Parlamentul României

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 27 septembrie 2004

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 3 din 7

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Art. 51. - Jurisprudență (1)

Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuții:

a) dezbat activitatea anuală desfășurată de instanțe;

b) aleg, în condițiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

c) dezbat probleme de drept;

d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiției sau a Consiliului Superior al Magistraturii;

e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

f) aleg și revocă membrii colegiilor de conducere;

g) inițiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;

h) îndeplinesc alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente.

SECȚIUNEA a 3-a Completele de judecată

Art. 52. - Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (2), Reviste (1)

(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.
Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (2)

(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotație, de unul dintre membrii acestuia.

Art. 53. - Derogări (2), Jurisprudență (7), Reviste (2), Modele (16), Referințe în cărți (2)

(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
Jurisprudență (1), Reviste (1)

(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.
Jurisprudență (1)

Art. 54. - Acțiuni admise (1), Jurisprudență (23), Reviste (4), Referințe în cărți (2)

(1) Cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.
Acțiuni admise (1), Acțiuni respinse (7), Jurisprudență (24)

(2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
Jurisprudență (47), Reviste (1)

(3) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceștia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța, procesul se judecă din nou în complet de divergență, în condițiile legii.
Jurisprudență (2)

(4) Completul de divergență se constituie prin includerea, în completul de judecată, a președintelui sau a vicepreședintelui instanței, a președintelui de secție ori a judecătorului din planificarea de permanență.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (2)

Art. 55. - Acțiuni respinse (3), Jurisprudență (43), Reviste (2)

(1) Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie din 2 judecători și 2 asistenți judiciari.
Modificări (2), Acțiuni respinse (4), Referințe (1), Jurisprudență (39), Reviste (3)

(2) Asistenții judiciari participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
Acțiuni respinse (4), Jurisprudență (12)

(3) În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța, procesul se judecă din nou în complet de divergență, prevederile art. 54 alin. (3) și (4) fiind aplicabile.

CAPITOLUL III Instanțele militare

Art. 56. - Jurisprudență (1)

(1) Instanțele militare sunt:
Modificări (1)

a) tribunalele militare;

b) Tribunalul Militar Teritorial București;

c) Curtea Militară de Apel București.

(2) Circumscripțiile instanțelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
Referințe (1)

(3) Instanțele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

Art. 57. -

(1) Instanțele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanța poate dispune ca judecata să se desfășoare în alt loc.
Jurisprudență (1)

(2) Instanțele militare pot judeca și pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forțe multinaționale, în condițiile în care, potrivit unei convenții internaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română.
Jurisprudență (2)

Art. 58. - Jurisprudență (12)

(1) La ședințele de judecată, judecătorii și procurorii militari sunt obligați să poarte uniforma militară.

(2) Când inculpatul este militar activ, președintele completului de judecată, precum și procurorul care participă la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puțin din aceeași categorie de grade.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeași categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.
Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

Art. 59. -

(1) În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara funcționează tribunale militare.

(2) Tribunalele militare judecă procesele și cererile date prin lege în competența lor.
Jurisprudență (1)

(3) Tribunalul militar este condus de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din președinte și doi judecători.

Art. 60. -

(1) În municipiul București funcționează Tribunalul Militar Teritorial București.

(2) Tribunalul Militar Teritorial București este condus de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din președinte și doi judecători.

(3) Președintele Tribunalului Militar Teritorial București este ordonator terțiar de credite.

Art. 61. -

(1) Curtea Militară de Apel funcționează în municipiul București, ca instanță unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din președinte și doi judecători.
Jurisprudență (1)

(2) Președintele Curții Militare de Apel București este ordonator secundar de credite.
Jurisprudență (1)

TITLUL III Ministerul Public

CAPITOLUL I Atribuțiile Ministerului Public

Art. 62. - Jurisprudență (3)

(1) Ministerul Public își exercită atribuțiile în temeiul legii și este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Jurisprudență (1), Reviste (1)

(2) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, în condițiile legii.
Jurisprudență (6), Reviste (5)

(3) Procurorii își exercită funcțiile în conformitate cu legea, respectă și protejează demnitatea umană și apără drepturile persoanei.
Reviste (5)

(4) Parchetele sunt independente în relațiile cu instanțele judecătorești, precum și cu celelalte autorități publice.
Jurisprudență (1), Reviste (1)

Art. 63. - Jurisprudență (5), Reviste (4), Referințe în cărți (1)

Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cazurile și în condițiile prevăzute de lege și participă, potrivit legii, la soluționarea conflictelor prin mijloace alternative;

b) conduce și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor organe de cercetare penală;

c) sesizează instanțele judecătorești pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;

d) exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;

e) participă, în condițiile legii, la ședințele de judecată;
Reviste (1)

f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;
Jurisprudență (1)

g) apără drepturile și interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție, ale dispăruților și ale altor persoane, în condițiile legii;

h) acționează pentru prevenirea și combaterea criminalității, sub coordonarea ministrului justiției, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;

i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează și prezintă ministrului justiției propuneri în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației în domeniu;

j) verifică respectarea legii la locurile de deținere preventivă;

k) exercită orice alte atribuții prevăzute de lege.
Reviste (1)

Art. 64. - Jurisprudență (9), Reviste (1)

(1) Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
Jurisprudență (3), Reviste (2)

(2) În soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluției.
Jurisprudență (12), Reviste (3)

(3) Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instanței competente să judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluția.
Modificări (2), Acțiuni admise (1), Acțiuni respinse (2), Referințe (1), Jurisprudență (8), Reviste (2)

(4) Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării calității acestuia, potrivit legii, ori, în absența sa, dacă există cauze obiective care justifică urgența și care împiedică rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor, măsura dispusă de procurorul ierarhic superior.
Modificări (1), Jurisprudență (3)

Art. 65. - Jurisprudență (2), Reviste (1)

(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului parchetului respectiv.
Jurisprudență (2), Reviste (1)

(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție.
Jurisprudență (1), Reviste (1)

(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnați.
Modificări (2), Jurisprudență (2), Reviste (1)

Art. 66. - Modificări (1)

(1) Organele de poliție judiciară își desfășoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea și supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile acestuia.

(2) Serviciile și organele specializate în culegerea, prelucrarea și arhivarea informațiilor au obligația de a pune, de îndată, la dispoziția parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele și toate informațiile, neprelucrate, deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor.
Reviste (1)

(3) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) și (2) atrage răspunderea juridică potrivit legii.

Art. 67. - Jurisprudență (7), Reviste (2)

(1) Procurorul participă la ședințele de judecată, în condițiile legii, și are rol activ în aflarea adevărului.

(2) Procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenția procurorului ierarhic superior, pentru influențarea în orice formă a concluziilor.
Jurisprudență (5), Reviste (4)

(3) În procesele penale, la ședința de judecată, poate participa procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
Modificări (1), Jurisprudență (1), Reviste (1)

Art. 68. - Jurisprudență (2), Reviste (2)

Procurorul exercită, în condițiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești pe care le consideră netemeinice și nelegale.

Art. 69. - Jurisprudență (5)

(1) Ministrul justiției, când consideră necesar, din proprie inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, ori de ministrul justiției.
Modificări (2)

(2) Controlul constă în verificarea eficienței manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.

(3) Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorului general al Parchetului Național Anticorupție informări asupra activității parchetelor și să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și combaterea eficientă a criminalității.
Modificări (1)

CAPITOLUL II Organizarea Ministerului Public

SECȚIUNEA 1 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Puneri în aplicare (1)

Art. 70. - Jurisprudență (9), Referințe în cărți (1)


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...