Act Internațional

Convenția internațională asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966*)

Modificări (...), Referințe (2)

Text publicat în Buletinul Oficial nr. 95 din 05 august 1971.

În vigoare de la 05 august 1971

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

*) Traducere.

Guvernele contractante,

dorind să stabilească principii și reguli uniforme în ceea ce privește limitele permise pentru imersiunea navelor efectuînd voiaje internaționale, datorită necesității de a asigura securitatea vieții umane și a bunurilor pe mare,

considerînd că cel mai bun mijloc de a atinge acest scop este încheierea unei convenții,

au convenit asupra următoarelor dispoziții:

ARTICOLUL 1 Obligația generală în legătură cu convenția

1. Guvernele contractante se angajează să pună în aplicare dispozițiile prezentei convenții cît și anexele sale, care fac parte integrantă din prezenta convenție. Orice referire la prezenta convenție constituie o referire la numitele anexe.

2. Guvernele contractante se angajează să ia toate măsurile care ar putea fi necesare la punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei convenții.

ARTICOLUL 2 Definiții

Pentru aplicarea prezentei convenții, în afara vreunei dispoziții contrare exprese:

1. Termenul reguli înseamnă regulile figurînd în anexa prezentei convenții.

2. Termenul administrație indică guvernul țării al cărei pavilion îl arborează nava.

3. Termenul aprobat înseamnă aprobat de administrație.

4. Expresia voiaj internațional indică o călătorie pe mare între o țară în care se aplică prezenta convenție și un port situat în afara acestei țări, sau invers. În această privință, orice teritoriu ale cărui relații internaționale sînt asigurate de un guvern contractant sau căruia Organizația Națiunilor Unite îi asigură administrația este considerat ca o țară distinctă.

5. Expresia navă de pescuit indică o navă folosită pentru prinderea peștelui, balenelor, focilor, morselor sau altor resurse vii ale mării.

6. Expresia navă nouă indică o navă a cărei chilă a fost pusă, sau care se găsește într-un stadiu de construcție echivalent, la data sau posterior datei intrării în vigoare a prezentei convenții pentru fiecare guvern contractant.

7. Expresia navă existentă indică o navă care nu este o navă nouă.

8. Lungimea utilizată este egală cu 96 la sută din lungimea totală a plutirii situată la o distanță deasupra chilei egală cu 85 la sută din înălțimea de construcție minimă măsurată de la fața superioară a chilei, sau cu distanța între muchea prova a etravei și axul cîrmei la această plutire, dacă această valoare este mai mare. La navele proiectate pentru a naviga cu chila înclinată, plutirea la care lungimea este măsurată trebuie să fie paralelă cu plutirea prevăzută la plină încărcătură.

ARTICOLUL 3 Dispoziții generale

1. Nici o navă supusă prescripțiilor prezentei convenții nu trebuie să plece într-o călătorie internațională după data intrării în vigoare a prezentei convenții dacă nu a fost supusă unei vizite, marcată și prevăzută cu un certificat internațional de bord liber (1966) sau, dacă este cazul, cu un certificat internațional de scutire pentru bord liber, conform dispozițiilor prezentei convenții.

2. Nici o dispoziție a prezentei convenții nu interzice unei administrații de a stabili unei nave un bord liber superior bordului liber minim determinat conform dispozițiilor anexei I.

ARTICOLUL 4 Domeniul de aplicare

1. Prezenta convenție se aplică următoarelor nave:

a) navelor înmatriculate în țările al căror guvern este un guvern contractant;

b) navelor înmatriculate în teritoriile la care se extinde prezenta convenție în virtutea articolului 32;

c) navelor neînmatriculate arborînd pavilionul unui stat al cărui guvern este un guvern contractant.

2. Prezenta convenție se aplică navelor care efectuează călătorii internaționale.

3. Regulile care fac obiectul anexei I sînt special stabilite pentru navele noi.

4. Navele existente care nu satisfac în întregime dispozițiile regulilor care fac obiectul anexei I sau a unei părți din ele trebuie să satisfacă cel puțin prescripțiile corespunzătoare mai puțin riguroase pe care administrația le aplică navelor ce efectuau călătorii internaționale înaintea intrării în vigoare a prezentei convenții; în nici un caz nu va putea fi cerută o mărire a bordului lor liber. Pentru a beneficia de o reducere a bordului liber așa cum era fixat anterior, aceste nave trebuie să îndeplinească toate condițiile impuse de prezenta convenție.

5. Regulile făcînd obiectul anexei II se aplică navelor noi și navelor existente vizate de dispozițiile prezentei convenții.

ARTICOLUL 5 Excepții

1. Prezenta convenție nu se aplică:

a) navelor de război;

b) navelor noi de o lungime mai mică de 24 metri (79 picioare);

c) navelor existente de un tonaj brut mai mie de 150 tone;

d) iahturilor de plăcere care nu fac nici un trafic comercial;

e) navelor de pescuit.

2. Nici una dintre dispozițiile prezentei convenții nu se aplică navelor destinate exclusiv navigației:

a) pe marile lacuri din America de Nord și pe Saint Laurent, la vest de o loxodromă trasată de la capul Rosiers la punctul de vest al insulei Anticosti și prelungită, la nord de insula Anticosti, de meridianul 63°V;

b) pe marea Caspică;

c) pe Rio de la Plata, Parana și Uruguay, la vest de o loxodromă trasată de la Punta Norte, Argentina, la Punta del Este, Uruguay.

ARTICOLUL 6 Scutiri

1. Atunci cînd navele efectuează călătorii internaționale între porturi vecine a două sau mai multe state, ele pot fi scutite de către administrație de aplicarea dispozițiilor prezentei convenții, sub rezerva ca ele să se mențină strict la astfel de călătorii și ca guvernele statelor în care sînt situate aceste porturi să aprecieze că modul adăpostit sau condițiile voiajului între aceste porturi nu justifică sau nu permit aplicarea dispozițiilor prezentei convenții la navele care efectuează astfel de călătorii.

2. O administrație poate scuti orice navă care prezintă anumite caracteristici noi de aplicarea oricăror dispoziții ale prezentei convenții care ar risca să împiedice serios cercetările pentru ameliorarea caracteristicilor sale cît și punerea lor în aplicare la bordul navelor care efectuează călătorii internaționale. Trebuie totuși ca aceste nave să satisfacă prescripțiile pe care administrația, luînd în considerație serviciul căruia nava este destinată, le socotește suficiente pentru asigurarea securității generale a navei și care au fost apreciate ca acceptabile de către guvernele statelor unde nava se va duce.

3. Administrația care acordă o astfel de scutire în virtutea dispozițiilor paragrafelor 1 și 2 din prezentul articol va comunica Organizației interguvernamentale consultative a navigației maritime (denumită în continuare organizație) detaliile și motivele pe care organizația le comunică altor guverne contractante pentru informare.

4. Dacă, drept urmare a circumstanțelor excepționale, o navă care în mod normal nu efectuează călătorii internaționale este obligată a întreprinde un voiaj internațional izolat, ea poate să fie scutită de administrație de una sau mai multe dintre dispozițiile prezentei convenții, sub rezerva ca ea să satisfacă condițiile pe care administrația le apreciază ca suficiente pentru a-i asigura securitatea în cursul voiajului pe care îl întreprinde.

ARTICOLUL 7 Forță majoră

1. O navă care nu este supusă, în momentul plecării sale într-un voiaj oarecare, dispozițiilor prezentei convenții nu va fi supusă acestor dispoziții în cazul unei abateri oarecare față de parcursul prevăzut, dacă această abatere este provocată de timpul rău sau este datorată oricărei alte cauze de forță majoră.

2. Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei convenții, guvernele contractante trebuie să ia în considerație, așa cum se cuvine, orice abatere sau întîrziere suferită de o navă din cauza timpului rău sau datorită oricărei alte cauze de forță majoră.

ARTICOLUL 8 Echivalențe

1. Administrația poate să autorize amplasarea pe o navă a unor instalații, materiale, dispozitive ori aparate, sau recurgerea la dispoziții speciale care diferă de prescripțiile prezentei convenții, cu condiția să se fi asigurat prin încercări sau în orice alt mod că aceste instalații, materiale, dispozitive, aparate sau dispoziții sînt cel puțin tot atît de eficace ca cele care sînt prescrise de prezenta convenție.

2. Orice administrație care autoriză astfel o instalație, un material, un dispozitiv ori un aparat, sau recurge la dispoziții speciale care diferă de ceea ce este prescris prin prezenta convenție, va comunica caracteristicile la organizație, cu un raport asupra încercărilor efectuate, pentru informarea guvernelor contractante.

ARTICOLUL 9 Aprobări în scopuri experimentale

1. Nici una dintre prescripțiile prezentei convenții împiedică o administrație de a aproba dispoziții speciale în scopuri experimentale relative la o navă căreia i se aplică prezenta convenție.

2. Orice administrație care aprobă o dispoziție de acest fel va comunica detaliile la organizație pentru a fi difuzate guvernelor contractante.

ARTICOLUL 10 Reparații, modificări și transformări

1. O navă la care sînt efectuate reparații, modificări sau transformări, cît și amenajările necesare după aceste lucrări, trebuie să satisfacă cel puțin prescripțiile care îi erau deja aplicabile. Într-un astfel de caz, o navă existentă nu trebuie, în general, să se abată de la prescripțiile aplicabile unei nave noi mai mult decît se abătea înainte.

2. Reparațiile, modificările și transformările de o importanță majoră, cît și amenajările care rezultă, trebuie să satisfacă prescripțiile aplicabile unei nave noi în măsura în care administrația le socotește posibile și raționale.

ARTICOLUL 11 Zone și regiuni

1. O navă căreia i se aplică prezenta convenție trebuie să se conformeze dispozițiilor aplicabile acestei nave în zonele și regiunile descrise în anexa II.

2. Un port situat la limita a două zone sau regiuni adiacente este considerat ca fiind situat în interiorul zonei sau regiunii de unde vine nava sau spre care ea se îndreaptă.

ARTICOLUL 12 Imersiune

1. În afară de cazurile prevăzute la punctele 2 și 3 din prezentul articol, liniile de încărcare adoptate, marcate pe bordajul navei și corespunzînd sezonului și zonei sau regiunii în care poate să se găsească nava, nu trebuie să fie sub apă în nici un moment atunci cînd nava iese în mare, în timpul călătoriei sau la sosire.

2. Cînd o navă se deplasează în apă dulce cu densitatea egală cu 1, linia de încărcare adoptată poate să fie sub apă la o adîncime corespunzînd corecției pentru apă dulce indicată în certificatul internațional de bord liber (1966). Cînd densitatea apei nu este egală cu 1, corecția este proporțională cu diferența între 1,025 și densitatea reală.

3. Atunci cînd o navă pleacă dintr-un port situat pe un rîu sau în ape interioare, este permis să se mărească încărcătura navei cu o cantitate corespunzînd greutății combustibilului și oricăror alte materiale consumabile necesare nevoilor sale între punctul de plecare și mare.

ARTICOLUL 13 Vizite, inspecții și mărci

Vizitele, inspecțiile și aplicarea mărcilor pe nave, cît și scutirile acordate în aplicarea dispozițiilor prezentei convenții, sînt efectuate de funcționari ai administrației; totuși, administrația poate să încredințeze vizitele, inspecțiile și aplicările de mărci, fie inspectorilor numiți în acest scop fie organelor recunoscute de ea. În toate cazurile, administrația interesată garantează în întregime executarea completă și eficacitatea vizitei, inspecției și aplicării mărcilor.

ARTICOLUL 14 Vizite și inspecții inițiale și periodice ale navelor

1. Orice navă este supusă vizitelor și inspecțiilor definite mai jos:

a) o vizită înainte de punerea în serviciu a navei, care cuprinde o inspecție completă a structurii sale și a instalațiilor sale privind tot ceea ce depinde de prezenta convenție. Această vizită trebuie să permită asigurarea că amenajările, materialele și eșantionajele satisfac în întregime prescripțiile prezentei convenții;

b) o vizită periodică efectuată la intervale fixate de administrație, dar cel puțin o dată la fiecare cinci ani, care permite să se asigure că structura, instalațiile, amenajările, materialele și eșantionajele satisfac în întregime prescripțiile prezentei convenții;

c) o inspecție periodică efectuată în fiecare an în cele trei luni care urmează sau preced data eliberării certificatului, care permite a se asigura că corpul sau suprastructurile nu au suferit modificări de natură să influențeze asupra calculelor ce servesc la determinarea poziției liniei de încărcare, și a se asigura de bunăstarea de întreținere a instalațiilor și aparatelor pentru:

i) protecția deschiderilor;

ii) balustrăzile;

iii) sabordurile de descărcare;

iv) mijloacele de acces în încăperile echipajului.

2. Inspecțiile periodice la care se referă alineatul c) din paragraful 1 de mai sus sînt menționate pe certificatul internațional de bord liber (1966), cît și pe certificatul internațional de scutire pentru bord liber acordat navelor în aplicarea dispozițiilor articolului 6 paragraful 2 al prezentei convenții.

ARTICOLUL 15 Menținere a condițiilor după vizite

După oricare dintre vizitele prevăzute de articolul 14, nu trebuie să fie adusă nici o schimbare structurii, amenajărilor, instalațiilor, materialelor sau eșantionajelor care au făcut obiectul vizitei, fără autorizația administrației.

ARTICOLUL 16 Eliberarea certificatelor

1. Un certificat internațional de bord liber (1966) este eliberat fiecărei nave care a fost vizitată și marcată conform dispozițiilor prezentei convenții.

2. Un certificat internațional de scutire pentru bord liber va fi eliberat fiecărei nave căreia i s-a acordat o scutire în virtutea dispozițiilor paragrafului 2 sau paragrafului 4 din articolul 6.

3. Aceste certificate sînt eliberate fie de administrație, fie de un agent sau de un organ legal autorizat de ea. În toate cazurile administrația își asumă întreaga responsabilitate a certificatului.

4. Contrar oricărei alte dispoziții a prezentei convenții, fiecare certificat internațional de bord liber care este valabil în momentul intrării în vigoare a prezentei convenții pentru guvernul statului al cărui pavilion îi arborează nava, rămîne valabil fie timp de doi ani, fie pînă la data expirării sale, dacă această dată este mai apropiată. La expirarea acestui termen devine necesar un certificat internațional de bord liber (1966).

ARTICOLUL 17 Eliberarea unui certificat de către un alt guvern

1. Un guvern contractant poate, la cererea unui alt guvern contractant, să dispună să fie vizitată o navă și, dacă apreciază că dispozițiile prezentei convenții sînt satisfăcute, el eliberează navei un certificat internațional de bord liber (1966) sau autoriză eliberarea, conform prezentei convenții.

2. O copie a certificatului, o copie a raportului de vizită întocmit pentru calculul bordului liber și o copie a acestor calcule sînt remise imediat ce este posibil guvernului care a făcut cererea.

3. Un certificat astfel eliberat va trebui să comporte o declarație care să stabilească că el a fost eliberat la cererea guvernului statului al cărui pavilion îl arborează sau îl va arbora nava; el are aceeași valoare și este recunoscut în aceleași condiții ca un certificat eliberat conform articolului 16.

4. Nici un certificat internațional de bord liber (1966) nu trebuie să fie eliberat unei nave care arborează pavilionul unei țări al cărui guvern nu este un guvern contractant.

ARTICOLUL 18 Forma certificatelor

1. Certificatele sînt redactate în limba sau limbile oficiale ale țării care le eliberează. Dacă limba folosită nu este nici engleza nici franceza, textul va cuprinde o traducere într-una dintre aceste limbi.

2. Certificatele sînt conforme modelelor figurînd în anexa III. Dispoziția tipografică a fiecărui model de certificat este exact reprodusă în orice certificat eliberat sau în orice copie certificată pentru conformitate.

ARTICOLUL 19 Durata valabilității certificatelor

1. Certificatul internațional de bord liber (1966) este eliberat pentru o perioadă a cărei durată este fixată de administrație, fără ca această durată să poată depăși cinci ani socotiți de la data eliberării.

2. Dacă, după vizita periodică prevăzută în alineatul b) din paragraful 1 al articolului 14, nu poate fi eliberat navei un nou certificat înaintea expirării certificatului inițial, funcționarul sau organul care efectuează vizita poate prelungi valabilitatea numitului certificat pentru o perioadă care nu trebuie să depășească 5 luni. Această prelungire este consemnată pe certificat și ea nu este acordată decît dacă nici o modificare de natură să afecteze bordul liber nu a fost adusă structurii, instalațiilor, amenajărilor, materialelor sau eșantionajului.

3. Certificatul internațional de bord liber (1966) este anulat de administrație într-unul dintre următoarele cazuri:

a) dacă corpul sau suprastructurile navei au suferit modificări de o astfel de importanță încît devine necesar a i se fixa un bord liber mai mare;

b) dacă instalațiile și dispozitivele menționate la alineatul c) din paragraful 1 al articolului 14 nu sînt menținute în bună stare de funcționare;

c) dacă certificatul nu cuprinde viza care stabilește că nava a fost supusă inspecției prevăzute la alineatul c) din paragraful 1 al articolului 14;

d) dacă rezistența structurală a navei a fost slăbită în așa fel încît aceasta nu mai prezintă securitatea dorită.

4.

a) Durata valabilității unui certificat internațional de scutire pentru bordul liber eliberat de o administrație unei nave care beneficiază de dispozițiile paragrafului 2 al articolului 6 nu trebuie să depășească cinci ani începînd de la data eliberării. Acest certificat este supus unei proceduri de prelungire, de viză și de anulare asemănător celei prevăzute de prezentul articol pentru certificatele de bord liber (1966).

b) Valabilitatea unui certificat internațional de scutire pentru bordul liber eliberat unei nave care beneficiază de o scutire conform paragrafului 4 al articolului 6 este limitată la durata voiajului anume pentru care acest certificat a fost eliberat.

5. Orice certificat eliberat unei nave de către administrație încetează de a fi valabil dacă nava trece sub pavilionul unui alt stat.

ARTICOLUL 20 Acceptarea certificatelor

Certificatele eliberate sub responsabilitatea unui guvern contractant, conform dispozițiilor prezentei convenții, sînt acceptate de celelalte guverne contractante și considerate ca avînd aceeași valoare ca certificatele eliberate de ele înseși, în tot ceea ce privește obiectivele prezentei convenții.

ARTICOLUL 21 Control

1. Orice navă căreia i-a fost eliberat un certificat în virtutea articolului 16 sau articolului 17 este supusă, în porturile altor guverne contractante, la un control exercitat de funcționari legal autorizați de aceste guverne. Guvernele contractante supraveghează ca acest control să fie exercitat în măsura în care aceasta este rațional și posibil în vederea verificării dacă există la bord un certificat internațional de bord liber (1966) în curs de valabilitate. Controlul are ca singur scop de a verifica:

a) dacă nava nu este încărcată dincolo de limitele autorizate de certificat;

b) dacă poziția liniei de încărcare pe navă corespunde cu indicațiile trecute pe certificat;

c) dacă în tot ceea ce privește dispozițiile alineatelor a) și b) din paragraful 3 al articolului 19 nava nu a suferit modificări de o astfel de importanță încît să fie evident că nu poate ieși în mare fără pericol pentru pasageri sau echipaj.

Cînd există la bord un certificat internațional de scutire pentru bordul liber în curs de valabilitate, controlul are ca singur scop de a verifica ca toate condițiile prevăzute în acest certificat să fie riguros respectate.

2. Dacă acest control este exercitat în virtutea alineatului c) din paragraful 1 al prezentului articol, obiectul său se limitează în a împiedica nava să plece înainte ca să o poată face fără pericol pentru pasageri și echipaj.

3. În cazul cînd controlul prevăzut în prezentul articol ar da loc unei intervenții, de orice natură ar fi, funcționarul însărcinat cu controlul informează imediat în scris consulul sau reprezentantul diplomatic al țării al cărei pavilion îl arborează nava, despre această decizie și despre toate împrejurările care au putut motiva această intervenție.

ARTICOLUL 22 Privilegiul convenției

Privilegiul prezentei convenții nu poate fi revendicat în favoarea unei nave care nu posedă un certificat în curs de valabilitate eliberat în virtutea acestei convenții.

ARTICOLUL 23 Accidente

1. Fiecare administrație se angajează să efectueze o anchetă asupra oricărui accident survenit navelor a căror responsabilitate o are și care sînt supuse dispozițiilor prezentei convenții, atunci cînd ea apreciază că această anchetă poate ajuta la determinarea modificărilor care ar fi de dorit să se aducă numitei convenții.

2. Fiecare guvern contractant se angajează să furnizeze organizației toate informațiile utile asupra rezultatelor acestei anchete. Rapoartele sau recomandările organizației bazate pe aceste informații nu vor face cunoscut nici identitatea nici naționalitatea navelor în cauză și nu vor atribui în nici un fel responsabilitatea accidentului unei nave sau unei persoane, nici nu vor lăsa să se presupună această responsabilitate.

ARTICOLUL 24 Tratate și convenții anterioare

1. Toate celelalte tratate, convenții și acorduri privind liniile de încărcare actualmente în vigoare între guvernele părți la prezenta convenție păstrează deplinul și întregul lor efect pe timpul duratei care le este fixată, în ceea ce privește:

a) navele la care prezenta convenție nu se aplică;

b) navele la care se aplică prezenta convenție pentru tot ceea ce interesează problemele pe care ea nu le-a reglementat în mod expres.

2. Totuși, în măsura în care aceste tratate, convenții sau acorduri sînt în opoziție cu prescripțiile prezentei convenții, dispozițiile prezentei convenții vor trebui să prevaleze.

ARTICOLUL 25 Reguli speciale rezultînd din acorduri

Cînd, conform prezentei convenții, sînt stabilite reguli speciale prin acord între toate sau o parte dintre guvernele contractante, aceste reguli sînt comunicate organizației, care le face să parvină tuturor guvernelor contractante.

ARTICOLUL 26 Comunicarea informațiilor

1. Guvernele contractante se angajează să comunice organizației și să depună pe lîngă aceasta:

a) un număr suficient de modele de certificate pe care le eliberează conform dispozițiilor prezentei convenții, pentru comunicare guvernelor contractante;

b) textul legilor, decretelor, ordinelor sau regulamentelor și altor instrumente care vor fi fost publicate asupra diverselor chestiuni care intră în cîmpul de aplicare al prezentei convenții;

c) lista organelor neguvernamentale care au dreptul să acționeze în numele lor în ceea ce privește liniile de încărcare, pentru comunicare guvernelor contractante.

2. Fiecare guvern contractant se angajează să comunice oricărui alt guvern contractant care va cere, normele de rezistență pe care le utilizează.

ARTICOLUL 27 Semnare, aprobare și aderare

1. Prezenta convenție rămîne deschisă pentru semnare timp de trei luni socotind de la 5 aprilie 1966 și rămîne în continuare deschisă pentru aderare. Guvernele statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, ale unei instituții specializate sau ale Agenției internaționale a energiei atomice, sau părți ale Statutului Curții Internaționale de Justiție, pot deveni părți ale convenției prin:

a) semnare fără rezervă în privința aprobării;

b) semnare sub rezerva aprobării, urmată de aprobare, sau

c) aderare.

2. Aprobarea sau aderarea se efectuează prin depunerea pe lîngă organizație a unui instrument de aprobare sau aderare. Organizația informează toate guvernele care, au semnat convenția sau au aderat la ea, asupra fiecărei noi aprobări sau aderări și asupra datei primirii sale.

ARTICOLUL 28 Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție intră în vigoare la douăsprezece luni după data la care cel puțin cincisprezece guverne - dintre care șapte țări posedînd fiecare un tonaj global de cel puțin un milion de tone registru brut - au semnat convenția fără rezervă sau au depus un instrument de aprobare ori de aderare conform articolului 27. Organizația informează toate guvernele care au semnat prezenta convenție sau care au aderat la ea, despre data intrării sale în vigoare.

2. Pentru guvernele care depun un instrument de aprobare a prezentei convenții sau de aderare la aceasta în cursul perioadei de douăsprezece luni prevăzută în paragraful 1 al prezentului articol, aprobarea sau aderarea va avea efect în momentul intrării în vigoare a prezentei convenții sau trei luni după data depunerii instrumentului de aprobare sau de aderare dacă această dată este ulterioară.

3. Pentru guvernele care depun un instrument de aprobare a prezentei convenții sau de aderare la aceasta după data intrării sale în vigoare, convenția intră în vigoare la trei luni după data depunerii instrumentului de aprobare sau de aderare.

4. După data la care au fost luate toate măsurile necesare pentru ca un amendament la prezenta convenție să intre în vigoare, sau după data la care toate aprobările necesare sînt considerate ca primite în virtutea alineatului b) din paragraful 2 al articolului 29 în cazul unui amendament prin aprobare unanimă, orice instrument de aprobare sau aderare depus este considerat ca aplicîndu-se la convenția modificată.

ARTICOLUL 29 Amendamente

1. Prezenta convenție poate fi amendată la propunerea unui guvern contractant, după una dintre procedurile prevăzute în prezentul articol.

2. Amendament prin aprobare unanimă

a) La cererea unui guvern contractant orice propunere de amendament la prezenta convenție pe care el o formulează este comunicată de organizație tuturor guvernelor contractante pentru a fi examinată în vederea aprobării sale unanime.

b) Orice amendament astfel comunicat intră în vigoare la douăsprezece luni după data aprobării sale de către toate guvernele contractante, dacă acestea nu convin pentru o dată mai apropiată. Guvernul contractant care nu notifică organizației aprobarea sau refuzul său asupra amendamentului într-un termen de trei ani începînd de la data cînd organizația i l-a comunicat este considerat că aprobă acest amendament.

c) Orice amendament astfel propus va fi considerat ca respins dacă nu este aprobat în condițiile prevăzute de alineatul b) de mai sus timp de trei ani după ce organizația l-a comunicat pentru prima dată guvernelor contractante.

3. Amendament după examinarea în cadrul organizației

a) La cererea unui guvern contractant, organizația examinează orice amendament la prezenta convenție prezentat de acest guvern. Dacă această propunere este adoptată cu o majoritate de două treimi din membrii prezenți și votanți din Comitetul securității maritime al organizației, amendamentul este comunicat tuturor membrilor organizației și tuturor guvernelor contractante cu cel puțin șase luni înainte de a fi examinat, de adunarea organizației.

b) Dacă este adoptat cu o majoritate de două treimi din membrii prezenți și votanți ai adunării, amendamentul este comunicat de organizație tuturor guvernelor contractante în vederea obținerii aprobării lor.

c) Amendamentul intră în vigoare la douăsprezece luni după data aprobării sale de cele două treimi din guvernele contractante pentru toate guvernele contractante, cu excepția celor care, înaintea intrării sale în vigoare, fac o declarație asupra motivelor pentru care nu îl aprobă.

d) Cu majoritate de două treimi din membrii prezenți și votanți, inclusiv două treimi din guvernele reprezentate în Comitetul securității maritime prezenți și votanți în adunare, aceasta poate propune în momentul adoptării unui amendament să se decidă că acesta are o astfel de importanță încît orice guvern contractant, făcînd o declarație în virtutea alineatului c) și neaprobînd amendamentul într-un termen de douăsprezece luni de la intrarea sa în vigoare, va înceta, la expirarea acestui termen, de a mai fi parte la prezenta convenție. Decizia este supusă aprobării prealabile a două treimi din guvernele contractante părți la prezenta convenție.

e) Nici o dispoziție a prezentului paragraf nu împiedică guvernul contractant care a angajat în privința unui amendament la prezenta convenție procedura prevăzută în zisul paragraf de a adopta, în orice moment, orice altă procedură care i-ar părea de dorit în aplicarea paragrafului 2 sau paragrafului 4 din prezentul articol.

4. Amendament printr-o conferință

a) La cererea formulată de un guvern contractant și sprijinită de cel puțin o treime din guvernele contractante, organizația convoacă o conferință a guvernelor pentru a examina amendamentele prezentei convenții.

b) Orice amendament adoptat de această conferință cu majoritate de două treimi din guvernele contractante prezente și votante va fi comunicat de către organizație tuturor guvernelor contractante în vederea obținerii aprobării lor.

c) Amendamentul intră în vigoare la douăsprezece luni de la data aprobării lui de către două treimi din guvernele contractante, pentru toate guvernele contractante, cu excepția celor care, înaintea intrării sale în vigoare, fac o declarație în care nu aprobă acest amendament.

d) Cu majoritate de două treimi din membrii prezenți și votanți, o conferință convocată în virtutea alineatului a) de mai sus poate specifica în momentul adoptării unui amendament că acesta are o astfel de importantă încît orice guvern contractant, făcînd declarația prevăzută la alineatul c) de mai sus și neaprobînd amendamentul într-un termen de douăsprezece luni de la intrarea sa în vigoare, va înceta, la expirarea acestui termen, de a mai fi parte la prezenta convenție.

5. Orice amendament la prezenta convenție care intervine prin aplicarea prezentului articol și care privește structura navelor nu este aplicabil decît navelor a căror chilă a fost pusă sau care se găseau într-un stadiu de construcție echivalent, la data intrării în vigoare a acestui amendament, sau după această dată.

6. Organizația informează toate guvernele contractante de orice amendament care intră în vigoare în virtutea prezentului articol, ca și despre data la care fiecare dintre aceste amendamente va intra în vigoare.

7. Orice aprobare sau orice declarație făcută în virtutea prezentului articol este notificată în scris organizației, care informează toate guvernele contractante despre aceasta.

ARTICOLUL 30 Denunțare

1. Prezenta convenție poate fi denunțată de oricare dintre guvernele contractante în orice moment după expirarea unei perioade de cinci ani socotită de la data la care convenția intră în vigoare pentru acel guvern.

2. Denunțarea se efectuează printr-o notificare scrisă adresată organizației care comunică primirea și data primirii tuturor celorlalte guverne contractante.

3. Denunțarea are efect un an de la data la care organizația a primit notificarea sau la expirarea termenului stipulat în notificare, dacă acesta este mai mare de un an.

ARTICOLUL 31 Suspendare

1. În caz de ostilități sau în alte circumstanțe excepționale care afectează interesele vitale ale unui stat al cărui guvern este un guvern contractant, acest guvern poate suspenda aplicarea integrală sau a unei părți oarecare din dispozițiile prezentei convenții. Guvernul care uzează de această facultate trebuie să informeze imediat organizația.

2. O astfel de decizie nu privează celelalte guverne contractante de dreptul de control care le este acordat în termenii prezentei convenții asupra navelor guvernului care uzează de această facultate, cînd aceste nave se găsesc în porturile lor.

3. Guvernul care a decis o astfel de suspendare poate în orice moment să o facă să înceteze și informează imediat organizația despre decizia sa.

4. Organizația notifică tuturor guvernelor contractante orice suspendare sau sfîrșit de suspendare decisă în virtutea prezentului articol.

ARTICOLUL 32 Teritorii

1.

a) Națiunile Unite, cînd ele sînt responsabile de administrarea unui teritoriu, sau orice guvern contractant care are responsabilitatea asigurării relațiilor internaționale ale unui teritoriu, trebuie, imediat ce este posibil, să se consulte cu autoritățile acestui teritoriu pentru a se strădui să extindă aplicarea prezentei convenții la acest teritoriu și pot, în orice moment, printr-o notificare scrisă adresată organizației, să declare că prezenta convenție se extinde la acel teritoriu.

b) Aplicarea prezentei convenții este extinsă asupra teritoriului desemnat în notificare începînd de la data primirii acesteia, sau de la o altă dată care ar fi indicată.

2.

a) Națiunile Unite, sau orice guvern contractant, care au făcut o declarație conform alineatului a) al paragrafului 1 din prezentul articol, pot în orice moment, după expirarea unei perioade de cinci ani începînd de la data la care aplicarea convenției a fost astfel extinsă la un teritoriu oarecare, să declare printr-o notificare scrisă adresată organizației că prezenta convenție încetează de a se aplica zisului teritoriu arătat în notificare.

b) Convenția încetează să se aplice teritoriului indicat în notificare după un an de la data primirii notificării de către organizație sau după orice altă perioadă mai lungă specificată în notificare.

3. Organizația informează toate guvernele contractante despre extinderea prezentei convenții la oricare teritoriu în virtutea paragrafului 1 din prezentul articol și despre încetarea zisei extinderi conform dispozițiilor paragrafului 2, specificînd, în fiecare caz, data începînd de la care prezenta convenție a devenit sau încetează de a fi aplicabilă.

ARTICOLUL 33 Înregistrarea

1. Prezenta convenție este depusă la organizație, iar secretarul general al organizației expediază copii ale acesteia, certificate pentru conformitate, tuturor guvernelor semnatare ca și tuturor guvernelor care aderă.

2. Imediat după intrarea sa în vigoare, prezenta convenție va fi înregistrată prin grija organizației conform articolului 102 al Cartei Organizației Națiunilor Unite.

ARTICOLUL 34 Limbi

Prezenta convenție este redactată într-un singur exemplar în limbile engleză și franceză, cele două texte avînd putere egală. Traducerile oficiale în limbile rusă și spaniolă sînt redactate și depuse cu exemplarul original învestit cu semnături.

Drept care subscrișii, legal autorizați în acest scop de către guvernele lor, au semnat prezenta convenție.

Încheiată la Londra la 5 aprilie 1966.

ANEXA I

REGULI PENTRU DETERMINAREA LINIILOR DE ÎNCĂRCARE

CAPITOLUL I Generalități

Regulile presupun că natura și arimarea încărcăturii, lestului etc. sînt astfel respectate încît ele asigură navei o stabilitate suficientă și evită orice solicitare excesivă a structurii.

Regulile presupun de asemenea că acolo unde există regulamente internaționale relative la stabilitatea și compartimentarea navei, ele sînt respectate.

REGULA 1 Soliditatea corpului

Administrația trebuie să se asigure că soliditatea generală a structurii corpului este satisfăcătoare pentru pescajul bordului liber atribuit. Navele construite conform regulilor unei societăți de clasificare recunoscută de administrație și menținute conform acestor reguli pot fi considerate ca avînd o soliditate suficientă.

REGULA 2 Aplicare

1. Borduri libere sînt atribuite navelor cu propulsie mecanică precum și gabarelor, barcazurilor sau altor nave neavînd mijloace de propulsie independente, conform dispozițiilor regulilor 1 pînă la 40 din prezenta anexă.

2. Navele care transportă lemn (cherestea) pe punte pot primi, afară de bordurile libere prescrise în paragraful 1 din prezenta regulă, borduri libere pentru transportul lemnului pe punte, calculate conform dispozițiilor regulilor 41 la 45 din prezenta anexă.

3. Navele prevăzute pentru a purta o velatură, fie ca unic mijloc de propulsie, fie ca mijloc suplimentar, ca și remorcherele, primesc borduri libere calculate conform dispozițiilor regulilor 1 la 40 din prezenta anexă. Administrația poate cere la ele borduri libere superioare, celor care sînt astfel definite.

4. Navele construite din lemn sau de construcție compozit, navele construite din orice alte materiale, a căror utilizare a fost aprobată de administrație, ca și navele ale căror caracteristici particulare de construcție fac nejustificată sau practic irealizabilă aplicarea dispozițiilor prezentei anexe, primesc borduri libere fixate de administrație.

5. Regulile 10 la 20 din prezenta anexă se aplică oricărei nave căreia îi este atribuit un bord liber minim. Derogări pot fi acordate navelor cărora le este atribuit un bord liber superior bordului liber minim, sub rezerva ca condițiile de securitate să fie apreciate ca satisfăcătoare de către administrație.

REGULA 3 Definiția termenilor utilizați în anexe

1. Lungime.

Lungimea (L) este egală cu 96 la sută din lungimea totală a liniei de plutire situată la o distanță deasupra chilei egală cu 85 la sută din înălțimea de construcție minimă, sau cu distanța dintre muchea prova a etravei și axul cîrmei la această plutire, dacă această valoare este mai mare. Pe navele proiectate pentru a naviga cu chila înclinată, linia de plutire la care este măsurată lungimea trebuie să fie paralelă cu linia de plutire prevăzută pentru plină încărcătură.

2. Perpendiculare.

Perpendicularele prova și pupa sînt luate la extremitățile prova și pupa ale lungimii (L). Perpendiculara prova trebuie să treacă prin intersecția feței prova a etravei cu linia de plutire pe care este măsurată lungimea.

3. Mijlocul navei.

Mijlocul navei este situat în mijlocul lungimii (L).

4. Lățime.

Dacă nu s-a menționat în mod special altfel, lățimea navei (B) este lățimea maximă la mijlocul navei, măsurată peste coaste pentru navele cu corp metalic și măsurată peste bordaj pentru navele cu corp nemetalic.

5. Înălțimea de construcție.

a) Înălțimea de construcție este distanța verticală, măsurată de deasupra chilei pînă la fața superioară a traversei la linia punții de bord liber. Pe navele din lemn și pe cele de construcție compozit, această distanță este măsurată plecînd de la muchea inferioară a rablurei chilei. Atunci cînd formele părții inferioare ale cuplului maestru sînt scobite sau cînd există galborduri groase, această distanță este măsurată plecînd din punctul unde prelungirea liniei părții plate a fundurilor spre planul diametral taie laturile chilei.

b) Pe o navă care are tabla lăcrimară rotunjită, înălțimea de construcție trebuie să fie măsurată pînă la punctul de intersecție a feței superioare a traverselor punții și bordajului prelungite, ca și cînd tabla lăcrimară ar fi de formă unghiulară.

c) Atunci cînd puntea de bord liber prezintă trepte și partea acestei punți se găsește sub punctul unde înălțimea de construcție trebuie să fie determinată, înălțimea de construcție trebuie să fie măsurată pînă la o suprafață de referință prelungind linia părții joase a punții paralel cu partea înaltă a acestei punți.

6. Înălțimea, de bord liber.

a) Înălțimea de bord liber (D) este înălțimea de construcție măsurată la mijlocul navei, mărită cu grosimea tablei lăcrimare a punții de bord liber, dacă ea există, și cu valoarea T(L-S)/L, dacă puntea de bord liber posedă un înveliș.

În această formulă:

T - grosimea medie a învelișului expus în afara deschiderilor punții, și

S - lungimea totală a suprastructurilor care este definită în paragraful 10 d) din prezenta regulă.

b) Înălțimea de bord liber (D) a unei nave care are tabla lăcrimară rotunjită cu o rază mai mare de 4 la sută din lățimea (B) sau care are opera moartă de o formă neobișnuită, este înălțimea de bord liber a unei nave care are un cuplu maestru cu bordaje verticale, cu aceeași curbură transversală și o suprafață transversală a părții superioare echivalentă cu cea a cuplului maestru al navei reale.

7. Coeficient de plenitudine.

Coeficientul de plenitudine volumetrică (C(b)) este dat de formula:

           V
C(b) = ||||||||||
       L x B x d1

în care:

V - este volumul deplasat de navă, fără apendici, măsurat peste coaste pentru o navă cu corp metalic și măsurat peste bordaj pentru o navă cu corp nemetalic, acest volum fiind socotit la pescajul d1, în care d1 este egal cu 85 la sută din înălțimea de construcție minimă.

8. Bord liber.

Bordul liber atribuit este distanța măsurată vertical în mijlocul navei între marginea superioară a liniei punții și marginea superioară a liniei de încărcare corespunzătoare.

9. Punte de bord liber.

Puntea de bord liber este în mod normal puntea completă cea mai de sus expusă intemperiilor și mării și care posedă dispozitive permanente de închidere a tuturor deschiderilor situate în părțile descoperite și sub care deschiderile practicate în bordaj sînt prevăzute cu dispozitive permanente de închidere etanșe. Pe o navă care nu are o punte de bord liber continuă, partea cea mai joasă a punții expuse și prelungirea sa paralelă cu partea superioară a punții de bord liber sînt considerate ca punte de bord liber. Dacă armatorul dorește și sub rezerva aprobării de către administrație, o punte inferioară poate să fie considerată ca punte de bord liber cu condiția ca ea să fie completă, permanentă, continuă în sens transversal și continuă în sens longitudinal între spațiul mașinilor și pereții etanși ai picurilor. Atunci cînd această punte inferioară prezintă trepte, partea cea mai de jos și prelungirea sa paralelă cu părțile mai înalte ale acestei punți sînt considerate ca punte de bord liber. Atunci cînd o punte inferioară este fixată ca punte de bord liber, partea corpului care se întinde deasupra punții de bord liber este considerată ca o suprastructură în ceea ce privește aplicarea condițiilor de atribuire și a calculelor bordului liber. Bordul liber se calculează pornind de la această punte.

10. Suprastructură.

a) O suprastructură este o construcție puntată pe puntea de bord liber și care se întinde din bord în bord sau a cărei retragere a pereților laterali, în raport cu bordajele, nu depășește 4 la sută din lățimea (B). O semidunetă este considerată ca suprastructură.

b) O suprastructură închisă este o suprastructură:

i) care posedă pereți etanși înconjurători de construcție eficace;

ii) ale cărei deschideri de acces în acești pereți etanși, dacă aceștia există, sînt prevăzute cu uși, care satisfac dispozițiile regulii 12;

iii) ale cărei toate celelalte deschideri practicate în pereții laterali sau extremități sînt prevăzute cu mijloace de închidere eficace etanșe la intemperii.

În plus, un castel sau o dunetă nu pot fi considerate ca suprastructuri închise decît dacă echipajul poate ajunge în compartimentul mașini sau în alte încăperi de serviciu situate în interiorul acestor suprastructuri prin alte mijloace de acces utilizabile în orice moment, atunci cînd deschiderile pereților etanși sînt închise.

c) Înălțimea unei suprastructuri este cea mai mică înălțime verticală măsurată în bord între fața superioară a traverselor punții suprastructurii și fața superioară a traverselor punții de bord liber.

d) Lungimea unei suprastructuri (S) este lungimea medie a părții acestei suprastructuri cuprinse în interiorul lungimii (L).

11. Navă cu punte descoperită.

O navă cu punte descoperită este o navă care nu are suprastructură pe puntea de bord liber.

12. Etanș la intemperii.

Un dispozitiv este numit etanș la intemperii atunci cînd, în orice condiții care pot avea loc pe mare, nu lasă să pătrundă apa.

REGULA 4 Linia punții

Linia punții este materializată prin marginea superioară a unei bande orizontale de 300 milimetri (12 țoli) lungime și de 25 milimetri (un țol) lățime. Această bandă este marcată la mijlocul navei de fiecare parte a corpului și marginea sa superioară trece în mod normal prin punctul de intersecție al prelungirii suprafeței superioare a punții de bord liber cu suprafața exterioară a bordajului (figura 1). Totuși, poziția liniei punții poate fi definită în raport cu alt punct determinat de pe navă sub rezerva ca bordul liber să fie corectat în consecință. Poziția punctului de referință și identificarea punții de bord liber trebuie să fie, în toate cazurile, indicate pe certificatul internațional de bord liber (1966).

REGULA 5 Marca de bord liber

Marca de bord liber este un inel de 25 milimetri (un țol) grosime și de 300 milimetri (12 țoli) diametru exterior, tăiat de o bandă orizontală de 25 milimetri (un țol) lățime și de 450 milimetri (18 țoli) lungime, a cărei margine superioară trece prin centrul inelului. Centrul inelului trebuie să fie situat la mijlocul navei, la o distanță pe verticală de la marginea superioară a liniei punții egală cu bordul liber minim de vară (figura 2).

REGULA 6 Linii folosite cu marca de bord liber

1. Liniile de încărcare care indică bordurile libere fixate conform prezentelor reguli sînt materializate prin linii orizontale de 230 milimetri (9 țoli) lungime și 25 milimetri (un țol) lățime, care sînt dispuse perpendicular pe o bandă verticală de 25 milimetri (un țol) lățime, așezată la o distanță de 540 milimetri (21 țoli) spre prova de centrul inelului. În afara dispozițiilor contrare expres menționate mai departe, ele sînt trasate plecînd de la această bandă verticală spre prova (figura 2).

2. Liniile folosite sînt următoarele:

a) linia de încărcare de vară, care este indicată prin marginea superioară a benzii care trece prin centrul inelului și de asemenea prin marginea superioară a unei benzi marcate V;

b) linia de încărcare de iarnă, care este indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate I;

c) linia de încărcare de iarnă în Atlanticul de Nord, care este indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate IAN;

d) linia de încărcare tropicală, care este indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate T;

e) linia de încărcare de vară în apă dulce, care este indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate D, trasată de la banda verticală spre pupa. Diferența dintre linia de încărcare de vară în apă dulce și linia de încărcare de vară reprezintă majorarea pescajului care este tolerată în apă dulce la alte linii de încărcare;

f) linia de încărcare tropicală în apă dulce, care este indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate TAD, trasată de la banda verticală spre pupa.

3. Dacă borduri libere pentru transportul de lemn pe punte sînt atribuite conform prezentelor reguli, liniile de încărcare obișnuite sînt completate cu linii de încărcare pentru lemn pe punte. Aceste linii sînt materializate prin benzi orizontale de 230 milimetri (9 țoli) lungime și 25 milimetri (un țol) lățime, care sînt așezate perpendicular pe o bandă verticală de 25 milimetri (un țol) lățime situată la o distanță de 540 milimetri (21 țoli) spre pupa de centrul inelului. În afara dispozițiilor contrare expres menționate în continuare, ele sînt trasate plecînd de la această bandă verticală spre pupa (figura 3).

4. Liniile următoare sînt utilizate pentru transportul de lemn pe punte:

a) linia de încărcare de vară pentru transportul de lemn pe punte, care este indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate LV;

b) linia de încărcare de iarnă pentru transportul de lemn pe punte, care este indicată prin marginea superioară a unei linii marcate LI;

c) linia de încărcare de iarnă în Atlanticul de Nord pentru transportul de lemn pe punte, care este indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate LIAN;

d) linia de încărcare tropicală pentru transportul de lemn pe punte, care este indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate LT;

e) linia de încărcare de vară în apă dulce pentru transportul de lemn pe punte, care este indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate LAD, trasată spre prova benzii verticale.

Diferența dintre linia de încărcare de vară în apă dulce și linia de încărcare de vară pentru transportul de lemn pe punte reprezintă majorarea pescajului care este admisă în apă dulce la celelalte linii de încărcare pentru transportul de lemn pe punte;

f) linia de încărcare tropicală în apă dulce pentru transportul de lemn pe punte, care este indicată de marginea superioară a unei benzi marcate LTAD, trasată spre prova benzii verticale.

5. Liniile a căror utilizare este exclusă ca urmare a caracteristicilor navei, a serviciului său sau a limitelor fixate zonelor de navigație ale navei, nu vor fi marcate.

6. Cînd unei nave i se fixează un bord liber mai mare decît bordul liber minim fixat în termenii prezentei convenții și dacă linia de încărcare este situată la același nivel sau mai jos decît linia de încărcare sezonieră cea mai joasă corespunzînd acestui bord liber minim, numai linia de încărcare pentru apă dulce trebuie să fie marcată.

7. Pe navele cu vele, numai linia de încărcare pentru apă dulce și marca de iarnă în Atlanticul de Nord trebuie să fie marcate (figura 4).

8. În toate cazurile cînd linia de încărcare în Atlanticul de Nord se confundă cu linia de încărcare de iarnă corespunzînd la aceeași bandă verticală, această linie de încărcare este marcată I.

9. Liniile de încărcare suplimentare cerute de alte convenții internaționale în vigoare sau de reguli naționale pot fi trasate perpendicular la banda verticală indicată în paragraful 1 din prezenta regulă și spre pupa acesteia.

REGULA 7 Marca autorității împuternicite pentru atribuirea bordurilor libere

Marca autorității împuternicite pentru atribuirea bordurilor libere poate să fie aplicată de o parte și de alta și deasupra benzii orizontale care trece prin centrul său sau în același timp deasupra și dedesubtul acestei benzi. Această marcă se compune din cel mult un grup de patru litere, măsurînd fiecare circa 115 milimetri (4½ țoli) înălțime și 75 milimetri (3 țoli) lățime, care permit identificarea acestei autorități.


Linia punții


Marca de bord liber și liniile folosite la această marcă


Marca de bord liber pentru transportul de lemn pe punte
și liniile folosite la această marcă


Marca de bord liber pentru velier și liniile folosite la această marcă

REGULA 8 Detalii de marcare

Inelul, liniile sau literele sînt vopsite în alb sau galben pe un fond închis sau în negru pe un fond deschis. Ele sînt de asemenea marcate în mod permanent pe bordajele navei, conform dispozițiilor administrației. Mărcile trebuie să fie bine vizibile și, dacă este necesar, vor fi luate în acest scop măsuri speciale.

REGULA 9 Verificarea mărcilor

Un certificat internațional de bord liber (1966) nu trebuie să fie eliberat unei nave înainte ca funcționarul sau inspectorul acționînd conform dispozițiilor articolului 13 al prezentei convenții să fi certificat că mărcile sînt aplicate corect și în mod durabil pe bordajele navei.

CAPITOLUL II Condiții de atribuire a bordului liber

REGULA 10 Informații pentru căpitani

1. Căpitanul fiecărei nave noi trebuie să primească informații suficiente, într-o formă aprobată, pentru a-i permite aranjarea încărcăturii și testarea navei sale, așa încît să se evite supunerea structurii acesteia din urmă la eforturi inacceptabile. Se admite derogare la această cerință atunci cînd lungimea, formele sau tipul navei sînt astfel încît administrația apreciază aplicarea ei ca inutilă.

2. Căpitanul oricărei nave noi care nu posedă încă o documentație asupra stabilității în virtutea unei convenții internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare trebuie să primească informații suficient de precise, într-o formă aprobată, pentru a-i permite să aprecieze stabilitatea navei în diverse condiții de exploatare; o copie după aceste date va fi trimisă administrației.

REGULA 11 Pereți etanși situați la extremitățile suprastructurilor

Pereții etanși situați la extremitățile expuse ale suprastructurilor trebuie să fie de o construcție eficace și să fie apreciați ca satisfăcători de către administrație.

REGULA 12 Uși

1. Toate deschiderile de acces practicate în pereții etanși situați la extremitățile suprastructurilor închise trebuie să fie prevăzute cu uși din oțel sau alt material echivalent, solid fixate la pereții etanși în mod permanent, și etanșe la intemperii atunci cînd aceste uși sînt închise. Structura lor, întăriturile și plasarea lor trebuie să fie proiectate în așa fel încît rezistența ansamblului să fie egală cu aceea a pereților etanși fără deschideri. Sistemele de fixare prevăzute pentru a garanta etanșeitatea la intemperii, turnicheti de strîngere sau alte dispozitive analoge și să fie fixate în mod permanent la pereții etanși sau uși. Acestea din urmă trebuie să poată fi manevrate din ambele părți ale peretelui etanș.

2. În afara dispozițiilor contrare prevăzute în prezenta anexă, înălțimea pragurilor deschiderilor de acces în pereții etanși situați la extremitățile suprastructurilor închise trebuie să fie de cel puțin 380 milimetri (15 țoli) deasupra punții.

REGULA 13 Amplasarea gurilor de magazii, tambuchiurilor de coborîre
și a trombelor de ventilație

Pentru aplicarea prezentelor reguli, amplasamentele gurilor de magazie, ale tambuchiurilor de coborîre și ale trombelor de ventilație sînt împărțite în două categorii după cum urmează:

Amplasament de categoria I - Părțile expuse ale punții de bord liber și ale punții semidunetei și părțile expuse ale punților suprastructurilor care se întind spre prova de un punct situat la o pătrime din lungimea navei socotind de la perpendiculara prova.

Amplasament de categoria II - Părțile expuse ale punților suprastructurilor care se întind spre pupa de un punct situat la o pătrime din lungimea navei socotind de la perpendiculara prova.

REGULA 14 Guri de magazie de încărcare și alte deschideri

1. Construcția gurilor de magazie de încărcare și a altor deschideri situate în amplasamente de categoria I și II, ca și mijloacele prevăzute pentru a asigura etanșeitatea lor la intemperii, trebuie să satisfacă prescripții cel puțin echivalente cu cele definite în regulile 15 și 16 din prezenta anexă.

2. Ramele și capacele gurilor de magazie plasate în părțile expuse ale punților situate deasupra punții suprastructurilor trebuie să satisfacă prescripțiile administrației.

REGULA 15 Gurile magaziilor închise prin capace mobile și
făcute etanșe la intemperii prin prelate și dispozitive cu bare

Ramele gurilor de magazie

1. Ramele gurilor de magazie închise cu capace mobile și făcute etanșe la intemperii prin prelate și dispozitive cu bare trebuie să fie de construcție robustă și înălțimea lor minimă deasupra punții trebuie să fie de:

600 milimetri (23½ țoli) într-un amplasament de categoria I;

450 milimetri (17½ țoli) într-un amplasament de categoria lI.

Capace

2. Lățimea fiecărei suprafețe de susținere a capacelor gurilor de magazie trebuie să fie de cel puțin 65 milimetri (2½ țoli).

3. Atunci cînd capacele sînt din lemn, grosimea netă trebuie să fie de cel puțin 60 milimetri (23/8 țoli) pentru o deschidere care nu depășește 1,5 metri (4,9 picioare).

4. Capacele din oțel moale sînt calculate pentru o sarcină convențională cel puțin egală cu 1,75 tone pe metru pătrat (358 livre pe picior pătrat) dacă gurile de magazie sînt situate într-un amplasament de categoria I, și cu 1,30 tone pe metru pătrat (266 livre pe picior pătrat) dacă gurile de magazie sînt situate într-un amplasament de categoria II. Tensiunea maximă sub sarcina convențională multiplicată cu 4,25 nu trebuie să depășească rezistența la rupere a materialului. Capacele trebuie să fie proiectate în așa fel încît săgeata limită sub aceste sarcini să nu fie mai mare de 0,0028 ori deschiderea lor.

5. Sarcina convențională a capacelor gurilor de magazie situate într-un amplasament de categoria I poate fi redusă la o valoare de 1 tonă pe metru pătrat (205 livre pe picior pătrat) pentru navele de 24 metri (79 picioare) lungime, dar trebuie să fie de 1,75 tone pe metru pătrat (359 livre pe picior pătrat) pentru navele de 100 metri (328 picioare) lungime. Sarcinile corespunzătoare capacelor gurilor de magazie situate într-un amplasament de categoria II vor fi respectiv de 0,75 tone pe metru pătrat (154 livre pe picior pătrat) și de 1,30 tone pe metru pătrat (266 livre pe picior pătrat). În toate cazurile, valorile corespunzînd lungimilor intermediare sînt obținute prin interpolare.

Traverse mobile

6. Atunci cînd traversele mobile destinate să susțină capacele gurilor de magazie sînt din oțel moale, rezistența este calculată plecînd de la o sarcină convențională cel puțin egală cu 1,75 tone pe metru pătrat (358 livre pe picior pătrat) pentru gurile de magazie situate într-un amplasament de categoria I și cu 1,30 tone pe metru pătrat (266 livre pe picior pătrat) pentru gurile de magazie situate într-un amplasament de categoria II. Tensiunea maximă sub sarcina convențională multiplicată cu 5 trebuie să rămînă inferioară rezistenței la rupere a materialului. Traversele mobile trebuie să fie proiectate în așa fel încît săgeata limită sub aceste sarcini să nu fie mai mare de 0,0022 ori deschiderea lor. Pentru navele de o lungime mai mică sau egală cu 100 m dispozițiile aplicabile sînt cele de la paragraful 5 din prezenta regulă.

Capace de tip ponton

7. Atunci cînd capacele de tip ponton, folosite în locul traverselor mobile și al capacelor, sînt din oțel moale, rezistența este calculată pentru sarcinile convenționale indicate în paragraful 4 al prezentei reguli, produsul cu 5 al tensiunii maxime sub sarcina convențională trebuind să rămînă inferior rezistenței la rupere a materialului. Capacele de tip ponton trebuie să fie proiectate în așa fel încît săgețile limite sub aceste sarcini să nu fie mai mari de 0,0022 ori deschiderea lor. Tablele de oțel moale care formează partea de deasupra a capacelor nu vor fi de o grosime mai mică de 1 la sută din distanța între rigidizări (nervuri) și niciodată mai mică de 6 milimetri (0,24 țoli). Pentru navele de o lungime mai mică sau egală cu 100 metri, dispozițiile aplicabile sînt cele din paragraful 5 al prezentei reguli.

8. Rezistența și rigiditatea capacelor fabricate din alte materiale trebuie să fie echivalente cu cele ale capacelor din oțel moale și să satisfacă în această privință prescripțiile administrației.

Suporturi sau glisiere

9. Suporturile sau glisierele prevăzute pentru traversele mobile trebuie să fie de construcție robustă și să permită să se asigure instalarea și fixarea eficace a traverselor. Atunci cînd se utilizează traverse de tip rulant, instalația trebuie să permită să se asigure buna lor instalare atunci cînd gura de magazie este închisă.

Tacheți

10. Tacheții trebuie să fie calibrați în așa fel încît să se ajusteze la panta penelor. Ei trebuie să aibă cel puțin 65 milimetri (2½ țoli) lățime și să fie amplasați la maximum 600 milimetri (23½ țoli) din ax în ax; tacheții de la extremitățile fiecărei laturi nu trebuie să fie depărtați cu mai mult de 150 milimetri (6 țoli) de colțurile capacelor gurii de magazie.

Bare de strîngere și pene

11. Barele de strîngere și penele trebuie să fie solide și în stare bună. Penele trebuie să fie din lemn tare sau alt material echivalent; panta lor nu trebuie să depășească 1/6: grosimea lor la vîrf trebuie să fie de cel puțin 13 milimetri (½ țoli).

Prelate

12. Trebuie să se prevadă cel puțin două grosimi de prelate în bună stare pentru fiecare gură de magazie pentru gurile de magazie situate în amplasamente de categoria I sau II. Prelatele trebuie să fie perfect etanșe și de o soliditate satisfăcătoare. Pînza trebuie să aibă o greutate și o calitate cel puțin conformă normelor aprobate.

Fixarea capacelor gurilor de magazie

13. Pentru toate gurile de magazie situate în amplasamente de categoria I sau II, trebuie să se prevadă bare din oțel sau orice alt sistem echivalent pentru a fixa eficace și în mod independent fiecare element transversal al capacului după punerea la loc a capacelor și a barelor de strîngere. Capacele gurilor de magazie care măsoară mai mult de 1,5 metri (4,9 picioare) lungime trebuie să fie fixate cu ajutorul a cel puțin două dispozitive de fixare.

REGULA 16 Guri de magazie închise prin capace etanșe la intemperii,
din oțel sau alt material echivalent, prevăzute cu garnituri și
dispozitive de strîngere

Ramele gurilor de magazie

1. Înălțimea pe punte a ramelor gurilor de magazie situate în amplasamente de categoria I sau II, prevăzute cu capace etanșe la intemperii, din oțel sau din alt material echivalent, cu garnituri și dispozitive de strîngere, trebuie să fie conformă prescripțiilor regulii 15 (1). Totuși, se poate reduce înălțimea ramelor sau ele pot fi suprimate în întregime sub rezerva că administrația să fie sigură că securitatea navei nu este compromisă din această cauză în orice condiții pe mare. Atunci cînd s-au prevăzut rame ele trebuie să fie de construcție robustă.

Capace etanșe la intemperii

2. Atunci cînd capacele etanșe la intemperii sînt din oțel moale, rezistența este calculată pentru o sarcină convențională cel puțin egală la 1,75 tone pe metru pătrat (358 livre pe picior pătrat) pentru gurile de magazie situate într-un amplasament de categoria I și la 1,30 tone pe metru pătrat (266 livre pe picior pătrat) pentru gurile de magazie situate într-un amplasament de categoria II. Produsul dintre 4,25 și tensiunea maximă sub sarcina convențională trebuie să rămînă mai mic decît rezistența la rupere a materialului. Ele trebuie să fie proiectate în așa fel încît săgeata limită sub aceste sarcini să nu fie mai mare de 0,0028 ori deschiderea lor. Grosimea tablelor de oțel moale care constituie partea de deasupra a capacelor de acest tip nu trebuie să fie mai mică de 1 la sută din distanța între rigidizări, cu un minim de 6 milimetri (0,24 țoli).

Pentru navele cu o lungime mai mică de 100 metri (328 picioare), dispozițiile aplicabile sînt cele din regula 15 (5).

3. Rezistența și rigiditatea capacelor fabricate din alte materiale trebuie să fie aceeași cu acelea ale capacelor din oțel moale și să satisfacă în această privință prescripțiile administrației.

Mijloace folosite pentru a asigura etanșeitatea la intemperii

4. Mijloacele folosite pentru a asigura etanșeitatea la intemperii și a o menține trebuie să satisfacă cerințele administrației. Dispozițiile luate trebuie să permită asigurarea menținerii etanșeității în orice condiții pe mare; în acest scop, probele de etanșeitate trebuie să fie cerute în timpul vizitei inițiale și pot fi făcute în timpul vizitelor periodice, inspecțiilor anuale sau la intervale de timp mai mici.

REGULA 17 Deschideri situnte în spațiul mașinilor

1. Deschiderile din spațiul mașinilor situate în amplasamente de categoria I sau II trebuie să fie convenabil consolidate și să fie înconjurate de pereți de încadrare eficace din oțel, cu o rezistență deplin suficientă; atunci cînd acești pereți de încadrare nu sînt protejați de alte structuri, rezistența lor trebuie să facă obiectul unui studiu special. Deschiderile de acces practicate în acești pereți de încadrare trebuie să fie prevăzute cu uși conform prescripțiilor regulii 12 (1) și al căror prag să se ridice la o înălțime cel puțin egală cu 600 milimetri (23½ țoli) deasupra punții dacă ele se găsesc într-un amplasament de categoria I și cel puțin egală cu 380 milimetri (15 țoli) deasupra punții dacă ele se găsesc într-un amplasament de categoria II. Celelalte deschideri practicate în acești pereți de încadrare trebuie să fie prevăzute cu capace echivalente, constant menținute în poziția dorită.

2. Ramele puțurilor de aer ale compartimentului căldărilor, ale coșurilor și ale trombelor de aer din compartimentul mașini situate în puncte expuse ale punții de bord liber sau ale punții care poartă suprastructuri trebuie să aibă, în raport cu aceste punți, înălțimea cea mai mare rațional posibilă. Deschiderile puțurilor de aer ale compartimentului căldărilor trebuie să fie prevăzute cu capace robuste din oțel sau alte materiale echivalente, menținute constant pe loc printr-un dispozitiv de fixare și susceptibile de a fi fixate în mod etanș la intemperii.

REGULA 18 Deschideri diverse în punțile de bord liber și suprastructuri

1. Găurile de om și bușoanele plate pe punte situate în amplasamente de categoria I sau II sau în interiorul suprastructurilor, altele decît suprastructurile închise, trebuie să fie prevăzute cu capace susceptibile să asigure o etanșeitate completă; aceste capace trebuie să aibă un sistem de fixare permanentă numai dacă ele nu sînt fixate prin buloane la intervale apropiate.

2. Deschiderile în punțile de bord liber, altele decît gurile de magazie, coborîrile la mașini, găurile de om și bușoanele plate pe punte, trebuie să fie protejate printr-o suprastructură închisă, un ruf sau un tambuchiu de coborîre cu o rezistență și etanșeitate echivalente. Orice deschidere de acest fel situată în partea expusă a unei punți de suprastructură sau pe acoperișul unui ruf situat pe puntea de bord liber trebuie să fie protejată printr-un ruf sau un tambuchiu de coborîre, dacă ea dă într-un compartiment situat sub puntea de bord liber sau în interiorul unei suprastructuri închise. Ușile acestor rufuri sau tambuchiuri de coborîre trebuie să fie conform condițiilor regulii 12 (1).

3. Înălțimea deasupra punții a pragurilor ușilor tambuchiurilor de coborîre situate în amplasamente de categoria I trebuie să fie de cel puțin 600 milimetri (23½ țoli) și de cel puțin 380 milimetri (15 țoli) în amplasamente de categoria II.

REGULA 19 Trombe de aer

1. Trombele de aer situate în amplasamente de categoria I sau II și care deservesc compartimentele situate sub puntea de bord liber sau sub punțile suprastructurilor închise trebuie să aibă rame din oțel sau alt material echivalent, de construcție solidă și eficace fixate de punte. Atunci cînd înălțimea ramei unei trombe de aer oarecare este mai mare de 300 milimetri (35½ țoli), aceasta din urmă trebuie să fie întărită în mod special.

2. Trombele de aer care traversează suprastructuri deschise trebuie să aibă pe puntea de bord liber rame solide din oțel sau din material echivalent.

3. Trombele de aer situate în amplasamente de categoria I, ale căror rame se ridică la o înălțime mai mare de 4,5 metri (14,8 picioare) deasupra punții și trombele de aer situate în amplasamente de categoria II, ale căror rame se ridică la o înălțime mai mare de 2,3 metri (7,5 picioare) deasupra punții nu trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de închidere decît dacă administrația cere aceasta în mod expres.

4. În afară de cazul prevăzut în paragraful 3 al acestei reguli, deschiderile trombelor de aer trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de închidere eficace și etanșe la intemperii. Pe navele de o lungime mai mică sau egală cu 100 metri (328 picioare) aceste dispozitive trebuie să fie fixate în mod permanent; atunci cînd este altfel, pe navele de lungime mai mare, aceste dispozitive trebuie să fie convenabil arimate lîngă trombele de aer cărora le sînt destinate. Trombele de aer situate în amplasamente de categoria I trebuie să aibă rame de cel puțin 904 milimetri (35½ țoli) înălțime deasupra punții. Dacă ele sînt situate în amplasamente de categoria II, ramele trebuie să aibă o înălțime de cel puțin 760 milimetri (30 țoli).

5. Administrația poate cere ca în locurile expuse ale navei, înălțimea ramelor să fie mărită după aprecierea sa.

REGULA 20 Conducte pentru evacuarea aerului

Atunci cînd conductele pentru evacuarea aerului din balasturi cu apă și alte rezervoare se prelungesc deasupra punții de bord liber sau a punții suprastructurilor, părțile expuse ale acestor tubulaturi trebuie să fie de construcție solidă; înălțimea lor între punte și punctul de penetrație a apei spre compartimentele inferioare trebuie să fie de cel puțin 760 milimetri (30 țoli) pe puntea de bord liber și de 450 milimetri (17½ țoli) pe puntea suprastructurilor. Atunci cînd datorită acestor înălțimi s-ar risca să se stingherească manevrele, o înălțime mai mică poate fi acceptată dacă administrația este asigurată că dispozitivele de închidere și alte motive justifică această înălțime redusă.

Mijloace de obturare satisfăcătoare și atașate în mod permanent trebuie să fie prevăzute pentru închiderea conductelor de evacuare a aerului.

REGULA 21 Saborduri de încărcare și alte deschideri analoge

1. Sabordurile de încărcare și alte deschideri analoge în bordaj situate sub puntea de bord liber trebuie să fie prevăzute cu uși proiectate în așa fel încît să le garanteze o etanșeitate la intemperii și o rezistență echivalentă cu a părții corpului înconjurător. Numărul acestor deschideri trebuie să fie redus la minimul compatibil cu tipul și exploatarea normală a navei.

2. Fără autorizația administrației, marginea inferioară a acestor deschideri nu trebuie să se găsească sub o linie paralelă cu linia punții de bord liber și punctul său cel mai de jos să nu fie situat sub linia de încărcare cea mai de sus.

REGULA 22 Guri de scurgere, prize de apă și orificii de evacuare

1. Evacuările prin bordajul exterior care provin fie din spațiile situate sub puntea de bord liber fie din spațiile limitate de suprastructuri și de rufuri situate pe puntea de bord liber și prevăzute cu uși conform prescripțiilor regulii 12 trebuie să fie prevăzute cu mijloace eficace și accesibile pentru a împiedica apa să pătrundă în interior. Normal fiecare orificiu de evacuare independent trebuie să fie prevăzut cu un clapet de reținere cu mijloc de închidere direct manevrabil dintr-un amplasament situat deasupra punții de bord liber. Totuși, atunci cînd distanța verticală dintre plutirea în plină încărcătură de vară și extremitatea interioară a conductei de evacuare este mai mare de 0,01 L, evacuarea poate să fie prevăzută cu două clapete automate de reținere fără mijloc de închidere direct, cu condiția ca clapetul cel mai apropiat de axul navei să fie totdeauna accesibil în cursul întrebuințării în vederea unei eventuale inspecții; atunci cînd această distanță verticală este mai mare de 0,02 L, poate fi un singur clapet automat de reținere fără mijloc direct de închidere, sub rezerva aprobării administrației. Sistemul de manevră al clapetului cu comandă directă trebuie să fie ușor accesibil și dotat cu un indicator de deschidere și închidere.

2. În localurile mașinilor a căror supraveghere este asigurată în serviciu normal de către echipaj, prizele de apă și orificiile de evacuare principale și auxiliare care deservesc mașinile pot fi comandate de pe loc. Comenzile trebuie să fie ușor accesibile și prevăzute cu indicatoare de deschidere și închidere.

3. Conductele de scurgere și de evacuare, oricare ar fi nivelul la care ele se revarsă, care pătrund în bordajul exterior, fie la mai mult de 450 milimetri (17½ țoli) sub puntea de bord liber, fie la mai puțin de 600 milimetri (23½ țoli) de la plutirea în plină încărcătură de vară trebuie să fie prevăzute cu un clapet de reținere în dreptul bordajului exterior. În afara dispozițiilor contrare din paragraful 1, acest clapet poate fi suprimat dacă grosimea tubulaturii este suficientă.

4. Gurile de scurgere care deservesc suprastructurile sau rufurile care nu sînt prevăzute cu uși care îndeplinesc prescripțiile regulii 12 trebuie să se reverse în exteriorul navei.

5. Toate clapetele și alte dispozitive fixate pe corp cerute prin prezenta regulă trebuie să fie din oțel, bronz sau din orice alt material ductil aprobat. Nici fonta obișnuită, nici orice alt material similar nu sînt acceptate. Toate tubulaturile vizate de prezenta regulă trebuie să fie din oțel sau orice alt material echivalent conform cerințelor administrației.

REGULA 23 Hublouri

1. Hublourile care dau sub puntea de bord liber sau în localuri situate în interiorul suprastructurilor închise trebuie să fie prevăzute la interior cu contrahublouri eficace solid fixate prin balamale în așa fel încît ele să poată fi închise într-un mod eficace și fixate etanș.

2. În nici un caz marginea inferioară a hublourilor nu trebuie să se găsească sub o linie paralelă liniei punții de bord liber și punctul său cel mai de jos să fie situat fie la 2,5 la sută din lățime (B), fie la 500 milimetri (19½ țoli) deasupra plutirii în plină încărcătură, trebuind să fie aleasă cea mai mare dintre cele două valori.

3. Hublourile și sticlele lor, dacă sînt prevăzute, precum și contrahublourile, trebuie să fie de o construcție solidă și aprobată.

REGULA 24 Saborduri pentru evacuare

1. Atunci cînd pereții care se află pe părțile expuse ale punții de bord liber sau pe punțile suprastructurilor formează puțuri, trebuie să fie luate măsuri deplin suficiente pentru a se evacua rapid apa de pe punți și a se asigura scurgerea. Sub rezerva dispozițiilor paragrafelor 2 și 3 din prezenta regulă, secțiunea minimă a sabordurilor de evacuare (A) de prevăzut în fiecare bord și în fiecare puț pe puntea de bord liber trebuie să fie aceea dată de formulele de mai jos, în cazul cînd selatura în regiunea puțurilor este egală sau superioară selaturii normale. Secțiunea minimă pentru fiecare puț pe punțile suprastructurilor trebuie să fie egală cu jumătate din secțiunea dată de aceste formule.

Atunci cînd lungimea parapetului l în puț este mai mică sau egală cu 20 metri.

A = 0,7 + 0,035 l metri pătrați

Atunci cînd l este mai mare de 20 metri

A = 0,7 l metri pătrați

În aceste formule nu este necesar să se dea pentru l o valoare mai mare de 0,7 L.

Dacă parapetul are o înălțime medie mai mare de 1,2 metri, secțiunea cerută trebuie să fie mărită cu 0,004 metri pătrați pe metru din lungimea puțului pentru fiecare diferență de înălțime de 0,1 metri. Dacă parapetul are o înălțime medie mai mică de 0,9 metri, secțiunea cerută poate fi micșorată cu 0,004 metri pătrați pe metru de lungime a puțului pentru fiecare diferență de înălțime de 0,1 metri.

Atunci cînd lungimea parapetului l în puț este mai mică sau egală cu 66 picioare

A = 7,6 + 0,115 l picioare pătrate

Atunci cînd l depășește 66 picioare

A = 0,23 l picioare pătrate

În aceste formule nu este necesar să se dea pentru l o valoare mai mare de 0,7 L.

Dacă parapetul are o înălțime medie mai mare de 3,9 picioare, secțiunea cerută trebuie să fie mărită cu 0,04 picioare pătrate pe picior de lungime a puțului pentru fiecare diferență de înălțime de un picior. Dacă parapetul are o înălțime medie mai mică de 3 picioare, secțiunea cerută poate să fie micșorată cu 0,04 picioare pătrate pe picior de lungime pentru fiecare diferență de înălțime de un picior.

2. Pe navele fără selatură, secțiunea calculată va fi mărită cu 50 la sută. Atunci cînd selatura este inferioară celei normale, acest procentaj se obține prin interpolare.

3. Pe navele prevăzute cu un trunc care nu este conform prescripțiilor regulii 36 (1) (e) sau care posedă rame laterale la guri de magazie care se întind în mod continuu între suprastructurile detașate, secțiunea minimă a deschiderilor sabordurilor de evacuare este determinată după cum este indicat în tabelul următor:

Lățimea gurilor de magazie sau a truncurilor în raport cu lățimea navei Secțiunea sabordurilor de evacuare în raport cu suprafața totală a parapeților
40% sau mai puțin 20%
75% sau mai mult 10%

Pentru lățimi intermediare, secțiunea sabordurilor de evacuare se obține prin interpolare liniară.

4. În cazul navelor avînd suprastructura deschisă la una din extremitățile sale sau la cele două extremități, măsuri adecvate aprobate de administrație trebuie să fie luate pentru a evacua apa care ar putea să se introducă în interiorul acestei suprastructuri.

5. Pragurile inferioare ale sabordurilor de evacuare trebuie să fie pe cît posibil mai aproape de punte. Două treimi ale secțiunii cerute pentru sabordurile de evacuare trebuie să se găsească la jumătatea puțului cea mai apropiată de punctul cel mai de jos al curbei de selatură.

6. Toate deschiderile de acest tip practicate în parapeți trebuie să fie protejate prin platbenzi sau bare distanțate la circa 230 milimetri (9 țoli). Dacă sabordurile de evacuare sînt prevăzute cu voleți oscilanți, un joc suficient trebuie să fie prevăzut pentru a împiedica orice blocare. Axele sau țîțînele balamalelor trebuie să fie dintr-un material inoxidabil. Dacă voleturile oscilante sînt prevăzute cu dispozitive de fixare, aceste dispozitive trebuie să fie de un tip aprobat.

REGULA 25 Protecția echipajului

1. Rezistența parapeților etanși ai rufurilor prevăzuți pentru locuința echipajului trebuie să fie conform cerințelor administrației.

2. Balustrăzi sau parapeți oferind o protecție eficace trebuie să fie instalați în toate părțile expuse ale punții bordului liber și ale punților suprastructurilor. Parapeții sau balustrăzile trebuie să aibă cel puțin un metru (39½ țoli) deasupra punții. Totuși, cînd această înălțime ar risca să jeneze manevrele normale ale navei, administrația poate aproba o înălțime mai mică dacă ea apreciază că astfel este asigurată o protecție suficientă.

3. Înălțimea liberă sub vergeaua cea mai de jos nu trebuie să fie mai mare de 230 milimetri (9 țoli). Distanța dintre celelalte vergele nu trebuie să fie mai mare de 380 milimetri (15 țoli). Pe navele avînd lăcrimara rotunjită, balustrăzile trebuie să fie așezate pe părțile orizontale ale punții.

4. Pasarele, vergele (țin-te bine), treceri sub punte sau alte dispozitive satisfăcătoare trebuie să fie prevăzute pentru protejarea echipajului în deplasările sale dus-întors între localurile unde locuiește, intrările sălii mașinilor și orice alt local folosit pentru exploatarea normală a navei.

5. Încărcătura pe punte a oricărei nave trebuie să fie arimată în așa fel încît toate deschiderile din dreptul încărcăturii care conduc la localurile echipajului, la sala mașinilor și la toate celelalte localuri folosite pentru exploatarea normală a navei să poată fi convenabil închise și fixate pentru a împiedica orice pătrundere a apei. O protecție eficace a echipajului sub formă de balustrăzi sau vergele (țin-te bine) trebuie să fie prevăzută deasupra încărcăturii pe punte dacă nu există o trecere convenabilă pe puntea navei sau sub ea.

REGULA 26 Condiții speciale de atribuire a bordului liber pentru navele de tip "A"

Pereți de încadrare a mașinilor

1. Pereții de încadrare a mașinilor la navele de tip "A", așa cum sînt definite în regula 27, trebuie să fie protejați printr-o dunetă închisă, un castel de o înălțime cel puțin egală cu înălțimea normală, sau printr-un ruf de aceeași înălțime și de o rezistență echivalentă; totuși, pereții de încărcare pot fi expuși, dacă nu există nici o deschidere care să dea acces direct de pe puntea de bord liber la spațiul mașinilor. O ușă corespunzînd condițiilor regulii 12 poate fi totuși autorizată în pereții etanși ai unui astfel de puț sub rezerva ca ea să conducă la o ecluză sau culoar construit tot atît de solid ca și tambuchiul și separat de coborîrea la mașini printr-o a doua ușă etanșă la intemperii, din oțel sau orice alt material echivalent.

Pasarelă și accese

2. O pasarelă permanentă de o construcție eficace și de o rezistență suficientă trebuie să fie instalate pe navele de tip "A" de la prova la pupa, la nivelul punții suprastructurilor, între dunetă și castelul central sau un ruf dacă există; mijloace de acces echivalente pot fi prevăzute pentru a îndeplini rolul de pasarelă ca, de exemplu, treceri sub punte.

Pe alte nave, ca și pe navele de tip "A" fără castel central, vor fi prevăzute amenajări conform cerințelor administrației, pentru securitatea echipajului în deplasările sale spre toate celelalte părți ale navei utilizate pentru exploatarea normală a acesteia.

3. Un mijloc sigur și satisfăcător trebuie să fie în orice moment utilizabil pentru a ajunge de la nivelul pasarelei la diferitele localuri ale echipajului și pentru a circula între aceste localuri și spațiul mașinilor.

Guri de magazii

4. Gurile de magazii expuse situate pe puntea de bord liber și pe puntea teugei sau deasupra camerelor de expansiune a navelor de tip "A" trebuie să fie prevăzute cu capace etanșe la intemperii, din oțel sau alt material echivalent.

Sisteme de evacuare a apei

5. Navele de tip "A" prevăzute cu parapeți trebuie să aibă balustrăzi pe cel puțin jumătate din lungimea părții descoperite a punții expuse sau să fie prevăzute cu un alt sistem eficace de evacuare a apei. Marginea superioară a centurii trebuie să fie menținută cît mai jos posibil.

6. Atunci cînd suprastructurile sînt legate prin truncuri, trebuie să fie prevăzute balustrăzi pe toată lungimea părților expuse ale punții de bord liber.

CAPITOLUL III Bord liber

REGULA 27 Tipuri de nave

1. Pentru calculul bordului liber, navele sînt împărțite în două tipuri: "A" și "B".

Tipul "A"

2. O navă de tip "A" este o navă care este proiectată pentru a transporta numai încărcături lichide în vrac și care nu este prevăzută decît cu deschideri de acces de mici dimensiuni în tancurile de încărcare, aceste deschideri fiind închise prin capace de oțel sau din alt material echivalent, prevăzute cu garnituri etanșe. O astfel de navă posedă neapărat caracteristicile următoare:

a) o foarte mare etanșeitate a punții expuse;

b) un grad foarte ridicat de rezistență la inundare datorită permeabilității mici a compartimentelor încărcate și gradului de etanșare în general realizat.

3. O navă de tip "A", de mai mult de 150 metri (492 picioare) lungime și proiectată pentru a avea compartimente goale cînd este încărcată la linia de încărcare de vară, trebuie să poată rezista la inundarea unui oricare din aceste compartimente goale, presupus permeabil 95 la sută, și să plutească într-o stare de echilibru apreciată ca satisfăcătoare de către administrație. Pe o navă de acest tip de mai mult de 225 metri (738 picioare) lungime, spațiul mașinilor trebuie să fie tratat ca un compartiment inundabil, dar cu o permeabilitate de 85 la sută.

Cu titlul indicativ pentru administrație, condițiile următoare pot fi considerate ca satisfăcătoare:

a) linia de plutire finală după inundare este situată sub marginea inferioară a oricărei deschideri prin care o inundare progresivă ar putea avea loc;

b) înclinarea maximă datorită inundării asimetrice este de ordinul a 15°;

c) înălțimea metacentrică după inundare este pozitivă.

4. Se va fixa unei nave de tip "A" un bord liber de bază care nu va fi inferior celui care figurează în tabelul A din regula 28.

Tipul "B"

5. Toate navele care nu satisfac prescripțiile paragrafelor 2 și 3 din prezenta regulă sînt considerate ca aparținînd tipului "B".

6. La navele de tip "B" ale căror guri de magazie situate în amplasamente de categoria I sînt prevăzute cu capace conform dispozițiilor regulii 15(7) sau regulii 16, în afara dispozițiilor contrare din paragrafele 7 la 10 incluse în prezenta regulă, vor fi fixate borduri libere conform celor din tabelul B (regula 28).

7. La navele de tip "B" de mai mult de 100 metri (328 picioare) lungime va putea fi fixat un bord liber inferior celui prevăzut în paragraful 6 din prezenta regulă, cu condiția ca administrația să considere că, ținînd cont de valoarea reducerii;

a) măsurile luate pentru protecția echipajului sînt satisfăcătoare;

b) dispozitivele de descărcare sînt adecvate;

c) gurile de magazie situate în amplasamente de categoria I și II sînt prevăzute cu capace conform prescripțiilor regulii 16 și sînt suficient de solide; o grijă specială trebuie avută față de dispozițiile luate pentru etanșeitate și fixare;

d) nava încărcată la linia de încărcare de vară va rămîne pe linia de plutire într-o stare de echilibru satisfăcătoare după inundarea unui compartiment oarecare, cu excepția spațiului mașinilor; permeabilitatea acestui compartiment va fi luată egală cu 95 la sută;

e) dacă nava are mai mult de 225 metri (738 picioare) lungime, spațiul mașinilor trebuie să fie socotit ca un compartiment inundabil totuși, cu o permeabilitate de 85 la sută.

Cu titlu indicativ pentru administrație, se precizează că în scopul aplicării paragrafelor 7 (d) și (e), condițiile prevăzute la paragraful 3 alineatele a, b și c pot fi considerate ca satisfăcătoare.

Calculele vor putea fi bazate pe următoarele principale ipoteze:

- înălțimea găurii de apă este egală cu înălțimea de bord liber a navei;

- adîncimea găurii de apă nu este mai mare de B/5;

- nici un perete etanș transversal principal nu va fi stricat;

- înălțimea centrului de greutate deasupra liniei de apă zero este evaluată luînd ca ipoteză o încărcare omogenă a magaziilor și o cantitate de lichide și aprovizionări consumabilă egală cu 50 la sută din capacitatea maximă.

8. Pentru calculul bordului liber al navelor de tipul "B" care satisfac dispozițiile paragrafului 7 din prezenta regulă, nu se va micșora valoarea indicată în tabelul B al regulii 23 cu mai mult de 60 la sută din diferența valorilor indicate în tabelele B și A pentru navele de lungimea considerată.

9. Micșorarea menționată în paragraful 8 poate fi mărită pînă la concurența de 100 la sută a diferenței dintre valorile indicate în tabelele B și A din regula 28 dacă nava satisface dispozițiile regulii 26 (1, 2, 3, 5 și 6) ca și cum ar fi o navă de tipul "A" și satisface în plus dispozițiile paragrafului 7 alineatele a) la d) incluse în prezenta regulă, sub rezerva de a înlocui în alineatul d) inundarea unui singur compartiment avariat oarecare prin inundarea a două compartimente oarecare adiacente în sens longitudinal, exclusiv spațiul mașinilor. În plus, orice navă de acest tip de mai mult de 225 metri (738 picioare) lungime, încărcată la linia de încărcare de vară, trebuie să continue să plutească într-o stare de echilibru satisfăcător după inundarea numai a spațiului mașinilor, permeabilitatea acestuia fiind presupusă a fi de 85 la sută.

10. La navele de tipul "B" ale căror capace la gurile de magazie situate în amplasamente de categoria I sînt conforme dispozițiilor regulii 15, cu excepția totuși a paragrafului 7 din numita regulă, se determină un bord liber calculat după valorile indicate în tabelul de bază B din regula 28 majorate cu valorile care figurează în tabelul următor:

Majorarea bordului liber în raport cu bordul liber de bază pentru
navele de tip "B" ale căror capace de la gurile de magazie nu
sînt conforme dispozițiilor regulilor 15 (7) sau 16

Lungimea navei (metri) Majorarea bordului liber (milimetri) Lungimea navei (metri) Majorarea bordului liber (milimetri)
1 2 1 2
108 și mai puțin 50 154 244
155 247
109 52 156 251
110 55 157 254
111 57 158 258
112 59 159 261
113 62 160 264
114 64 161 267
115 68 162 270
116 70 163 273
117 73 164 275
118 76 165 278
119 80 166 280
120 84 167 283
121 87 168 285
122 91 169 287
123 95 170 290
124 99 171 292
125 103 172 294
126 108 173 297
127 112 174 299
128 116 175 301
129 121 176 304
130 126 177 306
131 131 178 308
132 136 179 311
133 142 180 313
134 147 181 315
135 153 182 318
138 159 183 320
137 164 184 322
138 170 185 325
139 175 186 327
140 181 187 329
141 186 188 332
142 191 189 334
143 196 190 336
144 201 191 339
145 206 192 341
146 210 193 343
147 215 194 346
148 219 195 348
149 224 196 350
150 228 197 353
151 232 198 355
152 236 199 357
153 240 200 358

Pentru lungimile intermediare, bordurile libere se obțin prin interpolare liniară.

Bordurile libere ale navelor de o lungime mai mare de 200 metri vor fi fixate de administrație.

Majorarea bordului liber în raport cu bordul liber de bază pentru navele
de tip "B" ale căror capace la gurile de magazii nu sînt conforme
dispozițiilor regulilor 15 (7) sau 16

Lungimea navei (picioare) Majorarea bordului liber (țoli) Lungimea navei (picioare) Majorarea bordului liber (țoli)
1 2 1 2
350 și mai puțin 2,0 510 9,6
360 2,3 520 10,0
370 2,6 530 10,4
380 2,9 540 10,7
890 3,3 550 11,0
400 3,7 560 11,4
410 4,2 570 11,8
420 4,7 580 12,1
430 5,2 590 12,5
440 5,8 600 12,8
450 6,4 610 13,1
460 7,0 620 13,4
470 7,6 630 13,6
480 8,2 640 13,9
490 8,7 650 14,1
500 9,2 660 14,3

Pentru lungimile intermediare, bordurile libere se obțin prin interpolare liniară.

Bordurile libere ale navelor de o lungime mai mare de 660 picioare vor fi fixate de administrație.

11. Bordul liber al unei gabare, unui barcaz sau oricărei alte nave nepropulsate trebuie să fie conform dispozițiilor prezentelor reguli. Totuși, regulile 25, 26 (2) și (3) și 39 nu sînt aplicabile la barcazuri dacă ele nu au echipaj. Acestea, dacă au numai mici deschideri de acces pe puntea de bord liber închise prin capace etanșe la intemperii, din oțel sau din alt material echivalent, prevăzute cu garnituri etanșe, vor putea beneficia de borduri libere mai mici cu 25 la sută față de cele calculate conform prezentelor reguli.

REGULA 28 Tabele de borduri libere de bază

Nave de tip "A"

1. Bordul liber de bază pentru navele de tipul "A" este determinat după tabelul următor:

TABELUL A
Tabel de bord liber al navelor de tip "A"

Lungimea navei (metri) Bord liber (milimetri) Lungimea navei (metri) Bord liber (milimetri)
1 2 1 2
24 200 195 2562
25 208 196 2572
26 217 197 2582
27 225 198 2592
28 233 199 2602
29 242 200 2612
30 250 201 2622
31 258 202 2632
32 267 203 2641
33 275 204 2650
34 283 205 2659
35 292 206 2669
36 300 207 2678
37 308 208 2687
38 316 209 2696
39 325 210 2705
40 334 211 2714
41 344 212 2723
42 354 213 2732
43 364 214 2741
44 374 215 2749
45 385 216 2758
46 396 217 2767
47 408 218 2775
48 420 219 2784
49 432 220 2792
50 443 221 2801
51 455 222 2809
52 467 223 2817
53 478 224 2825
54 490 225 2833
55 503 226 2841
58 516 227 2849
57 530 228 2857
58 544 229 2865
59 559 230 2872
60 573 231 2880
61 587 232 2888
62 600 233 2895
63 613 234 2903
64 626 235 2910
65 639 236 2918
66 653 237 2925
67 666 238 2932
68 680 239 2939
69 693 240 2946
70 706 241 2953
71 720 242 2959
72 733 243 2966
73 746 244 2973
74 760 245 2979
75 773 246 2986
76 786 247 2993
77 800 248 3000
78 814 249 3006
79 828 250 3012
80 841 251 3018
81 855 252 3024
82 869 253 3030
83 883 254 3036
84 897 255 3042
85 911 256 3048
86 926 257 3054
87 940 258 3060
88 955 259 3066
89 969 260 3072
90 984 261 3078
91 999 262 3084
92 1014 263 3089
93 1029 264 3095
94 1044 265 3101
95 1059 266 3106
96 1074 267 3112
97 1089 268 3117
98 1105 269 3123
99 1120 270 3128
100 1135 271 3133
101 1151 272 3138
102 1166 273 3143
103 1181 274 3148
104 1196 275 3153
105 1212 276 3158
106 1228 277 3163
107 1244 278 3167
108 1260 279 3172
109 1276 280 3176
110 1293 281 3181
111 1309 282 3185
112 1326 283 3189
113 1342 284 3194
114 1359 285 3198
115 1376 286 3102
116 1392 287 3207
117 1409 288 3211
118 1426 289 3215
119 1442 290 3220
120 1459 291 3224
121 1476 292 3228
122 1494 293 3233
123 1511 294 3237
124 1528 295 3241
125 1546 296 3246
126 1563 297 3250
127 1580 298 3254
128 1598 299 3258
129 1615 300 3262
130 1632 301 3266
131 1650 302 3270
132 1667 303 3274
133 1684 304 3278
134 1702 305 3281
135 1719 306 3285
136 1736 307 3288
137 1753 308 3292
138 1770 309 3295
139 1787 310 3298
140 1803 311 3302
141 1820 312 3305
142 1837 313 3308
143 1853 314 3312
144 1870 315 3315
145 1886 316 3318
146 1903 317 3322
147 1919 318 3325
148 1935 319 3328
149 1952 320 3331
150 1968 321 3334
151 1984 322 3337
152 2000 323 3339
153 2016 324 3342
154 2032 325 3345
155 2048 326 3347
156 2064 327 3350
157 2080 328 3353
158 2096 329 3355
159 2111 330 3358
160 2126 331 3361
161 2141 332 3363
162 2155 333 3366
163 2169 334 3368
164 2184 335 3371
165 2198 336 3373
166 2212 337 3375
167 2226 338 3378
168 2240 339 3380
169 2254 340 3382
170 2268 341 3385
171 2281 342 3387
172 2294 343 3389
173 2307 344 3392
174 2320 345 3394
175 2332 346 3396
176 2345 347 3399
177 2357 348 3401
178 2369 349 3403
179 2381 350 3406
180 2393 351 3408
181 2405 352 3410
182 2416 353 3412
183 2428 354 3414
184 2440 355 3416
185 2451 356 3418
186 2463 357 3420
187 2474 358 3422
188 2486 359 3423
189 2497 360 3425
190 2508 361 3427
191 2519 362 3428
192 2530 363 3430
193 2541 364 3432
194 2552 365 3433

Pentru navele de lungimi intermediare, bordurile libere se obțin prin interpolare liniară.

Bordurile libere ale navelor de o lungime mai mare de 365 metri vor fi fixate de administrație.

TABELUL A
Tabel de bord liber al navelor de tip "A"

Lungimea navei (picioare) Bord liber (țoli) Lungimea navei (picioare) Bord liber (țoli)
1 2 1 2
80 8,0 650 102,1
90 8,9 660 103,3
100 9,8 670 104,4
110 10,8 680 105,5
120 11,9 690 106,6
130 13,0 700 107,7
140 14,2 710 108,7
150 15,5 720 109,7
160 16,9 730 110,7
170 18,3 740 111,7
180 19,8 750 112,6
190 21,3 760 113,5
200 22,9 770 114,4
210 24,5 780 115,3
220 28,2 790 116,1
230 27,8 800 117,0
240 29,5 810 117,8
250 31,1 820 118,6
260 32,8 830 119,3
270 34,6 840 120,1
280 36,3 850 120,7
290 38,0 860 121,4
300 39,7 870 122,1
310 41,4 880 122,7
320 43,2 890 123,4
330 45,0 900 124,0
340 46,9 910 124,6
350 48,8 920 125,2
360 50,7 930 125,7
370 52,7 940 126,2
380 54,7 950 126,7
390 56,8 960 127,2
400 58,8 970 127,7
410 60,9 980 128,1
420 62,9 990 128,6
430 65,0 1000 129,0
440 67,0 1010 129,4
450 69,1 1020 129,9
460 71,1 1030 130,3
470 73,1 1040 130,7
480 75,1 1050 131,0
490 77,1 1060 131,4
500 79,0 1070 131,7
510 80,9 1080 132,0
520 82,7 1090 132,3
530 84,5 1100 132,6
540 86,3 1110 132,9
550 88,0 1120 133,2
560 89,6 1130 133,5
570 91,1 1140 133,8
580 92,6 1150 134,0
590 94,1 1160 134,3
600 95,5 1170 134,5
610 96,9 1180 134,7
620 98,3 1190 135,0
630 99,6 1200 135,2
640 100,9

Pentru lungimile intermediare, bordurile libere se obțin prin interpolare liniară.

Bordurile libere ale navelor de o lungime mai mare de 1.200 picioare vor fi fixate de administrație.

Nave de tip "B"

2. Bordul liber de bază pentru navele de tip "B" este determinat după tabelul următor:

TABELUL B
Tabel de bord liber al navelor de tip "B"

Lungimea navei (metri) Bord liber (milimetri) Lungimea navei (metri) Bord liber (milimetri)
1 2 1 2
24 200 195 3185
25 208 196 3202
26 217 197 3219
27 225 198 3235
28 233 199 3249
29 242 200 3264
30 250 201 3280
31 258 202 3296
32 267 203 3313
33 275 204 3330
34 283 205 3347
35 292 206 3363
36 300 207 3380
37 308 208 3397
38 316 209 3413
39 325 210 3430
40 334 211 3445
41 344 212 3460
42 354 213 3475
43 364 214 3490
44 374 215 3505
45 385 216 3520
46 396 217 3537
47 408 218 3554
48 420 219 3570
49 432 220 3586
50 443 221 3601
51 455 222 3615
52 467 223 3630
53 478 224 3645
54 490 225 3660
55 503 226 3675
56 516 227 3690
57 530 228 3705
58 544 229 3720
59 559 230 3735
60 573 231 3750
61 587 232 3765
62 601 233 3780
63 615 234 3795
64 629 235 3808
65 644 236 3821
66 659 237 3835
67 674 238 3849
68 689 239 3864
69 705 240 3880
70 721 241 3893
71 738 242 3906
72 754 243 3920
73 769 244 3934
74 784 245 3949
75 800 246 3965
76 816 247 3978
77 833 248 3992
78 850 249 4005
79 868 250 4018
80 887 251 4032
81 905 252 4045
82 923 253 4058
83 942 254 4072
84 960 255 4085
85 978 256 4098
86 996 257 4112
87 1015 258 4125
88 1034 259 4139
89 1054 260 4152
90 1075 261 4165
91 1096 262 4177
92 1116 263 4189
93 1135 264 4201
94 1154 265 4214
95 1172 266 4227
96 1190 267 4240
97 1209 268 4252
98 1229 269 4264
99 1250 270 4276
100 1271 271 4289
101 1293 272 4302
102 1315 273 4315
103 1337 274 4327
104 1359 275 4339
105 1380 276 4350
106 1401 277 4362
107 1421 278 4373
108 1440 279 4385
109 1459 280 4397
110 1479 281 4408
111 1500 282 4420
112 1521 283 4432
113 1543 284 4443
114 1565 285 4455
115 1587 286 4467
116 1609 287 4478
117 1630 288 4490
118 1651 289 4502
119 1671 290 4513
120 1690 291 4525
121 1709 292 4537
122 1729 293 4548
123 1750 294 4560
124 1771 295 4572
125 1793 296 4583
126 1815 297 4595
127 1837 298 4607
128 1859 299 4618
129 1880 300 4630
130 1901 301 4642
131 1921 302 4654
132 1940 303 4665
133 1959 304 4676
134 1979 305 4636
135 2000 306 4695
136 2021 307 4704
137 2043 308 4714
138 2065 309 4725
139 2087 310 4736
140 2109 311 4748
141 2130 312 4757
142 2151 313 4768
143 2171 314 4779
144 2190 315 4790
145 2209 316 4801
146 2229 317 4812
147 2250 318 4823
148 2271 319 4834
149 2293 320 4844
150 2315 321 4855
151 2334 322 4866
152 2354 323 4878
153 2375 324 4890
154 2396 325 4899
155 2418 326 4909
156 2440 327 4920
157 2460 328 4931
158 2480 329 4943
159 2500 330 4955
160 2520 331 4965
161 2540 332 4975
162 2560 333 4985
163 2580 334 4995
164 2600 335 5005
165 2620 336 5015
166 2640 337 5025
167 2660 338 5035
168 2680 339 5045
169 2698 340 5055
170 2716 341 5065
171 2735 342 5075
172 2754 343 5086
173 2774 344 5097
174 2795 345 5108
175 2815 346 5119
176 2835 347 5130
177 2855 348 5140
178 2875 349 5150
179 2895 350 5160
180 2915 351 5170
181 2933 352 5180
182 2952 353 5190
183 2970 354 5200
184 2988 355 5210
185 3007 356 5270
186 3025 357 5230
187 3044 358 5240
188 3062 359 5250
189 3080 360 5260
190 3098 361 5268
191 3116 362 5276
192 3134 363 5285
193 3151 364 5294
194 3167 365 5303

Pentru lungimile intermediare, bordurile libere se obțin prin interpolare liniară.

Bordurile libere ale navelor de o lungime mai mare de 365 metri vor fi fixate de administrație.

TABELUL B
Tabel de bord liber al navelor de tip "B"

Lungimea navei (picioare) Bord liber (țoli) Lungimea navei (picioare) Bord liber (țoli)
1 2 1 2
80 8,0 650 127,3
90 8,9 660 129,3
100 9,8 670 131,3
110 10,8 680 133,3
120 11,9 690 135,3
130 13,0 700 137,1
140 14,2 710 139,0
150 15,5 720 140,9
160 16,9 730 142,7
170 18,3 740 144,3
180 19,8 750 146,3
190 21,3 760 148,1
200 22,9 770 149,8
210 24,7 780 151,5
220 26,6 790 153,2
230 28,5 800 154,8
240 34,4 810 156,4
250 32,4 820 158,0
260 34,4 830 159,6
270 36,5 840 161,2
280 38,7 850 162,8
290 41,0 860 164,3
300 43,3 870 165,9
310 45,7 880 167,4
320 48,2 890 168,9
330 50,7 900 170,4
340 53,2 910 171,8
350 55,7 920 173,3
360 58,2 930 174,7
370 60,7 940 176,1
380 63,2 950 177,5
390 65,7 960 178,9
400 68,2 970 180,3
410 70,7 980 181,7
420 73,2 990 183,1
430 75,7 1000 184,4
440 78,2 1010 185,8
450 80,7 1020 187,2
460 83,1 1030 188,5
470 85,6 1040 183,8
480 88,1 1050 191,0
490 90,6 1060 192,3
500 93,1 1070 193,5
510 95,6 1080 194,3
520 98,1 1090 196,1
530 100,6 1100 197,3
540 103,0 1110 198,6
550 105,4 1120 199,9
560 107,7 1130 201,2
570 110,0 1140 202,3
580 112,3 1150 203,5
590 114,6 1160 204,6
600 116,8 1170 205,8
610 119,0 1180 206,9
620 121,1 1190 208,1
630 123,2 1200 209,3
640 125,3

Pentru lungimile intermediare, bordurile libere se obțin prin interpolare liniară.

Bordurile libere ale navelor de o lungime mai mare de 1.200 picioare vor fi fixate de administrație.

REGULA 29 Corecțiile bordului liber al navelor de o lungime inferioară
egală cu 100 metri (328 picioare)

Bordul liber de bază al unei nave de tip "B" de lungimea L cuprinsă între 24 metri (79 picioare) și 100 metri (328 picioare) și a cărui lungime efectivă (E) a suprastructurilor este inferioară sau egală cu 35 la sută din lungimea navei trebuie să fie mărit cu cantitatea următoare:

7,5 (100-L) (0,35 - E/L), milimetri

unde L este lungimea navei în metri, E este lungimea efectivă a suprastructurilor în metri, așa cum ea este definită în regula 35;

sau

0,09 (328-L) (0,35 - E/L) țoli

unde L este lungimea navei în picioare, E este lungimea efectivă a suprastructurilor în picioare, așa cum ea este definită în regula 35.

REGULA 30 Corecția pentru coeficientul de plenitudine

Atunci cînd coeficientul de plenitudine (C(b)) este mai mare de O,68, bordul liber de bază definit în regula 28 corectat dacă este cazul conform regulilor 27 (8), 27 (10) și 29 trebuie să fie multiplicat prin factorul (C(b) + 0,68)/1,36

REGULA 31 Corecția pentru înălțimea de bord liber

1. Atunci cînd D este mai mare decît L/15, bordul liber este majorat cu valoarea (D - L/15) R milimetri, unde R = L/0,48 pentru lungimile mai mici de 120 metri și 250 pentru lungimile egale sau mai mari de 120 metri, sau cu valoarea următoare: (D - L/15) R țoli, unde R este egal cu L/131,2 pentru lungimile mai mici de 393,6 picioare și cu 3 pentru lungimile egale sau mai mari de 393,6 picioare.

2. Atunci cînd D este mai mic decît L/15, nici o reducere nu este prevăzută, în afară de navele care posedă fie suprastructuri închise care acoperă cel puțin o lungime egală cu 0,6 L la mijlocul navei, fie un trunc complet, fie un ansamblu de suprastructuri închise detașate și de truncuri care se întind fără întrerupere de la prova la pupa, în care caz reducerea bordului liber este determinată urmînd proporția prescrisă la paragraful 1 din prezenta regulă.

3. Atunci cînd înălțimea unei suprastructuri sau a unui trunc este inferioară înălțimii normale astfel cum ea este definită de regula 33, reducerea bordului liber trebuie să fie proporțională cu raportul dintre înălțimea reală și înălțimea normală.

REGULA 32 Corecția pentru poziția liniei punții

Atunci cînd înălțimea reală a marginii superioare a liniei punții este mai mare sau mai mică decît D, diferența dintre înălțimi este adăugată la bordul liber sau este scăzută.

REGULA 33 Înălțimea normală a suprastructurilor

Înălțimea normală a unei suprastructuri este aceea care figurează în tabelul următor:

Înălțimea normală (în metri)

L (metri) Semiduneta Toate celelalte suprastructuri
30 sau mai puțin 0,90 1,80
75 1,20 1,80
125 sau mai mult 1,80 2,30

Înălțimea normală (în picioare)

L (metri) Semiduneta Toate celelalte suprastructuri
98,5 sau mai puțin 3,0 5,9
246 3,9 5,9
410 sau mai mult 5,9 7,5

Pentru lungimile intermediare ale navei, înălțimile normale se obțin prin interpolare liniară.

REGULA 34 Lungimea suprastructurilor

1. În afara dispozițiilor prevăzute în paragraful 2 din prezenta regulă, lungimea unei suprastructuri (S) este lungimea medie a părții suprastructurii care se întinde în interiorul lungimii (L).

2. Atunci cînd pereții etanși extremi ai unei suprastructuri închise prezintă o curbură convexă regulată plecînd de la pereții acestei suprastructuri, se poate considera că această suprastructură se întinde în lungime pînă la un perete etanș plan echivalent, plasat la o distanță egală cu două treimi din săgeata spre prova sau spre pupa a părții curbe a peretelui etanș. Săgeata maximă care poate fi luată în considerație este egală cu jumătate din lățimea suprastructurii în punctul de racordare a fațadei curbe cu peretele suprastructurii.

REGULA 35 Lungimea efectivă a suprastructurilor

1. În afara dispozițiilor prevăzute în paragraful 2 din prezenta regulă, lungimea efectivă (E) a unei suprastructuri închise de înălțime normală este lungimea reală a acestei suprastructuri.

2. În toate cazurile cînd o suprastructură închisă, de înălțime normală, este retrasă în raport cu bordajele, după cum permite regula 3 (10), lungimea efectivă este lungimea modificată cu raportul b/Bs, în care:

"

b" este lățimea suprastructurii în mijlocul lungimii sale, și

"

Bs" este lățimea navei în mijlocul lungimii suprastructurii.

Cînd o suprastructură este retrasă pe o anumită parte a lungimii sale, această modificare nu se aplică decît la partea care este retrasă.

3. Dacă înălțimea unei suprastructuri închise este inferioară înălțimii normale, lungimea sa efectivă este egală cu lungimea reală redusă în raport cu înălțimea reală față de înălțimea normală. Dacă înălțimea este superioară înălțimii normale, nici o majorare a lungimii efective nu trebuie să fie efectuată.

4. Lungimea efectivă a unei semidunete terminate printr-o fațadă intactă este egală cu lungimea sa reală fără ca ea să poată depăși 0,6 L. Dacă peretele etanș terminal nu este intact, semiduneta este considerată ca o dunetă de înălțime redusă.

5. Structurile neînchise sînt considerate ca avînd o lungime efectivă nulă.

REGULA 36 Truncuri

1. Un trunc sau orice altă construcție similară care nu se întinde pînă la bordajele navei este considerat ca eficace sub rezerva respectării următoarelor condiții:

a) este cel puțin tot atît de solid ca o suprastructură;

b) gurile magaziilor sînt situate pe puntea superioară a truncului; ramele și capacele gurilor de magazie satisfac prescripțiile regulilor 13 la 16 inclusiv; lăcrimara punții truncului este destul de lată pentru a constitui o pasarelă satisfăcătoare de rigiditate convenabilă. Totuși, mici deschideri de acces prevăzute cu închideri etanșe la intemperii pot fi autorizate pe puntea de bord liber;

c) o platformă permanentă de manevră, întinzîndu-se de la prova la pupa și prevăzută cu balustrăzi, este prevăzută pe partea superioară a truncului sau pe truncurile detașate legate de suprastructură prin pasarele permanente eficace;

d) trombele de aer sînt protejate de către trunc prin capace etanșe sau orice alt sistem echivalent;

e) pe părțile expuse ale punții de bord liber în dreptul truncului, pe cel puțin jumătate din lungimea acestei părți expuse, sînt plasate balustrăzi;

f) pereții de încadrare ai mașinilor sînt protejați de către trunc printr-o suprastructură de înălțime cel puțin egală cu înălțimea normală sau printr-un ruf de aceeași înălțime și de soliditate echivalentă;

g) lățimea truncului este cel puțin egală cu 60 la sută din lățimea navei;

h) lungimea truncului este cel puțin egală cu 0,6 L dacă nu există o suprastructură.

2. Lungimea efectivă a unui trunc eficace este egală cu lungimea sa totală redusă cu raportul dintre lățimea sa medie și B.

3. Înălțimea normală a unui trunc este înălțimea normală a unei suprastructuri alta decît o semidunetă.

4. Atunci cînd înălțimea unui trunc este mai mică decît cea normală, lungimea sa efectivă este redusă cu raportul dintre înălțimea reală și înălțimea normală. Cînd înălțimea ramelor gurilor de magazie pe puntea superioară a truncului este inferioară înălțimii prescrise în regula 15 (1), înălțimea truncului este redusă cu diferența dintre înălțimea reală și înălțimea prescrisă a ramelor gurilor de magazie.

REGULA 37 Reducere pentru suprastructuri și truncuri

1. Atunci cînd lungimea efectivă a suprastructurilor și a truncurilor este egală cu L, reducerea bordului liber este de 350 milimetri pentru o navă de 24 metri lungime, de 860 milimetri pentru o navă de 85 metri lungime și de 1.070 milimetri pentru o navă de 122 metri lungime și mai mult (14 țoli pentru 79 picioare, 34 țoli pentru 279 picioare și 42 țoli pentru 400 picioare și mai mult); pentru lungimile intermediare, corecțiile se obțin prin interpolare liniară.

2. Atunci cînd lungimea efectivă totală a suprastructurilor și truncurilor este mai mică decît L, reducerea corespunde cu procentajul indicat într-unul din cele două tabele următoare:

Procentaj de reducere pentru navele de tip "A"

Lungimea totală efectivă a suprastructurilor și truncurilor
0 0,1L 0,2L 0,3L 0,4L 0,5L 0,6L 0,7L 0,8L 0,9L 1,0L
Procentaj de reducere pentru toate tipurile de suprastructuri 0 7 14 21 31 41 52 63 75,3 87,7 100

Pentru lungimile intermediare ale suprastructurilor procentajele se obțin prin interpolare liniară.

Procentaj de reducere pentru navele de tip "B"

Linia Lungimea totală efectivă a suprastructurilor și truncurilor
0 0,1L 0,2L 0,3L 0,4L 0,5L 0,6L 0,7L 0,8L 0,9L 1,0L
I Nave cu teugă și fără castel detașa 0 5 10 15 23,5 32 46 63 75,3 87,7 100
II Nave cu teugă și cu castel detașat 0 6,3 12,7 19 27,5 36 46 63 75,3 87,7 100

Pentru lungimile intermediare ale suprastructurilor procentajele se obțin prin interpolare liniară.

3. Pentru navele de tip "B":

a) Cînd lungimea efectivă a unui castel este mai mică de 0,2 L, procentajele sînt obținute prin interpolare liniară între liniile I și II.

b) Cînd lungimea efectivă a unei teuge este mai mare de 0,4 L, procentajele sînt obținute din linia II.

c) Cînd lungimea efectivă a unei teuge este mai mică de 0,07 L, procentajele de mai sus sînt micșorate cu cantitatea următoare:

5 X (0,07 L - f)
0,07 L

în care f este lungimea efectivă a teugei.

REGULA 38 Selatura

Observații generale

1. Selatura se măsoară plecînd de la linia punții în bord pînă la o linie de referință trasată paralel cu plutirea prevăzută care trece prin punctul de intersecție al perpendicularei mijloc cu linia selaturii.

2. Pe navele prevăzute a naviga cu chila înclinată, selatura poate fi măsurată în raport cu o linie de referință paralelă cu plutirea prevăzută la plină încărcătură.

3. Pe navele cu puntea descoperită și pe navele avînd suprastructuri detașate, selatura se măsoară pe puntea de bord liber.

4. Pe navele a căror părți superioare au forme neobișnuite cu pantă sau cu discontinuitate, selatura este evaluată după înălțimea echivalentă la mijlocul navei.

5. Pe navele avînd o suprastructură de înălțime normală care se întinde pe toată lungimea punții de bord liber, selatura este măsurată pe puntea suprastructurii. Dacă înălțimea este superioară înălțimii normale, cea mai mică diferență (Z) între înălțimea reală și înălțimea normală este adăugată la fiecare din ordonatele extreme. De asemenea, ordonatele intermediare situate la L/6 și L/3 a fiecărei perpendiculare sînt majorate respectiv cu 0,444 Z și cu 0,111 Z.

6. Cînd puntea superioară a unei suprastructuri închise are cel puțin aceeași selatură cu partea expusă a punții de bord liber nu se ține cont de selatura părții acoperite a punții de bord liber.

7. Cînd o dunetă sau o teugă închise au o înălțime normală și o selatură mai mare decît cea a punții de bord liber, sau cînd înălțimea lor este superioară înălțimii normale, se majorează selatura punții de bord liber în modul indicat în paragraful 12 din prezenta regulă.

Curba selaturii normale

8. Ordonatele curbei selaturii normale sînt date în tabelul următor:

Curba selaturii normale
(L în metri)

Poziția Ordonate (în milimetri) Coeficienți
Jumătatea pupa Perpendiculara pupa 25 (L/3 + 10) 1
1/6 L plecînd de la pp.PP 11,1 (L/3 + 10) 3
1/3 L plecînd de la pp.PP 2,8 (L/3 + 10) 3
Mijloc 0 1
Jumătatea prova Mijloc 0 1
1/3 L plecînd de la pp.PV 5,6 (L/3 + 10) 3
1/6 L plecînd de la pp.PV 22,2 (L/3 + 10) 3
Perpendiculara prova 50 (L/3 + 10) 1

Curba selaturii normale (L în picioare)

Poziția Ordonate (în milimetri) Coeficienți
Jumătatea pupa Perpendiculara pupa 0,1 L + 10 1
1/6 L plecînd de la pp.PP 0,0444 L + 4,44 3
1/3 L plecînd de la pp.PP 0,0111 L + 1,11 3
Mijloc 0 1
Jumătatea prova Mijloc 0 1
1/3 L plecînd de la pp.PV 0,0222 L + 2,22 3
1/6 L plecînd de la pp.PV 0,0888 L + 8,88 3
Perpendiculara prova 0,2 L + 20 1

Măsurarea abaterilor în raport cu curba selaturii normale.

9. Cînd linia selaturii diferă de linia selaturii normale, cele patru ordonate ale fiecăreia dintre curbele jumătăților prova și pupa sînt multiplicate cu coeficienții corespunzători dați în ultima coloană a tabelului din paragraful 8. A opta parte a diferenței dintre suma produselor astfel obținute și cea a produselor corespunzătoare valorilor nominale determină insuficiența sau excesul selaturii jumătăților prova și pupa. Media aritmetică a valorilor astfel obținute determină insuficiența sau excesul selaturii punții.

10. Cînd există exces de selatură în jumătatea pupa și insuficiență de selatură în jumătatea prova, nici o reducere de bord liber nu este acordată pentru exces de selatură în partea pupa și nu se ține seama decît de insuficiența selaturii părții prova.

11. Cînd există exces de selatură în jumătatea prova și dacă insuficiența selaturii în jumătatea pupa nu depășește 25 la sută din selatura normală, se ia în considerație excesul de selatură; cînd insuficiența selaturii din jumătatea pupa este mai mare de 50 la sută din selatura normală, nu se ține seama de excesul de selatură la prova; cînd selatura la pupa se situează între 50 la sută și 75 la sută din valoarea normală, corecții intermediare pot fi admise pentru exces de selatură la prova.

12. Cînd un supliment de selatură este acordat pentru o dunetă sau o teugă, se va folosi formula următoare:

     1     L'
s = ||| y |||, în care:
     8     L

s = supliment de selatură, de scăzut din insuficiența selaturii sau de adăugat la excesul de selatură,

y = diferența între înălțimea reală și înălțimea normală a suprastructurii la extremitatea liniei selaturii,

L' = lungimea medie a părții închise a dunetei sau teugei, fără a depăși 0,5 L,

L = lungimea navei definită în regula 3 (1) din prezenta anexă.

Formula de mai sus dă o curbă avînd forma unei parabole tangentă la curba selaturii reale a punții de bord liber și care taie ordonata extremă într-un punct situat sub puntea suprastructurii, la o distanță de această punte egală cu înălțimea normală a unei suprastructuri. Puntea suprastructurii nu trebuie în nici un punct să se găsească la o înălțime deasupra acestei curbe mai mică decît înălțimea normală a suprastructurii. Această curbă trebuie să fie utilizată pentru determinarea liniei de selatură a jumătăților prova și pupa ale navei.

Corecție pentru abateri în raport cu linia selaturii normale

13. Corecția pentru selatură este egală cu insuficiența sau cu excesul de selatură (vezi paragrafele 9 la 11 din prezenta regulă), multiplicat prin factorul

        S
0,75 - |||,
       2L

S fiind lungimea totală a suprastructurilor închise.

Majorare pentru insuficiența selaturii

14. Cînd selatura este mai mică decît selatura normală, corecția pentru insuficiența selaturii (vezi paragraful 13 din regulă) se adaugă la bordul liber.

Reducere pentru exces de selatură

15. Pe navele a căror suprastructură închisă acoperă 0,1 L spre prova mijlocului și 0,1 L spre pupa mijlocului, corecția pentru exces de selatură calculată după dispozițiile paragrafului 11 din prezenta regulă este dedusă din bordul liber; pe navele la care nici o suprastructură închisă nu acoperă mijlocul, bordul liber nu suferă nici o reducere; cînd o suprastructură închisă acoperă mai puțin de 0,1 L spre prova mijlocului și mai puțin de 0,1 L spre pupa mijlocului, reducerea se obține prin interpolare liniară. Deducerea maximă pentru exces de selatură este de 125 milimetri la 100 metri lungime (1½ țoli la 100 picioare lungime).

REGULA 39 Înălțimea minimă a etravei

1. Înălțimea etravei este definită ca distanța verticală în dreptul perpendicularei prova, între plutirea corespunzînd bordului liber de vară fixat și asietei prevăzute și linia punții în bord la capătul punții descoperite. Această înălțime nu trebuie să fie inferioară valorilor date de formulele următoare:

Pentru nave de mai puțin de 250 metri lungime:

     !     L ¬    1,36
56 L §1 - |||§ |||||||||||, milimetri;
     ¡    500± C(b) + 0,68

Pentru navele de o lungime egală sau mai mare de 250 metri:

         1,36
7.000 |||||||||||, milimetri;
      C(b) + 0,68

L este lungimea navei în metri, și

C(b) este coeficientul de plenitudine a cărui valoare nu trebuie să fie luată mai mică de 0,68; sau

Pentru navele de mai puțin de 820 picioare lungime:

        !     L  ¬    1,36
0,672 L §1 - ||||§ |||||||||||, țoli;
        ¡    1640± C(b) + 0,68

Pentru navele de minimum 820 picioare:

         1,36
275,6 |||||||||||, țoli;
      C(b) + 0,68

L este lungimea navei în picioare, și

C(b) este coeficientul de plenitudine a cărui valoare nu trebuie să fie luată mai mică de 0,68.

2. Cînd înălțimea etravei prevăzute în paragraful 1 din prezenta regulă este obținută datorită selaturii, aceasta trebuie să se întindă pe cel puțin 15 la sută din lungimea navei măsurată plecînd de la perpendiculara prova. Cînd ea este obținută datorită unei suprastructuri, aceasta din urmă trebuie să se întindă de la etravă pînă la un punct situat la cel puțin 7 la sută din L spre pupa perpendicularei prova și trebuie să satisfacă condițiile următoare:

a) pe navele cu o lungime inferioară sau egală cu 100 metri (328 picioare), ea trebuie să fie închisă conform dispozițiilor regulii 3 (10);

b) pe navele cu o lungime mai mare de 100 metri (328 picioare), nu este necesar ca ea să fie conform dispozițiilor regulii 3 (10), dar ea trebuie să fie prevăzută cu dispozitive de închidere care să dea satisfacție administrației.

3. Administrația poate acorda derogări cînd condiții excepționale de exploatare a navei nu permit să se conformeze dispozițiilor paragrafelor 1 și 2 din prezenta regulă.

REGULA 40 Borduri libere minime

Bord liber de vară

1. Bordul liber minim de vară este bordul liber extras din tabelele corespunzătoare ale regulii 28 aplicînd corecțiile menționate în regula 27 în măsura în care ea se aplică, regulile 29, 30, 31, 32, 37 și 38 și, dacă este cazul, regula 39 din prezenta anexă.

2. Bordul liber în apă sărată, calculat conform paragrafului 1 din prezenta regulă, dar fără corecția pentru poziția liniei punții prevăzute în regula 32, nu trebuie să fie mai mic de 50 milimetri (2 țoli). Pentru navele ale căror guri de magazie situate pe părțile expuse ale punții de bord liber sînt prevăzute cu capace care nu satisfac prescripțiile regulilor 15 (7), 16 sau 26, acest bord liber nu trebuie să fie mai mic de 150 milimetri (6 țoli).

Bord liber tropical

3. Bordul liber minim în zona tropicală se obține deducînd din bordul liber de vară 1/48 din pescajul de vară măsurat plecînd de deasupra chilei pînă în centrul inelului mărcii de bord liber.

4. Bordul liber în apă sărată, calculat conform paragrafului 1 din prezenta regulă, dar fără corecția pentru poziția liniei punții prevăzută în regula 32, nu trebuie să fie mai mic de 50 milimetri (2 țoli). Pentru navele ale căror guri de magazie situate în amplasamente de categoria I sînt prevăzute cu capace care nu satisfac prescripțiile regulilor 15 (7) sau 26, acest bord liber nu trebuie să fie mai mic de 150 milimetri (6 țoli).

Bord liber de iarnă

5. Bordul liber minim de iarnă se obține adăugînd 1 la bordul liber de vară 1/48 din pescajul de vară măsurat începînd de deasupra chilei pînă în centrul inelului mărcii de bord liber.

Bord liber de iarnă în Atlanticul de Nord

6. Bordul liber minim al navelor care nu depășesc 100 metri (328 picioare) lungime, care navighează în timpul perioadei sezoniere de iarnă, într-o parte oarecare a regiunii definită în regula 52 din anexa II, este egal cu bordul liber de iarnă majorat cu 50 milimetri (2 țoli). Pentru celelalte nave, el este egal cu bordul liber de iarnă.

Bord liber în apă dulce

7. Bordul liber minim în apă dulce cu densitatea egală cu 1 se obține deducînd din bordul liber minim în apă sărată valoarea următoare:

delta
|||||, centimetri (țoli)
40 T

unde

delta = deplasamentul în apă sărată, în tone, la plutirea în plină încărcare de vară;

T = tonă pe centimetru (sau pe țol) de imersiune în apă sărată, la plutirea în plină încărcare de vară.

8. Cînd deplasamentul la plutirea în plină încărcare de vară nu poate fi determinat într-un mod sigur, deducerea trebuie să fie egală cu 1/48 din pescajul de vară începînd de deasupra chilei pînă la centrul inelului mărcii de bord liber.

CAPITOLUL IV Prescripții speciale pentru navele cărora li s-a atribuit un
bord liber pentru transportul de lemn pe punte

REGULA 41 Domeniul de aplicare a prezentului capitol

Regulile 42 la 45 inclusiv se aplică numai navelor cărora li s-au atribuit borduri libere pentru transportul de lemn.

REGULA 42 Definiții

1. Încărcătură de lemn pe punte.

Expresia "încărcătură de lemen pe punte" înseamnă o încărcătură de lemn transportată pe o parte neacoperită a unei punți de bord liber sau a unei punți de suprastructură. Această expresie nu cuprinde nici încărcăturile de pulpă de lemn nici alte încărcături similare.

2. Linia de încărcare pentru transportul de lemn pe punte.

O încărcătură de lemn pe punte poate fi considerată ca dînd navei o anumită imersiune suplimentară și o mai bună apărare contra mării. Pentru aceasta navele care transportă încărcătură de lemn pe punte pot fi autorizate să beneficieze de un bord liber redus, calculat după cum este indicat în regula 45 și marcat urmînd dispozițiile regulii 6 (3) și (4). Totuși, pentru ca această linie de încărcare specială să poată fi atribuită și utilizată, este necesar ca încărcătura de lemn pe punte să îndeplinească un anumit număr de condiții indicate în regula 44 și ca nava ea însăți să satisfacă condiții de construcție indicate în regula 43.

REGULA 43 Construcția navei

Suprastructuri

1. Nava trebuie să aibă o teugă a cărei înălțime să fie cel puțin egală cu înălțimea normală și lungimea cel puțin egală cu 0,07 L. În plus, orice navă a cărei lungime este mai mică de 100 metri (328 picioare) trebuie să aibă la pupa o dunetă avînd cel puțin înălțimea normală sau o semidunetă supraînălțată cu un ruf sau de o învelitoare solidă, din oțel, ansamblul atingînd cel puțin această înălțime totală normală.

Balasturi ale dublului-fund

2. Balasturile dublului-fund situate în semilungimea navei la mijloc trebuie să aibă o compartimentare longitudinală convenabil etanșă.

Parapeți

3. Nava trebuie să fie prevăzută fie cu parapeți ficși de o înălțime cel puțin egală cu 1 metru (39½ țoli), special întăriți la partea superioară, suportați de montanți solizi fixați pe punte și prevăzuți cu sabordurile de evactrare necesare, fie cu balustrăzi eficace de aceeași înălțime și construcție deosebit de robustă.

REGULA 44 Arimare

Generalități

1. Deschiderile pe puntea expusă pe care încărcătura de pe punte este arimată trebuie să fie cu îngrijire închise și fixate. Trombele de aer trebuie să fie protejate în mod eficace.

2. Încărcăturile de lemn pe punte trebuie să se întindă cel puțin pe toată lungimea disponibilă, adică lungimea totală a puțului sau puțurilor dintre suprastructuri. Dacă nu există suprastructură la extremitatea pupa, încărcătura pe punte trebuie să se întindă cel puțin pînă la extremitatea pupa a gurii de magazie situată cea mai spre pupa. Încărcătura trebuie să fie arimată cît mai solid posibil, cel puțin pînă la o înălțime egală cu înălțimea normală a unei suprastructuri.

3. La bordul unei nave care navighează iarna într-o zonă de iarnă periodică, înălțimea încărcăturii deasupra punții expuse nu trebuie să depășească o treime din cea mai mare lățime a navei.

4. Încărcătura de lemn pe punte trebuie să fie arimată în mod compact, legată cu cabluri și fixată. Ea nu trebuie să jeneze în nici un fel navigația și exploatarea navei.

Montanți

5. Cînd natura lemnului cere instalarea de montanți, aceștia trebuie să aibă o rezistență corespunzătoare ținînd cont de lățimea navei; distanța dintre ei trebuie să fie în raport cu lungimea și tipul lemnului transportat, dar nu trebuie să depășească 3 metri (9,8 picioare). Corniere robuste sau saboți metalici eficace fixați la tabla lăcrimară sau orice alt dispozitiv tot atît de eficace trebuie să fie prevăzute pentru a menține montanții.

Legături

6. Încărcătura de lemn pe punte trebuie să fie eficace fixată pe toată lungimea sa prin legături transversale independente unele de altele, și a căror distanță între ele să nu depășească 3 metri (9,8 picioare). Belciugele prevăzute pentru aceste legături trebuie să fie eficace fixate la centură sau la tabla lăcrimară la intervale de maximum 3 metri (9,8 picioare). Distanța dintre peretele etanș al suprastructurii și primul punct de fixare nu trebuie să depășească 2 metri (6,6 picioare). Belciuge și legături trebuie să fie prevăzute la 0,6 metri (23½ țoli) și 1,5 metri (4,9 picioare) de extremitățile încărcăturii de lemn pe punte atunci cînd nu există perete etanș.

7. Legăturile trebuie să fie constituite dintr-un lanț cu zale scurte de cel puțin 19 mm (3/4 țoli) sau dintr-o parîmă de oțel de rezistentă echivalentă; ele trebuie să fie prevăzute cu cîrlige de declanșare și cu întinzătoare totdeauna accesibile. Un lanț scurt cu zale lungi trebuie să fie prevăzut pentru legăturile din cablu de oțel în scopul de a regla lungimea acestora.

8. Atunci cînd lungimea bucăților de lemn este mai mică de 3,6 metri (11,8 picioare), distanța dintre legături trebuie să fie redusă sau alte dispoziții corespunzătoare trebuie să fie luate în funcție de această lungime.

9. Toate dispozitivele cerute pentru fixarea legăturilor trebuie să aibă o rezistență care să corespundă cu cea a acestor legături.

Stabilitate

10. O rezervă suficientă de stabilitate trebuie să fie prevăzută pentru toate etapele voiajului, ținînd cont de adăugirile de greutăți, precum sînt cele care rezultă din absorbția apei de către încărcătură și din chiciură, ca și de pierderile de greutate provenind din consumarea combustibilului și a aprovizionărilor.

Protecția echipajului, accesul la spațiul mașinilor etc.

11. Pe lîngă prescripțiile regulii 25 (5) din prezenta anexă, balustrăzi sau cabluri de securitate plasate la o distanță pe verticală de maximum 33 cm (13 țoli) trebuie să fie instalate de fiecare parte a încărcăturii pînă la o înălțime de cel puțin un metru (39 țoli) deasupra încărcăturii.

Aparate de guvernare

12. Aparatele de guvernare trebuie să fie protejate în mod eficace împotriva oricăror avarii provocate de încărcătură și să fie accesibile pe cît posibil. Dispoziții eficace trebuie să fie luate pentru a permite guvernarea în caz de avarie a aparatelor de guvernare principale.

REGULA 45 Calculul bordului liber

1. Bordurile libere minime de vară sînt calculate urmînd prescripțiile regulilor 27 (5), (6) și (11), 28, 29, 30, 31, 32, 37 și 38. Totuși, este cazul să se înlocuiască procentajele date în regula 37 prin următoarele:

Lungimea efectivă totală a suprastructurilor
0 0,1L 0,2L 0,3L 0,4L 0,5L 0,6L 0,7L 0,8L 0,9L 1,0L
Reducere pentru toate tipurile de suprastructuri (în procente) 20 31 42 53 64 70 76 82 88 94 100

Pentru lungimile intermediare ale suprastructurilor, procentele se obțin prin interpolare liniară.

2. Bordul liber de iarnă pentru transportul de lemn pe punte se obține adăugînd la bordul liber de vară pentru transport de lemn 1/36 din pescajul corespunzător, socotit începînd de deasupra chilei.

3. Bordurile liber de de iarnă pentru transportul de lemn în Atlanticul de Nord sînt aceleași ca și bordurile libere de iarnă în Atlanticul de Nord prescrise în regula 40 (6).

4. Bordul liber tropical pentru transportul de lemn se obține scăzînd din bordul liber de vară pentru transportul de lemn 1/48 din pescajul corespunzător, măsurat începînd de deasupra chilei.

5. Bordul liber în apă dulce pentru transportul de lemn se obține prin aplicarea prescripțiilor regulii 40 (7), pornind de la bordul liber de vară al navelor care transportă lemn pe punte.

ANEXA II

ZONE, REGIUNI ȘI PERIOADE SEZONIERE

Zonele și regiunile definite în prezenta anexă satisfac în general criteriile următoare:

Zonă de vară - maximum 10 la sută din vinturi atingînd sau depășind forța 8 după scara Beaufort (34 noduri).

Zonă tropicală - maximum 1 la sută din vinturi atingînd sau depășind forța 8 după scara Beaufort (34 noduri); maximum o furtună tropicală într-o perioadă decenală pe o suprafață cu latura de 5°, aceasta indiferent în care lună a anului.

Totuși, din motive de ordin practic, s-a apreciat posibil ca acestea să fie reduse în anumite regiuni speciale.

O hartă a zonelor și regiunilor definite mai departe este alăturată la prezenta anexă cu titlu indicativ.

REGULA 46

Zone și regiuni periodice de iarnă în emisfera nordică

1. Zone periodice de iarnă I și II în Atlanticul de Nord

a) Zona periodică de iarnă I în Atlanticul de Nord are limitele următoare:

meridianul 50° V de la coasta Groenlandei la paralela 45° N, această paralelă pînă la meridianul 15° V, acest meridian pînă la paralela 60° N, această paralelă pînă la meridianul Greenwich, acest meridian spre nord.

Perioade sezoniere:

Iarna: 16 octombrie - 15 aprilie

Vara: 16 aprilie - 15 octombrie.

b) Limita sud a zonei periodice de iarnă II din Atlanticul de Nord este astfel definită:

meridianul 68°30' V de la coasta Statelor Unite la paralela 40° N, loxodroma pînă la punctul de latitudine 36° N și longitudine 73° V, paralela 36° N pînă la meridianul 25 V, loxodroma pînă la capul Toriniana.

Sînt excluse din această zonă zona periodică de iarnă I a Atlanticului de Nord și partea Mării Baltice situată dincolo de paralela Skaw în Skagerak.

Perioade sezoniere:

Iarna: 1 noiembrie - 31 martie

Vara: 1 aprilie - 31 octombrie.

2. Regiunea periodică de iarnă în Atlanticul de Nord

Limitele regiunii periodice de iarnă în Atlanticul de Nord sînt astfel definite:

meridianul 68°30'V de la coasta Statelor Unite la paralela 40° N, loxodroma pînă la punctul de intersecție cel mai de sud al meridianului 61° V cu coasta Canadei; coastele est ale Canadei și Statelor Unite.

Perioade sezoniere:

- Pentru navele cu o lungime mai mare de 100 metri (328 picioare)

Iarna: 16 decembrie - 15 februarie

Vara: 16 februarie - 15 decembrie.

- Pentru navele de o lungime egală sau mai mică de 100 metri (328 picioare)

Iarna: 1 noiembrie - 31 martie

Vara: 1 aprilie - 31 octombrie.

3. Zona periodică de iarnă în Pacificul de Nord

Limita sud a zonei periodice de iarnă în Pacificul de nord este astfel definită:

paralela 50° N de la coasta est a U.R.S.S. la coasta vest Sakhalin; coasta vest Sakhalin pînă la extremitatea sud a insulelor Kurile, loxodroma pînă la Wakkanai, insula Hokkaido, Japonia; coastele est și sud ale insulei Hokkaido pînă la meridianul 145° E; acest meridian pînă la paralela 35° N, această paralelă pînă la meridianul 150° V, loxodroma pînă la punctul sud al insulei Dall în Alaska.

Perioade sezoniere:

Iarna: 16 octombrie - 15 aprilie

Vara: 16 aprilie - 15 octombrie.

REGULA 47 Zona periodică de iarnă în emisfera sud

Limita de nord a zonei periodice de iarnă din emisfera sud este astfel definită:

loxodroma de la capul Tres Puntas pe coasta est a continentului american la punctul de latitudine 34° S și longitudine 50° V; paralela 34° S pînă la meridianul 17° E; loxodroma pînă la punctul de latitudine 35°10' S și longitudine 20° E; loxodroma pînă la punctul de latitudine 34° S și longitudine 28° E; loxodroma pînă la punctul de latitudine 35°30' S și longitudine 118° E; loxodroma acestui punct pînă la capul Grim pe coasta nord-vest a Tasmaniei; coastele nord și est ale Tasmaniei pînă la extremitatea sud a insulei Bruny; loxodromele trasate succesiv pînă la Black Rock Point în insula Stewart la punctul de latitudine 47° S și longitudine 170° E și, de aici, la punctul de latitudine 33° S și longitudine 170° V; paralela 33° S pînă la coasta vest a continentului american.

Perioade sezoniere:

Iarna: 16 aprilie - 15 octombrie

Vara: 16 octombrie - 15 aprilie.

REGULA 48 Zona tropicală

1. Limita nord a zonei tropicale

Limita nord a zonei tropicale este astfel definită:

paralela 13° N de la coasta est a continentului american la meridianul 60° V; loxodroma pînă la punctul de latitudine 10° N și longitudine 58° V; paralela 10° N pînă la meridianul 20° V, acest meridian spre nord pînă la paralela 30° N; această paralelă pînă la coasta de vest a Africii; paralela 8° N de la coasta de est a Africii pînă la meridianul 70° E; acest meridian spre nord până la paralela 13° N; această paralelă pînă la coasta de vest a Indiei; coasta de sud a Indiei pînă la punctul de latitudine 10°30' N pe coasta de est; loxodroma pînă la punctul de latitudine 9° N și longitudine 82° E; meridianul 82° E pînă la paralela 8° N; această paralelă pînă la coasta de vest a Malaeziei; coastele sud-est asiatice la punctul de latitudine 10° N pe coasta est a Vietnamului; paralela 10° N pînă la longitudinea 145° E; meridianul 145° E pînă la latitudinea 15° N; paralela 13° N pînă la coasta de vest a continentului american.

Saigon este considerat ca fiind la limita zonei tropicale și a zonei periodice tropicale.

2. Limita sud a zonei tropicale

Limita sud a zonei tropicale este astfel definită:

loxodroma de la portul Santos, Brazilia, pînă la intersecția meridianului 40° V și a tropicului Capricornului; tropicul Capricornului pînă la coasta de vest a Africii; paralela 20° S de la coasta est a Africii pînă la coasta de vest a Madagascarului; coastele vest și nord ale Madagascarului pînă la meridianul 50° E; acest meridian spre nord pînă la paralela 10° S, această paralelă pînă la meridianul 98° E; loxodroma pînă la portul Darwin, Australia; coastele Australiei și insulei Wessel spre est pînă la capul Wessel; paralela 11° S pînă la coasta vest a capului York; paralela 11° S de la coasta de est a capului York pînă la meridianul 150° V; loxodroma pînă la punctul de latitudine 26° S și longitudine 75° V; loxodroma pînă la coasta vest a continentului american la punctul de latitudine 30° S.

Coquimbo și Santos sînt considerate ca fiind la limita zonei tropicale și a zonei de vară.

3. Regiuni cuprinse în zona tropicală

Regiunile următoare sînt considerate ca aparținînd zonei tropicale:

a) Canalul de Suez, Marea Roșie și golful Aden între Port-Said și meridianul 45° E.

Aden și Berbera sînt considerate ca fiind la limita zonei tropicale și a zonei periodice tropicale;

b) golful Persic pînă la meridianul 59° E;

c) regiunea delimitată de paralela 22° S începînd de la coasta de est a Australiei pînă la recifurile Marii Bariere, apoi de aceste recife pînă la punctul de latitudine 11° S. Limita de nord a acestei regiuni coincide cu limita sud a zonei tropicale.

REGULA 49 Regiuni periodice tropicale

Sînt clasate regiuni periodice tropicale:

1. În Atlanticul de Nord.

Regiunea limitată:

la nord de loxodroma de la Capul Catoche, Yucatan, la capul San Antonio, Cuba, coasta de nord a Cubei pînă la punctul de latitudine 20° N, paralela 20° N pînă la meridianul 20° V;

la vest de coasta continentului american;

la sud și la est de limita nord a zonei tropicale.

Perioade sezoniere:

Tropicală: 1 noiembrie - 15 iulie

Vară: 16 iulie - 31 octombrie.

2. În Marea Arabiei.

Regiunea limitată:

la vest de coasta Africii, meridianul 45° E în golful Aden, coasta de sud a Arabiei și meridianul 59° E în golful Oman; la nord și la est de coastele Pakistanului și Indiei;

la sud de limita nord a zonei tropicale.

Perioade sezoniere:

Tropicală: 1 septembrie - 31 mai

Vară: 1 iunie - 31 august.

3. În golful Bengal.

Golful Bengal la nord de limita septentrională a zonei tropicale.

Perioade sezoniere:

Tropicală: 1 decembrie - 30 aprilie

Vară: 1 mai - 30 noiembrie.

4. În sudul oceanului Indian.

a) Regiunea limitată:

la nord și la vest de limita sud a zonei tropicale și coasta est a Madagascarului;

la sud de paralela 20° S;

la est de loxodroma care leagă punctul de latitudine 20° S și longitudine 50° E cu punctul de latitudine 15° S și de longitudine 51°30' E și de meridianul 51°30' E pînă la paralela 10° S.

Perioade sezoniere:

Tropicală: 1 aprilie - 30 noiembrie

Vară: 1 decembrie - 31 martie.

b) Regiunea limitată:

la nord de limita de sud a zonei tropicale;

la est de coasta Australiei;

la sud de paralela 15° S de la meridianul 50°30' E la meridianul 120° E și acest meridian pînă la coasta Australiei;

la vest de meridianul 51°30' E.

Perioade sezoniere:

Tropicală: 1 mai - 30 noiembrie

Vară: 1 decembrie - 30 aprilie.

5. În marea Chinei.

Regiunea limitată:

la vest și la nord de coastele Vietnamului și Chinei, de la punctul de latitudine 10° N pînă la Hong-Kong; la est de loxodroma de la Hong-Kong la portul Sual (insula Luson) și de coasta de vest a insulelor Luson, Samar și Leyte pînă Ia paralela° 10 N;

la sud de paralela 10° N.

Hong-Kong și Sual sînt considerate ca fiind la limita zonei periodice tropicale și a zonei de vară.

Perioade sezoniere:

Tropicală: 21 ianuarie - 30 aprilie

Vară: 1 mai - 20 ianuarie.

6. În Pacificul de Nord.

a) Regiunea limitată:

la nord de paralela 25° N;

la vest de meridianul 160° E;

la sud de paralela 13° N;

la est de meridianul 130° V.

Perioade sezoniere:

Tropicală: 1 aprilie - 31 octombrie

Vară: 1 noiembrie - 31 martie.

b) Regiunea limitată:

la nord și la est de coasta vest a continentului american;

la vest de meridianul 123° V de la coasta de vest a continentului american la paralela 33° N și de loxodroma trasată din punctul de latitudine 33° și de longitudine 123° V pînă la punctul de latitudine 13° N și de longitudine 105° V;

la sud de paralela 13° N.

Perioade sezoniere:

Tropicală: 1 martie - 30 iunie și 1 noiembrie - 30 noiembrie

Vară: 1 iulie - 31 octombrie și 1 decembrie - 28/29 februarie.

7. În Pacificul de Sud.

a) Golful Carpentaria la sud de parația 11° S.

Perioade sezoniere:

Tropicală: 1 aprilie - 30 noiembrie

Vară: 1 decembrie - 31 martie.

b) Regiunea limitată:

la nord și la est de limita sud a zonei tropicale;

la sud de tropicul Capricornului de la coasta de est a Australiei pînă la meridianul 150° V, de acest meridian pînă la paralela 20° S și de această paralelă pînă la punctul său de intersecție cu limita sud a zonei tropicale;

la vest de limita regiunii situate în interiorul Marii Bariere australiene și de coasta de est a Australiei.

Perioade sezoniere:

Tropicală: 1 aprilie - 30 noiembrie

Vară: 1 decembrie - 31 martie.

REGULA 50 Zone de vară

Celelalte regiuni constituie zone de vară.

Este totuși regiune periodică de iarnă pentru navele de o lungime egală sau mai mică de 100 metri (328 picioare) regiunea limitată:

la nord și la vest de coasta de est a Statelor Unite;

la est de meridianul 68°30' V plecînd de la punctul său de intersecție cu coasta de est a Statelor Unite pînă la paralela 40° N, și de loxodroma pînă la punctul de latitudine 36° N și longitudine 73° V;

la sud de paralela 36° N.

Perioade sezoniere:

Iarna: 1 noiembrie - 31 martie

Vara: 1 aprilie - 31 octombrie.

REGULA 51 Mări închise

1. Marea Baltică.

Această mare, pînă la paralela Skaw în Skagerrak, este cuprinsă în zonele de vară.

Totuși, pentru navele de o lungime egală sau mai mică de 100 metri (328 picioare), ea este o regiune periodică de iarnă.

Perioade sezoniere:

Iarna: 1 noiembrie - 31 martie

Vara: 1 aprilie - 31 octombrie.

2. Marea Neagră.

Această mare este cuprinsă în zonele de vară.

Totuși, pentru navele cu o lungime egală sau mai mică de 100 metri (328 picioare), partea acestei mări situată la nord de paralela 44° N este o regiune periodică de iarnă.

Perioade sezoniere:

Iarna: 1 decembrie - 28/29 februarie

Vara: 1 martie - 30 noiembrie.

3. Marea Mediterană.

Această mare este cuprinsă în zonele de vară:

Este totuși o regiune periodică de iarnă pentru navele de o lungime egală sau mai mică de 100 metri (328 picioare) regiunea limitată:

la nord și la vest de coastele Franței și Spaniei și de meridianul 3° E, de la coasta Spaniei la paralela 40° N;

la sud de această paralelă de meridianul 3° E la coasta vest a Sardiniei;

la est de coasta de vest și nord a Sardiniei de latitudinea 40° N pînă la meridianul 9° E, de acest meridian de la coasta de nord a Sardiniei pînă la coasta de sud a Corsicei, de coastele vest și nord ale Corsicei pînă la punctul de longitudine 9°E, și de loxodroma acestui punct la capul Sicie.

Perioade sezoniere:

Iarna: 16 decembrie - 15 martie

Vara: 16 martie - 15 decembrie.

4. Marea Japoniei.

Această mare la sud de paralela 50° N este cuprinsă în zonele de vară.

Este totuși o regiune periodică de iarnă pentru navele de o lungime egală sau mai mică de 100 metri (328 picioare) regiunea cuprinsă între paralela 50° N și loxodroma care unește punctul de latitudine 38° N pe coasta de est a Coreei cu punctul de latitudine 43°12' N pe coasta de vest la Hokkaido, Japonia.

Perioade sezoniere:

Iarna: 1 decembrie - 28/29 februarie

Vara: 1 martie - 30 noiembrie.

REGULA 52 Linia de Încărcare de iarnă în Atlanticul de Nord

Regiunea Atlanticului de Nord menționată în regula 40 (6) din anexa I cuprinde:

a) partea zonei periodice de iarnă II din Atlanticul de Nord situată între meridianele 15° V și 50° V;

b) ansamblul zonei periodice de iarnă I din Atlanticul de Nord: insulele Shetland sînt considerate ca fiind situate la limită.

ANEXA III

                                      CERTIFICATE
                      CERTIFICAT INTERNAȚIONAL DE BORD LIBER (1966)

                                   (Sigiliul oficial)

   Eliberat în virtutea dispozițiilor Convenției internaționale din 1966 asupra liniilor
de încărcare, în numele guvernului ......................................................
                                             (numele oficial complet al țării)
de ......................................................................................
      (titlul oficial complet al funcționarului sau al organului recunoscut competent
            în virtutea dispozițiilor Convenției internaționale din 1966 asupra
                                   liniilor de încărcare)

|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numele navei  Numărul sau literele           Portul        Lungimea (L) definită conform
                  distinctive           de înmatriculare  dispozițiilor articolului 2 (8)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Bord liber atribuit în calitate de:          Tipul navei
        !  navă nouă                       ! Tip "A"
   *    ¯                                  § Tip "B"
        ¡  navă existentă               *  ¯ Tip "B" cu bord liber redus
                                           ¡ Tip "B" cu bord liber mărit
|||||||||||
   * Se vor șterge mențiunile inutile.

   Bord liber măsurat începînd de la linia punții          Poziția liniei de încărcare

Tropical                         ... mm (țoli) (T)       ... mm (țoli) deasupra (V)
Vară                             ... mm (țoli) (V)       Marginea superioară a liniei
                                                         care trece prin centrul inelului
Iarnă                            ... mm (țoli) (I)       ... mm (țoli) sub (V)
Iarnă în Atlanticul de Nord      ... mm (țoli) (lAN)     ... mm (țoli) sub (V)
Lemn tropical                    ... mm (țoli) (LT)      ... mm (țoli) deasupra (LV)
Lemn vară                        ... mm (țoli) (LV)      ... mm (țoli) deasupra (V)
Lemn iarnă                       ... mm (țoli) (LI)      ... mm (țoli) sub (LV)
Lemn iarnă în Atlanticul de Nord ... mm (țoli) (LIAN)    ... mm (țoli) sub (LV)

NOTĂ: Bordurile libere și liniile de încărcare care nu sînt aplicabile nu vor fi menționate pe certificat.

Reducerea în apă dulce pentru toate bordurile libere altele decît bordurile libere pentru transportul lemnului ... mm (țoli).

Pentru borduri libere pentru transport de lemn ... mm (țoli).

Marginea superioară a liniei punții de la care aceste borduri libere sînt măsurate se găsește la ... mm (țoli) de puntea ......... în babord.

   Data vizitei inițiale sau periodice ........................................
   Se certifică că această navă a fost vizitată și că bordurile libere de mai
sus au fost atribuite și liniile de încărcare de mai sus marcate, conform
dispozițiilor Convenției internaționale din 1966 asupra liniilor de încărcare.
   Prezentul certificat este valabil pînă la .......... sub rezerva inspecțiilor
periodice prevăzute la articolul 14 (1) (c) din convenție.
   Eliberat la ................................................................
                     (locul de eliberare a certificatului)
.............. 19 ...   .......................................................
    (data)              (semnătura funcționarului care eliberează certificatul)
                                                și/sau
                          (sigiliul autorității care eliberează certificatul)
   Dacă certificatul este semnat, se va adăuga mențiunea următoare:
   Subsemnatul certific a fi legal împuternicit de numitul guvern să eliberez
prezentul certificat.
                                            ...................................
                                                        (semnătura)

Note:

1. Cînd o navă pleacă dintr-un port situat pe un rîu sau în ape interioare, este permis să se mărească încărcătura sa cu o cantitate corespunzătoare greutății combustibilului și a tuturor celorlalte materiale consumabile necesare nevoilor sale în timpul traseului între punctul de plecare și mare.

2. Cînd o navă se deplasează în apă dulce de densitate egală cu 1, linia de încărcare corespunzătoare poate fi scufundată la o adîncime corespunzătoare corecției pentru apă dulce indicată mai sus. Cînd densitatea apei nu este egală cu 1, corecția este proporțională cu diferența între 1,025 și densitatea reală.

Verso certificatului

   Se certifică că inspecția periodică prevăzută în articolul 14 (1) (c) din
convenție a permis să se stabilească că prezenta navă satisface prescripțiile
convenției.
   La ......................... data .......................
       (locul și data vizitei)
   Semnătura și/sau sigiliul autorității care a eliberat certificatul
   La ......................... data .......................
       (locul și data vizitei)
   Semnătura și/sau sigiliul autorității care a eliberat certificatul
   La ......................... data .......................
       (locul și data vizitei)
   Semnătura și/sau sigiliul autorității care a eliberat certificatul
   La ......................... data .......................
       (locul și data vizitei)
   Semnătura și/sau sigiliul autorității care a eliberat certificatul
   Nava satisfăcînd în întregime prescripțiile convenției, valabilitatea
prezentului certificat, conform articolului 19 (2), este prelungită pînă la ....
   La ......................... data .......................
   Semnătura și/sau sigiliul autorității care a eliberat certificatul

             CERTIFICAT INTERNAȚIONAL, DE SCUTIRE PENTRU BORD LIBER
                               (Sigiliul oficial)

   Eliberat în baza dispozițiilor Convenției internaționale din 1966 asupra
liniilor de încărcare în numele guvernului ....................................
                                            (numele oficial complet al țării)
...............................................................................
de ............................................................................
      (titlul oficial complet al funcționarului sau al organului recunoscut
          competent în virtutea dispozițiilor convenției sus-menționate)
...............................................................................

||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numele navei            Numărul sau literele           Portul de înmatriculare
                             distinctive
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||


||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||

   Se certifică că nava mai sus menționată este scutită, aplicînd dispozițiile
articolului 6 (2)/articolului 6 (4)* din Convenția internațională din 1966
asupra liniilor de încărcare, de prescripțiile acestei convenții.
   Dispozițiile convenției de care nava este scutită aplicînd dispozițiile
articolului 6 (2) sînt următoarele:
..............................................................................
..............................................................................
   Voiajul pentru care scutirea este acordată aplicînd dispozițiile articolului
6 (4) este următorul:
   De la .....................................................................
   La ........................................................................
   Condițiile eventuale cărora le este subordonată atribuirea de scutire
acordată în virtutea articolului 6 (2) sau articolului 6 (4):
................................................................................
................................................................................
   Prezentul certificat este valabil pînă la ............ sub rezerva, dacă este
cazul, a inspecțiilor periodice prevăzute în articolul 14 (1) (c) din convenție.
   Eliberat la .................................................................
                                     (locul de eliberare)
   data .............. 19 ......................................................
      (data eliberării)  (semnătura funcționarului care eliberează certificatul)
                                                 și/sau
                           (sigiliul autorității care eliberează certificatul)
   Dacă certificatul este semnat, se va adăuga mențiunea următoare:
   Subsemnatul certific a fi legal împuternicit de către numitul guvern să
eliberez prezentul certificat.
                                  .......................................
                                                (semnătura)
||||||||||||
   * Se va șterge mențiunea inutilă.

   Se certifică că nava îndeplinește în continuare condițiile impuse la
acordarea acestei scutiri:
   La ..................... data ..............................
             (locul)                         (data)
   Semnătura și/sau sigiliul autorității care a eliberat certificatul
   La ..................... data ..............................
             (locul)                         (data)
   Semnătura și/sau sigiliul autorității care a eliberat certificatul
   La ..................... data ..............................
             (locul)                         (data)
   Semnătura și/sau sigiliul autorității care a eliberat certificatul
   La ..................... data ..............................
             (locul)                         (data)
   Semnătura și/sau sigiliul autorității care a eliberat certificatul
   Nava îndeplinind în continuare condițiile impuse la acordarea scutirii,
valabilitatea prezentului certificat, aplicînd articolul 19 (4) (a) din
convenție, este prelungită pînă la .............................
   La ..................... data ...............................
           (locul)                        (data)
   Semnătura și/sau sigiliul autorității care a eliberat certificatul.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...