la Convenția unică asupra stupefiantelor din 1961 și la protocolul din 1972 se vor face următoarele declarații:

"

a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România consideră că menținerea stării de dependență a unor teritorii, la care se referă reglementările din articolul 42 și articolul 46 paragraful 1 ale convenției, nu este în concordanță cu Carta Organizației Națiunilor Unite și cu documentele adoptate de O.N.U. cu privire la acordarea independenței țărilor și popoarelor coloniale, inclusiv cu Declarația referitoare la principiile dreptului internațional privind relațiile prietenești și cooperarea între state potrivit Cartei Organizației Națiunilor Unite, adoptată în unanimitate prin Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite nr. 2625 (XXV) din 1970, care proclamă în mod solemn obligația statelor de a favoriza realizarea principiului egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele, în scopul de a pune de îndată capăt colonialismului".

"

b) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România consideră că prevederile articolului 40 al convenției, precum și prevederile articolului 17 al protocolului, nu sînt în concordanță cu principiul conform căruia tratatele internaționale multilaterale al căror obiect și scop interesează comunitatea internațională în ansamblul său trebuie să fie deschise participării tuturor statelor".

Președintele Consiliului de Stat,
Nicolae Ceaușescu

București, 21 noiembrie 1973.

Nr. 626.

CONVENȚIA
unică asupra stupefiantelor din 1961

PROTOCOL
privind modificarea Convenției unice asupra stupefiantelor din 1961

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...