Act Internațional

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16.12.1966 *)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 20 noiembrie 1974

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 3

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

*) Traducere.

PREAMBUL

Statele parti la prezentul pact,

considerind ca, in conformitate cu principiile enuntate in Carta Natiunilor Unite, recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a drepturilor lor egale si inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii in lume.

recunoscind ca aceste drepturi decurg din demnitatea inerenta persoanei umane,

recunoscind ca, in conformitate cu Declaratia universala a drepturilor omului, idealul fiintei umane libere, bucurindu-se de libertatile civile si politice si eliberata de teama si de mizerie, nu poate fi realizat decit daca se creeaza conditii care permit fiecaruia sa se bucure de drepturile sale civile si politice, ca si de drepturile sale economice, sociale si culturale,

considerind ca, potrivit Cartei Natiunilor Unite, statele au obligatia de a promova respectarea universala si efectiva a drepturilor si libertatilor omului, luind in considerare faptul ca individul are indatoriri fata de semenii sai si fata de colectivitatea careia ii apartine si este dator a se stradui sa promoveze si sa respecte drepturile recunoscute in prezentul pact,

au convenit asupra urmatoarelor articole:

PARTEA INTII

Art. 1. -

1. Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele insele. In virtutea acestui drept, ele isi determina liber statutul politic si isi asigura liber dezvoltarea economica, sociala si culturala. Jurisprudență (1)

2. Pentru a-si infaptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber de bogatiile si de resursele lor naturale, fara a aduce atingere obligatiilor care decurg din cooperarea economica internationala, intemeiata pe principiul interesului reciproc, si din dreptul international. In nici un caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile mijloace de trai. Jurisprudență (1)

3. Statele parti la prezentul pact, inclusiv cele care au raspunderea administrarii de teritorii neautonome si de teritorii sub tutela, trebuie sa inlesneasca realizarea dreptului popoarelor de a dispune de ele insele si sa respecte acest drept, in conformitate cu dispozitiile Cartei Natiunilor Unite. Jurisprudență (2)

PARTEA A DOUA

Art. 2. - Jurisprudență (32), Reviste (1)

1. Statele parti la prezentul pact se angajeaza sa respecte si sa garanteze tuturor indivizilor care se gasesc pe teritoriul lor si tin de competenta lor drepturile recunoscute in prezentul pact, fara nici o deosebire, in special de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau intemeiata pe orice alta imprejurare.

2. Statele parti la prezentul pact se angajeaza ca potrivit cu procedura lor constitutionala si cu dispozitiile prezentului pact sa actioneze spre a da posibilitatea adoptarii unor masuri legislative sau a altora, apte pentru traducerea in viata a drepturilor recunoscute in prezentul pact care nu ar fi inca in vigoare. Jurisprudență (1)

3. Statele parti la prezentul pact se angajeaza: Jurisprudență (1), Reviste (1)

a) sa garanteze ca orice persoana ale carei drepturi sau libertati recunoscute in prezentul pact au fost violate va dispune de o cale de recurs efectiva, chiar atunci cind incalcarea a fost comisa de persoane actionind in exercitiul functiilor lor oficiale;

b) sa garanteze ca autoritatea competenta, judiciara, administrativa ori legislativa, sau orice alta autoritate competenta potrivit legislatiei statului, va hotari asupra drepturilor persoanei care foloseste calea de recurs, si sa dezvolte posibilitatile de recurs jurisdictional;

c) sa garanteze ca autoritatile competente vor da urmare oricarui recurs care a fost recunoscut ca justificat.

Art. 3. -

Statele parti la prezentul pact se angajeaza sa asigure dreptul egal al barbatilor si al femeilor de a se bucura de toate drepturile civile si politice enuntate in prezentul pact.

Art. 4. -

1. In cazul in care un pericol public exceptional ameninta existenta natiunii si este proclamat printr-un act oficial, statele parti la prezentul pact pot ca in limita stricta a cerintelor situatiei sa ia masuri derogatorii de la obligatiile prevazute in prezentul pact, cu conditia ca aceste masuri sa nu fie incompatibile cu celelalte obligatii pe care le au potrivit dreptului international si ca din ele sa nu rezulte o discriminare intemeiata numai pe rasa, culoare, sex, limba, religie sau origine sociala.

2. Dispozitia precedenta nu autoriza nici o derogare de la prevederile art. 6, 7, 8 (paragrafele 1 si 2), 11, 15, 16 si 18.

3. Statele parti la prezentul pact care fac uz de dreptul de derogare trebuie ca prin intermediul secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite sa semnaleze de indata celorlalte state parti dispozitiile de la care au derogat, precum si motivele care au provocat aceasta derogare. O noua comunicare va fi facuta, prin acelasi intermediu, la data la care ele au pus capat derogarilor.

Art. 5. -

1. Nici o dispozitie din prezentul pact nu poate fi interpretata ca implicind pentru un stat, o grupare sau un individ vreun drept de a se deda la o activitate sau de savirsi un act urmarind suprimarea drepturilor si libertatilor recunoscute in prezentul pact ori limitari ale lor mai ample decit cele prevazute in pact. Reviste (2)

2. Nu se poate admite nici o restrictie sau derogare de la drepturile fundamentale ale omului recunoscute sau in vigoare in orice stat parte la prezentul pact prin aplicarea legilor, conventiilor, regulamentelor sau cutumelor, sub pretextul ca prezentul pact nu recunoaste aceste drepturi sau le recunoaste intr-o masura mai mica.

PARTEA A TREIA

Art. 6. -

1. Dreptul la viata este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi privat de viata sa in mod arbitrar. Jurisprudență (1)

2. In tarile in care pedeapsa cu moartea nu a fost abolita, o sentinta de condamnare la moarte nu va putea fi pronuntata decit pentru crimele cele mai grave, in conformitate cu legislatia in vigoare in momentul in care crima a fost comisa, legislatie care nu trebuie sa fie in contradictie cu dispozitiile prezentului pact si nici cu cele ale Conventiei pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid. Aceasta pedeapsa nu poate fi aplicata decit in virtutea unei hotariri definitive pronuntata de un tribunal competent. Jurisprudență (1)

3. Cind privarea de viata constituie crima de genocid, se intelege ca nici o dispozitie din prezentul articol nu autoriza un stat parte la prezentul pact sa deroge in nici un fel de la vreo obligatie asumata in virtutea dispozitiilor Conventiei pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid.

4. Orice condamnat la moarte are dreptul de a solicita gratierea sau comutarea pedepsei. Amnistia, gratierea sau comutarea pedepsei cu moartea poate fi acordata in toate cazurile.

5. O sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronuntata pentru crime comise de persoane sub virsta de 18 ani si nu poate fi executata impotriva unor femei gravide.

6. Nici o dispozitie din prezentul articol nu poate fi invocata pentru a se intirzia sau a se impiedica abolirea pedepsei capitale de catre un stat parte la prezentul pact.

Art. 7. - Jurisprudență (1)

Nimeni nu va fi supus torturii si nici unor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. In special, este interzis ca o persoana sa fie supusa, fara consimtamintul sau, unei experiente medicale sau stiintifice.

Art. 8. -

1. Nimeni nu va fi tinut in sclavie; sclavia si comertul de sclavi, sub toate formele sunt interzise.

2. Nimeni nu va putea fi tinut in servitute.

3.

a) Nimeni nu va putea fi constrins sa execute o munca fortata sau obligatorie;

b) alin. a) al prezentului paragraf nu poate fi interpretat ca interzicind, in tarile in care anumite infractiuni pot fi pedepsite cu detentiunea insotita de munca fortata, executarea unei pedepse de munca fortata, pronuntata de un tribunal competent;

c) Nu se considera munca fortata sau obligatorie in sensul prezentului paragraf:

i) orice munca sau serviciu, neindicate in alin. b), cerute in mod normal unui individ detinut in virtutea unei decizii legale a justitiei sau eliberat conditionat in urma unei asemenea decizii;

ii) orice serviciu cu caracter militar si, in tarile in care obiectia de constiinta este admisa, orice serviciu national cerut in virtutea legii celor care ridica obiectii de constiinta;

iii) orice serviciu cerut in cazurile de forta majora sau de sinistre care ameninta viata sau bunastarea comunitatii;

iv) orice munca sau orice serviciu care fac parte din obligatiile cetatenesti normale.

Art. 9. - Jurisprudență (1)

1. Orice om are dreptul la libertate si la securitatea persoanei sale. Nimeni nu poate fi arestat sau detinut in mod arbitrar. Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa decit pentru motive legale si in conformitate cu procedura prevazuta de lege.

2. Orice individ arestat va fi informat, in momentul arestarii sale, despre motivele acestei arestari si va fi instiintat, in cel mai scurt timp, de orice invinuire care i se aduce.

3. Orice individ arestat sau detinut pentru comiterea unei infractiuni penale va fi adus, in termenul cel mai scurt, in fata unui judecator sau a unei alte autoritati imputernicite prin lege sa exercite functiuni judiciare si va trebui sa fie judecat intr-un interval rezonabil sau sa fie eliberat. Detentiunea persoanelor care urmeaza a fi trimise in judecata nu trebuie sa constituie regula, dar punerea in libertate poate fi subordonata unor garantii asigurind infatisarea lor la sedintele de judecata, pentru toate celelalte acte de procedura si, daca este cazul, pentru executarea hotaririi.

4. Oricine a fost privat de libertate prin arestare sau detentiune are dreptul de a introduce recurs in fata unui tribunal, pentru ca acesta sa hotarasca neintirziat asupra legalitatii detentiunii sale si sa ordone liberarea sa, daca detentiunea este ilegala.

5. Orice individ care a fost victima unei arestari sau detentiuni ilegale are drept la o reparatie.

Art. 10. - Jurisprudență (3)

1. Orice persoana privata de libertate va fi tratata cu umanitate si cu respectarea demnitatii inerente persoanei umane.

2.

a) Cei aflati in preventie vor fi, in afara de circumstante exceptionale, separati de condamnati si vor fi fi supusi unui regim distinct, potrivit conditiei lor de persoane necondamnate.

b) Tinerii aflati in preventie vor fi separati de adulti si se va hotari in legatura cu cazul lor cit mai repede cu putinta.

3. Regimul penitenciar va cuprinde un tratament al condamnatilor avind drept scop esential ameliorarea lor si reclasarea lor sociala. Tinerii delicventi vor fi separati de adulti si supusi unui regim potrivit virstei si statutului lor legal.

Art. 11. -

Nimeni nu poate fi intemnitat pentru singurul motiv ca nu este in masura sa execute o obligatie contractuala.

Art. 12. - Jurisprudență (33)

1. Orice persoana care se afla in mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul de a circula acolo liber si de a-si alege liber resedinta. Jurisprudență (6)

2. Orice persoana este libera sa paraseasca orice tara, inclusiv propria sa tara. Jurisprudență (5), Reviste (2)

3. Drepturile sus-mentionate nu pot face obiectul unor restrictii decit daca acestea sunt prevazute prin lege, necesare pentru a ocroti securitatea nationala, ordinea publica, sanatatea ori moralitatea publica sau drepturile si libertatile altora si sunt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute in prezentul pact. Reviste (2)

4. Nimeni nu poate fi privat in mod arbitrar de dreptul de a intra in propria sa tara.

Art. 13. -

Un strain care se afla in mod legal pe teritoriul unui stat parte la prezentul pact nu poate fi expulzat decit in executarea unei decizii luate in conformitate cu legea si, daca ratiuni imperioase de securitate nationala nu se opun, el trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta considerentele care pledeaza impotriva expulzarii sale si de a obtine examinarea cazului sau de catre autoritatea competenta ori de catre una sau mai multe persoane special desemnate de aceasta autoritate, fiind reprezentat in acest scop.

Art. 14. - Jurisprudență (7), Reviste (1)

1. Toti oamenii sunt egali in fata tribunalelor si curtilor de justitie. Orice persoana are dreptul ca litigiul in care se afla sa fie examinat in mod echitabil si public de catre un tribunal competent, independent si impartial, stabilit prin lege, care sa decida fie asupra temeiniciei oricarei invinuiri penale indreptate impotriva ei, fie asupra contestatiilor privind drepturile si obligatiile sale cu caracter civil. Sedinta de judecata poate fi declarata secreta in totalitate sau pentru o parte a desfasurarii ei, fie in interesul bunelor moravuri, al ordinii publice sau al securitatii nationale intr-o societate democratica, fie, daca interesele vietii particulare are partilor in cauza o cer, fie in masura in care tribunalul ar socoti acest lucru ca absolut necesar, cind datorita circumstantelor speciale ale cauzei publicitatea ar dauna intereselor justitiei; cu toate acestea, pronuntarea oricarei hotariri in materie penala sau civila va fi publica, afara de cazurile cind interesul minorilor cere sa se procedeze altfel sau cind procesul se refera la diferende matrimoniale ori la tutela copiilor. Referințe (2), Jurisprudență (3), Reviste (3)

2. Orice persoana acuzata de comiterea unei infractiuni penale este prezumata a fi nevinovata cit timp culpabilitatea sa nu a fost stabilita in mod legal. Jurisprudență (1)

3. Orice persoana acuzata de comiterea unei infractiuni penale are dreptul, in conditii de deplina egalitate, la cel putin urmatoarele garantii: Reviste (1)

a) sa fie informata in cel mai scurt termen, intr-o limba pe care o intelege, si in mod detaliat, despre natura si motivele acuzatiei cei i se aduc;

b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale si sa comunice cu aparatorul pe care si-l alege;

c) sa fie judecata fara o intirziere excesiva;

d) sa fie prezenta la proces si sa se apere ea insasi sau sa aiba asistenta unui aparator ales de ea; daca nu are aparator, sa fie informata despre dreptul de a-l avea si, ori de cite ori interesul justitiei o cere, sa i se atribuie un aparator din oficiu, fara plata, daca ea nu are mijloace pentru a-l remunera; Jurisprudență (1)

e) sa interogheze sau sa faca a fi interogati martorii acuzarii si sa obtina infatisarea si interogarea martorilor apararii, in aceleasi conditii cu cele ale martorilor acuzarii; Reviste (2)

f) sa beneficieze de asistenta gratuita a unui interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la sedinta de judecata;

g) sa nu fie silita sa marturiseasca impotriva sa insasi sau sa se recunoasca vinovata. Jurisprudență (2)

4. Procedura aplicabila tinerilor care nu sunt inca majori potrivit legii penale va tine seama de virsta lor si de interesul reeducarii lor.

5. Orice persoana declarata vinovata de o infractiune are dreptul de a obtine examinarea de catre o jurisdictie superioara, in conformitate cu legea, a declararii vinovatiei si a condamnarii sale. Jurisprudență (1)

6. Cind o condamnare penala definitiva este ulterior anulata sau se acorda gratierea deoarece un fapt nou sau nou descoperit dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara, persoana care a suferit o pedeapsa in urma aceste condamnari va primi o indemnizatie in conformitate cu legea, afara de cazul cind s-a dovedit ca nedescoperirea in timp util a faptului necunoscut ei ii este imputabila, in intregime sau in parte.

7. Nimeni nu poate fi urmarit sau pedepsit din pricina unei infractiuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotarire definitiva in conformitate cu legea si cu procedura penala a fiecarei tari.

Art. 15. - Jurisprudență (1)

1. Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu constituiau un act delictuos, potrivit dreptului national sau international, in momentul in care au fost savirsite. De asemenea, nu se va aplica o pedeapsa mai severa decit cea care era aplicabila in momentul comiterii infractiunii. Daca ulterior comiterii infractiunii, legea prevede aplicarea unei pedepse mai usoare, delicventul trebuie sa beneficieze de aceasta. Referințe (1)

2. Nimic din prezentul articol nu se opune judecarii sau condamnarii oricarui individ din pricina unor actiuni sau omisiuni care atunci cind au fost savirsite erau considerate ca fapte criminale, potrivit principiilor generale de drept recunoscute de totalitatea natiunilor.

Art. 16. -

Orice om are dreptul de a i se recunoaste pretutindeni personalitatea juridica.

Art. 17. - Referințe (1), Jurisprudență (75), Reviste (1)

1. Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale in viata particulara, in familia, domiciliul sau corespondenta sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei si reputatiei sale. Jurisprudență (9)

2. Orice persoana are drept la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

Art. 18. - Referințe (1), Jurisprudență (10), Reviste (2)

1. Orice persoana are drept la libertatea gindirii, constiintei si religiei; acest drept implica libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, individual sau in comun, atit in public cit si in particular, prin cult si indeplinirea riturilor, prin practici si prin invatamint.

2. Nimeni nu va fi supus vreunei constringeri putind aduce atingere libertatii sale de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...