Guvernul României

Hotărârea nr. 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de învățare, instruire, compensare, recuperare și protecție specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat

Modificări (...), Referințe în jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 03 noiembrie 2005

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. -

Termenii și expresiile specifice referitoare la învățământul special și special integrat au semnificațiile prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. -

Structura, organizarea, formele și tipurile de instituții, precum și de personal din unitățile de învățământ special și special integrat sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. -

Volumul activităților din învățământul special și special integrat, normarea și încadrarea personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic, medical și administrativ sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 4. -

Drepturile materiale și alocațiile zilnice de hrană pentru copiii/elevii/tinerii din sistemul de învățământ special și special integrat sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Art. 5. -

Ministerul Educației și Cercetării colaborează cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Consiliul Minorităților Naționale - Departamentul pentru Relații Interetnice, cu alte ministere și cu instituții abilitate, pentru realizarea politicii educaționale în domeniu, privind respectarea dreptului copilului la educație.

Art. 6. - Jurisprudență

Finanțarea învățământului special și special integrat se face din bugetele județelor unde funcționează unitatea de învățământ special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale, și din bugetele locale ale sectoarelor municipiului București.

Art. 7. -

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 8. -

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă prevederile art. 1, 2 și 5, precum și anexele nr. 1, 1A, 1B și 2 la Hotărârea Guvernului nr. 586/1990 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de ocrotire, instruire și recuperare a copiilor și tinerilor handicapați și a celor orfani, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 6 mai 1992, cu modificările ulterioare.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:
Ministrul educației și cercetării,
Mircea Miclea
Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul finanțelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

București, 13 octombrie 2005.

Nr. 1.251.

ANEXA Nr. 1

TERMENII ȘI EXPRESIILE SPECIFICE
referitoare la învățământul special și special integrat

Deficiență - absența, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcții (anatomice, fiziologice sau psihice) a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident sau a unei perturbări, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate.

Incapacitate - limitări funcționale cauzate de disfuncționalități (deficiențe) fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiții de sănătate ori de mediu și care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motrică sau cognitivă) ori un comportament.

Handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficiențe sau incapacități și care limitează ori împiedică îndeplinirea de către individ a unui rol așteptat de societate.

Dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relații complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali și factorii externi care reprezintă circumstanțele de viață ale acestui individ. Datorită acestei relații, impactul diverselor medii asupra aceluiași individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi extrem de diferit. Dizabilitate este termenul generic pentru afectări, limitări ale activității și restricții de participare - conform CIF*).

Afectare - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcții fiziologice (inclusiv funcțiile mintale). Prin noțiunea de anormalitate înțelegem aici variațiile semnificative de la norma stabilită statistic (adică o deviație de la media populației stabilită conform normelor standard măsurate) și ea trebuie utilizată exclusiv în acest sens - conform CIF*).

Funcționare - termen generic pentru funcțiile organismului, structurile corpului, activități și participare. Ele denotă aspectele pozitive ale interacțiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) și factorii contextuali în care se regăsește (factori de mediu și personali) - conform CIF*).

Activitate - executarea unei sarcini sau acțiuni de către un individ. Ea reprezintă funcționarea la nivel individual - conform CIF*).

Participare - implicarea unei persoane într-o situație de viață. Ea reprezintă funcționarea la nivelul societății - conform CIF*).

*) CIF reprezintă Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății - document elaborat de Organizația Mondială a Sănătății, Geneva, 2001.

Cerințe educative speciale (CES) - necesități educaționale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației adaptate particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe sau tulburări/dificultăți de învățare, precum și o asistență complexă (medicală, socială, educațională etc.).

Educație specială - formă adaptată de pregătire școlară și asistență complexă (medicală, educațională, socială, culturală) destinată persoanelor care nu reușesc să atingă temporar sau pe toată durata școlarizării nivelurile instructiv-educative corespunzătoare vârstei, cerute de învățământul obișnuit. Educația școlară a copiilor cu cerințe educative speciale trebuie să corespundă nevoilor de dezvoltare a copiilor, prin evaluarea adecvată a potențialului de învățare/dezvoltare și prin asigurarea reabilitării-recuperării și compensării deficiențelor ori tulburărilor, dificultăților de învățare.

Integrare școlară - proces de adaptare a copilului la cerințele școlii pe care o urmează, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu membrii grupului școlar (clasă) și de desfășurare cu succes a prestațiilor școlare. Asimilarea de către copil a statusului de elev este rezultatul unor modificări interne în echilibrul dintre anumite dominante de personalitate cu consecințe în planul acțiunii sale.

Adaptare curriculară - corelarea conținuturilor componentelor curriculumului național cu posibilitățile elevului cu cerințe educative speciale, din perspectiva finalităților procesului de adaptare și de integrare școlară și socială a acestuia. Aceasta se realizează de către cadrele didactice de sprijin/itinerante împreună cu cadrul didactic de la clasă prin eliminare, substituire sau adăugare de conținuturi în concordanță cu obiectivele și finalitățile propuse prin planul de intervenție personalizat.

Incluziune - procesul de pregătire a unităților de învățământ pentru a cuprinde în procesul de educație toți membrii comunității, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultățile acestora.

Educație incluzivă - proces permanent de îmbunătățire a instituției școlare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de învățământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunități.

Școală incluzivă - unitate de învățământ în care se asigură o educație pentru toți copiii și reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare. Copiii din aceste unități de învățământ beneficiază de toate drepturile și serviciile sociale și educaționale conform principiului "resursa urmează copilul".

Centru școlar pentru educație incluzivă - instituție școlară care, pe lângă organizarea, desfășurarea procesului de predare-învățare-evaluare își construiește și alte direcții de dezvoltare instituțională: fomare/informare în domeniul educației speciale, documentare/cercetare/experimentare, precum și servicii educaționale pentru/în comunitate.

Centru de educație, centru de zi, centru de pedagogie curativă etc. - unități de învățământ organizate de Ministerul Educației și Cercetării sau de organizații neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și au ca scop și finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea și integrarea școlară și socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficiențe. Ele sunt considerate alternative educaționale al căror conținut se fundamentează pe anumite pedagogii experimentale (Montessori, Freinet, Steiner, Waldorf etc.).

Centru județean de resurse și asistență educațională - unitate conexă cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educației și Cercetării, care desfășoară servicii de asistență psihopedagogică pentru părinți, copii, cadre didactice și care coordonează, monitorizează și evaluează, la nivel județean, activitatea și serviciile educaționale oferite de centrele școlare pentru educație incluzivă, centrele logopedice interșcolare și cabinetele logopedice, centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică, mediatorii școlari.

ANEXA Nr. 2

STRUCTURA, ORGANIZAREA, FORMELE ȘI TIPURILE
de instituții, precum și de personal din unitățile de învățământ special
și special integrat

CAPITOLUL I Structura învățământului special și special integrat

Art. 1. -

(1) Învățământul special și special integrat din România este parte componentă a sistemului național de învățământ și cuprinde:

a) grădinițe speciale;

b) grupe de grădiniță specială organizate în școlile speciale;

c) școli speciale pentru toate tipurile și gradele de deficiență;

d) grupe/clase de copii/elevi autiști;

e) școli de arte și meserii - învățământ special;

f) licee speciale;

g) centre sau grupuri școlare speciale;

h) clase/școli postliceale speciale;

i) centre de zi;

j) centre de educație specială*;

k) centre de pedagogie curativă*;

l) grupe/clase de copii/elevi cu deficiențe senzoriale multiple (surdocecitate);

m) școli de reeducare pentru elevii cu deficiențe comportamentale;

n) școli/clase organizate în spitale, preventorii și penitenciare.

(2) Unitățile de învățământ special menționate la lit. a) vor avea cantine școlare și, după caz, internate școlare.

(3) În învățământul special integrat pot funcționa:

a) grupe de grădiniță specială în grădinițele de masă;

b) clase speciale compacte integrate în școlile de masă;

c) grupuri de elevi cu cerințe educative speciale integrați în școlile de masă;

d) elevi cu cerințe educative speciale integrați individual în școlile de masă;

e) clase speciale de arte și meserii integrate în școli de masă de arte și meserii și în licee și grupuri școlare din învățământul de masă;

f) grupe/clase de copii/elevi infestați cu virusul HIV;

g) centre logopedice interșcolare*;

h) centre școlare pentru educație incluzivă*;

i) centre județene/al municipiului București de resurse și de asistență educațională*.

(4) Metodologia de organizare și funcționare a centrelor marcate cu [*] se stabilește prin ordin al ministrului educației și cercetării.

(5) Unii elevi cu cerințe educative speciale pot fi școlarizați la domiciliu.

Art. 2. -

Ministerul Educației și Cercetării poate aproba organizarea de alte tipuri de unități și instituții de învățământ special, în funcție de necesitățile societății și de cerințele minorităților naționale, în conformitate cu legislația în vigoare.

Art. 3. -

În vederea realizării acțiunii de integrare a copiilor/elevilor cu cerințe educative speciale în școala de masă, Ministerul Educației și Cercetării, prin inspectoratele școlare județene/al municipiului București, poate dispune:

a) înființarea sau desființarea unităților școlare speciale;

b) reorganizarea și restructurarea unor activități din învățământul special;

c) transformarea unor școli speciale în școli de masă;

d) transformarea unor școli de masă în școli integratoare;

e) transformarea unor școli speciale în centre școlare pentru educație incluzivă;

f) înființarea unor alternative educaționale: centre de educație, centre de pedagogie curativă, centre de zi etc.

Art. 4. -

Înființarea, desființarea sau transformarea unor unități de învățământ special se va face în condițiile legii, cu respectarea prevederilor stipulate de legislația internațională în vigoare referitoare la protecția specială și drepturile copilului cu cerințe educative speciale.

Art. 5. -

La nivelul școlilor speciale, precum și la cel al școlilor de masă incluzive/integratoare funcționează comisia internă de evaluare continuă, potrivit dispozițiilor art. 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului. Metodologia de organizare și funcționare a comisiei interne de evaluare continuă se stabilește prin ordin al ministrului educației și cercetării.

CAPITOLUL II Formele învățământului special și special integrat

Art. 6. -

Învățământul special și special integrat cuprinde:

a) învățământ de zi;

b) învățământ seral;

c) învățământ cu frecvență redusă;

d) învățământ cu scutire parțială de frecvență;

e) școlarizare la domiciliu.

Art. 7. -

Copiii/elevii cu cerințe educaționale speciale, școlarizați prin formele de învățământ special integrat, beneficiază de toate drepturile stipulate de legislația în vigoare privind protecția specială a copilului, precum și de programe de compensare, recuperare, reabilitare, terapie din învățământul special, care au ca finalitate reabilitarea și integrarea școlară și socială.

CAPITOLUL III Organizarea învățământului special și special integrat

Art. 8. -

Unitățile de învățământ special și special integrat sunt coordonate metodologic inspectoratelor școlare județene/al municipiului București.

Art. 9. -

Conținutul învățământului special și special integrat se reglementează prin:

a) curriculum național pentru învățământul special și special integrat;

b) curriculum specific pentru învățământul special;

c) curriculumul școlii de masă adaptat pentru învățământul special integrat;

d) metodologii, ghiduri și îndrumătoare specifice, elaborate și aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.

Art. 10. -

Pentru organizarea, coordonarea, și conducerea întregului proces de instrucție și educație specială, terapie și compensare, reabilitare și integrare din cadrul învățământului special și special integrat, inspectoratele școlare județene/al municipiului București normează:

a) cel puțin un post de inspector școlar de specialitate pentru învățământ special și special integrat cu jumătate de normă; sau

b) un post de inspector școlar de specialitate pentru învățământ special și special integrat - în județele în care există cel puțin 5 unități de învățământ special și cel puțin 100 de copii/elevi cu cerințe educative speciale integrați în învățământul de masă.

Art. 11. -

Absolvenții unei facultăți de profil cu una dintre specializările: psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie, pedagogie socială sau cu orice specializare echivalentă pot ocupa orice funcție didactică din învățământul special.

Art. 12. -

Posturile/funcțiile didactice și didactice auxiliare din învățământul special și special integrat, precum și condițiile de ocupare a acestora sunt prevăzute în Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare. Pentru funcțiile didactice de învățător/profesor de sprijin/itinerant, precum și pentru cele de învățător/profesor-educator:

- educatorul și cadrul didactic de sprijin/itinerant își desfășoară activitatea respectând principiul continuității; aceștia pot fi încadrați la orice nivel de învățământ și pot trece de la un nivel de învățământ la altul, fiind salarizați conform studiilor;

- diferențierea (învățător/profesor-educator, precum și educatoare/învățător/profesor de sprijin/itinerant) se realizează în funcție de nivelul studiilor, nu în funcție de nivelul clasei la care este încadrat.

Art. 13. -

Cadrele didactice care activează în învățământul special integrat beneficiază de drepturile prevăzute în Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul didactic din învățământul special.

Art. 14. -

Structura, organizarea, normarea și încadrarea personalului didactic auxiliar, administrativ și medical din unitățile din învățământul special integrat sunt cele prevăzute în cuprinsul prezentei anexe de la învățământul special.

ANEXA Nr. 3

VOLUMUL ACTIVITĂȚILOR
din învățământul special și special integrat,
normarea și încadrarea personalului didactic, didactic auxiliar,
nedidactic, medical și administrativ

I. Grădiniță specială cu program prelungit, săptămânal și semestrial și grupe de grădiniță specială

A. Personal didactic:

a) de conducere:

- director - un post la grădinițe care funcționează ca unități cu personalitate juridică cu cel puțin 5 grupe; pentru grupele care funcționează pe lângă alte grădinițe sau alte instituții de învățământ, conducerea este asigurată de către direcția acestora, dacă numărul grupelor este mai mic de 5;

b) de organizare a activităților instructiv-educative cu grupa de copii sau activități de intervenție specifică (reabilitare, compensare, corectare) realizată individual sau pe grupe de 2-3 elevi:

- profesor de psihopedagogie specială - o catedră la o grupă de grădiniță, cu norma didactică de 16 ore pe săptămână;

- educatoare-educator - câte un post pe schimb/tură la fiecare grupă de grădiniță specială; programul unei ture este de 5 ore zilnic;

- profesor de kinetoterapie - un post la două grupe în medie pentru grupele de copii cu deficiențe fizice/neuromotorii și un post la 4 grupe pentru grădinițele speciale cu copii cu alte deficiențe, 1/2 post pentru două grupe și 1/4 post pentru o grupă de copii.

B. Personal auxiliar:

a) supraveghetor de noapte - un post la două grupe de copii interni (în medie);

b) infirmieră - un post pe tură la 15 copii (în medie), în funcție de gravitatea problemelor la copiii din grădinițele cu program săptămânal/semestrial; la grupele de copii cu deficiențe severe, profunde sau asociate se normează un post pentru fiecare grupă de copii;

c) asistentă medicală - un post pe tură ziua pentru fiecare grădiniță.

C. Personal funcțional, operativ și de servire:

a) contabil, administrator - un post la 70 de copii, două posturi pentru mai mult de 100 de copii;

b) magaziner, spălătoreasă, lenjereasă, muncitor bucătărie sau altele asemănătoare - un post pentru 15 copii;

c) muncitor calificat (fochist), muncitor întreținere - un post pe tură la fiecare unitate care are centrală termică proprie, uzină de apă, inclusiv și pentru lucrări de întreținere;

d) îngrijitor - un post la 250 m 2 suprafață de curățenie.

II. Școli speciale (cu clasele I-X) și clase speciale pentru copii cu cerințe educative speciale integrate în școlile de masă

A. Personal didactic:

a) de conducere:

- director - un post pentru fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică;

- director adjunct - se normează un post la:

1. școlile speciale cu cel puțin 16 clase și internat semestrial;

2. 24 de clase în școlile speciale fără internat sau cu internat săptămânal;

3. unitățile de învățământ care s-au transformat în centre școlare de resurse și de asistență educațională;

- al doilea post de director adjunct se normează la:

1. școlile cu internat semestrial și peste 24 de clase;

2. școlile cu internat săptămânal și peste 30 de clase;

3. școlile cu peste 24 de clase și cel puțin două forme de școlarizare;

b) pentru activități de predare-învățare-evaluare cu întreaga clasă și potrivit planului de învățământ:

- învățător - un post de 16 ore/săptămână la unitățile de învățământ special care aplică curriculumul școlii de masă;

- profesor - o catedră, cu norma didactică de 16 ore/săptămână, pentru predarea disciplinei de învățământ care corespunde specialității de pe diplomă în unitățile de învățământ special care aplică curriculumul școlii de masă;

- profesor de psihopedagogie specială - o catedră de educație specială pentru predarea a 16 ore/săptămână;

- maistru-instructor - un post cu norma didactică de 20 de ore/săptămână. La clasele unde se aplică curriculumul școlii de masă norma didactică este de 24 de ore/săptămână;

c) pentru activități de terapii specifice:

- profesor psihopedagog pentru terapiile specifice desfășurate individual sau în grupe de 2-3 elevi, inclusiv educație psihomotrică, stimulare-compensare-integrare, psihodiagnoză, consiliere, conform planului de învățământ - o catedră cu norma didactică de 16 ore/săptămână;

- profesor de kinetoterapie - o catedră, în conformitate cu planul de învățământ, cu norma didactică de 16 ore/săptămână;

d) pentru terapia educațională complexă și integrată:

- învățător-educator sau profesor-educator - un post pentru fiecare clasă I-X, cu norma didactică de 20 de ore/săptămână;

- profesor preparator (nevăzător) - un post la fiecare clasă de elevi nevăzători, cu norma didactică de 20 de ore/săptămână;

e) pentru asistență educațională în centrul școlar pentru educație incluzivă:

- profesor pentru documentare - un post pentru fiecare centru.

B. Personal auxiliar:

- tehnician, laborant sau alte posturi cu atribuții similare - un post pentru 200 de elevi cu cerințe educative speciale; 1/2 post la unitățile de învățământ special cu mai puțin de 200 de elevi;

- bibliotecar, conform legislației în vigoare;

- supraveghetor de noapte - un post la două clase de elevi interni;

- instructor pentru educație (pentru activități colective organizate și desfășurate în timpul liber al minorilor din școala specială cu internat săptămânal sau semestrial) - un post pentru două clase de elevi, în medie, în funcție de gravitatea problemelor specifice elevilor.

C. Personal medical:

- medic de medicină generală - un post pe unitate;

- medic specialist - 1/2 post la unitățile școlare care au cabinete dotate;

- asistentă medicală - un post pe tură, pentru școlile cu internat săptămânal ori semestrial sau un post pe unitate pentru celelalte școli speciale;

- infirmieră - un post pe tură la 50 de elevi; la clasele de elevi cu deficiențe severe, profunde sau asociate se normează un post la două clase de elevi.

D. Personal funcțional, operativ și de servire:

- contabil-șef - un post pe unitate;

- secretar-șef - un post pe unitate;

- administrator - un post pe unitate;

- magaziner, achizitor, funcționar administrativ sau alte posturi cu atribuții similare - un post la 75 de elevi în școlile cu internat și un post la 100 de elevi în celelalte școli;

- bucătar, muncitor bucătărie - un post la 75 de mese servite la școlile cu internat (excluzând gustările de la orele 10,00 și 17,00) și un post la 100 de mese servite în celelalte unități;

- spălătoreasă, lenjereasă, frizer, cizmar, muncitor calificat (inclusiv pentru lucrări de întreținere), muncitor necalificat un post la 30 de elevi pentru școlile cu internat și un post la 50 de elevi pentru celelalte unități;

- fochist (muncitor calificat) - un post pe tură pentru unitățile care au centrală proprie (inclusiv pentru lucrări de întreținere);

- îngrijitor - un post la 250 m 2 suprafață de curățenie pentru școlile de elevi cu deficiențe de vedere și cu deficiențe severe, profunde și/sau asociate; un post la 450 m 2 suprafață de curățenie pentru celelalte unități școlare speciale;

- portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliție (aceștia pot fi înlocuiți de personal din cadrul Poliției Comunitare);

- șofer, tractorist, vizitiu - un post pentru fiecare vehicul din dotare (fie mașină, fie vehicul cu tracțiune mecanică sau animală);

- personal pentru gospodăriile anexe:

a) un post pentru 10-40 de animale (porcine, bovine, cabaline, ovine etc.);

b) două posturi pentru 41-80 de animale;

c) trei posturi pentru peste 80 de animale;

d) un post pentru 1-3 ha suprafață arabilă;

e) două posturi pentru 3-10 ha suprafață arabilă;

f) trei posturi pentru peste 10 ha suprafață arabilă.

E. Pentru audiologie educațională în școlile speciale pentru elevi cu deficiențe de auz:

- audiolog școlar - un post pe unitatea de învățământ.

III. Școli de arte și meserii - învățământ special, clase de școală de arte și meserii integrate în școlile similare din învățământul de masă, licee speciale, grupuri școlare speciale, centre școlare speciale și școli postliceale speciale

A. Personal didactic:

a) de conducere:

- director - un post pentru fiecare unitate de învățământ special cu personalitate juridică;

- director adjunct - se normează un post la:

1. unități de învățământ special cu cel puțin 16 clase și cu internat;

2. unități de învățământ special cu cel puțin 24 de clase și fără internat;

3. unitățile de învățământ transformate în centre școlare de resurse și de asistență educațională;

- al doilea post de director adjunct se normează la:

1. unitățile de învățământ cu internat care au cel puțin 32 de clase;

2. unitățile de învățământ cu internat la care ființează două sau mai multe forme de învățământ;

b) pentru activități de predare-învățare-evaluare la clasă, în conformitate cu prevederile planului de învățământ în vigoare:

- profesor de specialitate - o catedră cu norma didactică de 16 ore/săptămână;

- maistru-instructor - un post cu norma didactică de 20 de ore/săptămână; în situația în care se aplică curriculumul școlii de masă, norma didactică este de 24 de ore/săptămână;

- profesor preparator (nevăzător) - un post la fiecare clasă de elevi nevăzători, cu norma didactică de 20 de ore/săptămână;

c) pentru activități de intervenție specifică (reabilitare, compensare, consiliere), precum și pentru psihodiagnoză, desfășurate individual sau cu grupuri de 2-4 elevi:

- profesor psihopedagog - o catedră cu norma didactică de 16 ore/săptămână; catedra se formează în conformitate cu prevederile planului de învățământ în vigoare;

- profesor de kinetoterapie, cultură fizică medicală - o catedră cu norma didactică de 16 ore/săptămână; catedra se formează în conformitate cu prevederile planului de învățământ în vigoare.

B. Personal pentru atelierele școlare din cadrul școlilor de arte și meserii - învățământ special, al claselor de școală de arte și meserii integrate în școlile similare din învățământul de masă, al centrelor școlare speciale, al grupurilor școlare speciale:

a) șef de atelier - un post pe unitate;

b) contabil-șef - un post pe unitate;

c) tehnician, merceolog, magaziner, funcționar - un post pentru 200 de elevi;

d) muncitori calificați - pentru atelierele de instruire practică a elevilor, precum și pentru atelierele protejate - un post pentru fiecare domeniu de profesionalizare pentru care unitatea de învățământ are cel puțin 2 ani de instruire.

C. Personal auxiliar:

- tehnician, laborant sau alte posturi cu atribuții similare - un post pentru 250 de elevi; 1/2 post la unitățile cu mai puțin de 250 de elevi;

- bibliotecar, conform legislației în vigoare;

- supraveghetor de noapte - un post pentru 3 clase de elevi interni;

- pedagog - un post pentru două clase de elevi, pentru activitățile de pregătire a elevilor, precum și pentru cele de grup organizate în timpul liber (seara, sâmbăta, duminica și, după caz, în vacanțele școlare).

D. Personal medical:

- medic de medicină generală - un post pe unitate;

- medic specialist - 1/2 post pentru unitățile școlare care au cabinete dotate;

- asistentă medicală - un post pe tură pentru școlile cu internat sau un post pe unitate pentru celelalte unități.

E. Personal funcțional, operativ și de servire:

- contabil-șef - un post pe unitate;

- secretar-șef - un post pe unitate;

- administrator - un post pe unitate;

- magaziner, achizitor, merceolog, funcționar economic sau alte posturi cu atribuții similare - un post la 75 de elevi în școlile cu internat și un post la 100 de elevi în celelalte unități;

- muncitor calificat de întreținere - un post la 200 de elevi; se poate norma și 1/2 post în unitățile cu efectiv mai mic de 200 de elevi;

- portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de poliție (aceștia pot fi înlocuiți de personal din cadrul Poliției Comunitare);

- șofer, tractorist, vizitiu - un post pentru fiecare autovehicul înmatriculat, respectiv vehicul cu tracțiune mecanică sau animală, proprietate a unității de învățământ;

- îngrijitor - un post la 300 m2 suprafață de curățenie pentru școlile cu elevi cu deficiențe de vedere sau cu deficiențe profunde, severe și/sau asociate; un post la 500 m2 suprafață de curățenie pentru celelalte unități școlare speciale;

- spălătoreasă, lenjereasă, frizer, cizmar, croitor, bucătar, muncitor bucătărie, muncitor calificat, muncitor necalificat sau alte posturi cu atribuții similare - un post la 25 de elevi;

- personal pentru gospodăriile anexe:

a) un post pentru 10-40 de animale (porcine, bovine, cabaline, ovine etc.);

b) două posturi pentru 41-80 de animale;

c) trei posturi pentru peste 80 de animale;

d) un post pentru 1-3 ha suprafață arabilă;

e) două posturi pentru 3-10 ha suprafață arabilă;

f) trei posturi pentru peste 10 ha suprafață arabilă.

IV. Unități de învățământ cu dublă subordonare (școli sanatoriale, preventoriale și din spitale, școli din penitenciare)

Școlile sanatoriale, preventoriale și din spitale și școlile din penitenciare sunt considerate structuri de învățământ special. Normarea și încadrarea personalului acestora se realizează conform prevederilor din cuprinsul acestei anexe.

V. Clase/grupe compacte integrate în învățământul de masă

A. Personal didactic:

a) catedră de educație specială, formată din 16 ore/săptămână, pentru o clasă I-VIII;

b) post de învățător/profesor-educator, la clasele I-VIII, pentru activitățile de după-amiază, cu norma didactică de 20 de ore/săptămână;

c) catedră de profesor psihopedagog, pentru terapii specifice, formată din 16 ore/săptămână; acestea se vor desfășura în cabinete de către absolvenți ai facultăților sau specializărilor psihopedagogie specială, pedagogie sau psihologie.

La clasele V-VIII se poate aplica și curriculumul școlilor de masă, în funcție de evoluția colectivului de elevi și de recomandarea comisiei interne de evaluare continuă.

Normarea și încadrarea personalului didactic se face în funcție de curriculumul utilizat.

VI. Forme/structuri de sprijin al copiilor cu cerințe educative speciale integrați în unități de învățământ de masă

a) centrele logopedice interșcolare:

- profesor de psihopedagogie specială - o catedră pentru 35 de copii cu tulburări de limbaj din grădinițe și școli de masă;

b) grupele de integrare - ca structură de sprijin pentru integrarea într-o grupă/clasă obișnuită a unui grup de 2-4 copii cu cerințe educative speciale;

- o catedră de cadru didactic de sprijin/itinerant pentru 8-12 copii/elevi cu cerințe educative speciale cuprinși în grupe/clase din învățământul de masă, cu norma didactică de 16 ore; 1/2 catedră didactică pentru 4-7 elevi; 1/4 catedră didactică pentru 2-3 elevi;

c) programele de integrare individuală - ca formă de susținere a integrării individuale a 8-12 copii/elevi cu cerințe educative speciale moderate sau ușoare, cuprinși în învățământul de masă, ori a 4-6 copii/elevi cu deficiențe severe, profunde sau asociate;

- o catedră de cadru didactic de sprijin/itinerant pentru o normă de 16 ore; 1/2 catedră didactică pentru un program de integrare a 4-7 copii/elevi cu deficiențe moderate sau ușoare ori 2-3 elevi cu deficiențe severe, profunde sau asociate; 1/4 catedră didactică pentru 2-3 copii/elevi cu deficiențe moderate sau ușoare ori 1-2 elevi cu deficiențe severe, profunde sau asociate cu program de integrare.

VII. Învățământ cu frecvență redusă

a) Școlarizarea prin învățământ cu frecvență redusă se organizează pentru elevi cu cerințe educative speciale, cu vârste de până la 16 ani, care nu și-au finalizat studiile obligatorii și nu au posibilitatea de a frecventa o formă de școlarizare la domiciliu.

b) Elevul cu cerințe educative speciale, cu vârsta de peste 16 ani, poate fi înscris la școala de arte și meserii-învățământ special, curs de zi, urmând ca, în paralel, să-și completeze cele 8 clase prin învățământ cu frecvență redusă.

c) Organizarea și funcționarea învățământului cu frecvență redusă pentru copii/elevi/tineri cu cerințe educative speciale sunt identice cu cele din învățământul de masă, forma frecvență redusă.

VIII. Școlarizarea la domiciliu a copiilor/elevilor/tinerilor nedeplasabili

A. Personal pentru activități de predare:

a) învățător - un post pentru 4 elevi, cu norma didactică de 16 ore/săptămână pentru disciplinele din trunchiul comun; orele se normează pentru ariile curriculare limbă și comunicare, matematică și științe, om și societate; împărțirea normei se face pe elev, cu alocarea a 4 ore pentru fiecare elev; aceste ore pot fi realizate și în cumul sau plata cu ora. Pentru probele de evaluare se normează suplimentar 4 ore semestrial;

b) profesor de specialitate - o catedră pentru 4 elevi, cu norma didactică de 16 ore/săptămână, repartizate după cum urmează:

- limba română - 4 ore - 1 oră/săptămână/elev;

- matematică - 4 ore - 1 oră/săptămână/elev;

- istorie - 2 ore - jumătate de oră/săptămână/elev (sau o oră/săptămână, în alternanță cu geografia);

- geografie - 2 ore - jumătate de oră/săptămână/elev (sau o oră/săptămână, în alternanță cu istoria);

- limba modernă - 2 ore - jumătate de oră/săptămână/elev;

- științele naturii - 2 ore - jumătate de oră/săptămână/elev;

c) profesor psihopedagog (pentru copii/elevi/tineri cu deficiențe nedeplasabili) - un post pentru 4 elevi, cu norma didactică de 16 ore/săptămână.

B. Pentru probele scrise se acordă 4 ore semestrial, iar pentru probele de evaluare se normează suplimentar 6 ore.

a) Încadrarea personalului didactic pentru școlarizarea la domiciliu se face prin completare de normă, cumul sau plata cu ora.

b) Elevii școlarizați la domiciliu vor fi înscriși într-o unitate de învățământ de stat sau particulară, unde li se vor completa toate documentele școlare.

c) Rezultatele la învățătură ale elevilor școlarizați la domiciliu se vor evidenția prin sistemul de evaluare aplicabil în învățământul preuniversitar.

C. Școlarizarea la domiciliu se acordă copiilor/elevilor cu cerințe educative speciale nedeplasabili, precum și elevilor din școlile de masă care sunt nedeplasabili, din motive medicale, pe o perioadă de timp mai mare de 21 de zile.

IX. Alternative educaționale

a) În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) și (2) și ale art. 15 alin. (13) din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se pot organiza alternative educaționale pentru învățământul special.

b) Organizarea, structura și conținutul procesului de predare-învățare-evaluare din cadrul alternativelor educaționale se realizează de către inspectoratele școlare județene/al municipiului București, în colaborare cu unitățile organizatoare și cu instituții interesate în domeniul educației, în conformitate cu legislația în vigoare referitoare la învățământul special.

X. Alte categorii de personal:

a) asistent social (cu studii superioare) - un post pentru fiecare unitate de învățământ special și special integrat cu personalitate juridică. În absența candidaților la concursul de ocupare a acestui post, inspectoratul școlar poate solicita direcției generale de asistență socială și protecția copilului, serviciului public de asistență socială organizat la nivelul municipiului/orașului sau unui organism privat acreditat și licențiat în condițiile legii detașarea, pe o perioadă determinată, a unui asistent social din rețeaua de asistență socială a județului;

b) informatician - un post pentru fiecare unitate de învățământ special care are cel puțin un cabinet de informatică;

c) documentarist - un post pentru unitățile de învățământ reorganizate în centre școlare pentru educație incluzivă;

d) corepetitor - un post pe unitate, cu excepția unităților de învățământ pentru elevi cu deficiențe de auz;

e) interpret în limbajul mimico-gestual - un post pe unitate pentru unitățile de învățământ special pentru copii/elevi cu deficiențe de auz.

XI. Efectivele de copii/elevi la grupe/clase, precum și prevederi specifice

1. Efectivele de copii/elevi la clase/grupe:

a) efectivele de copii/elevi din instituțiile și din grupele/clasele speciale de învățământ sunt de 8-12 elevi cu deficiențe moderate sau ușoare;

b) grupele/clasele constituite din copii/elevi cu deficiențe asociate au efectivele de 6-8 copii/elevi;

c) clasele de liceu și școală de arte și meserii din învățământul special și special integrat au un efectiv de 8-12 elevi;

d) clasele școlilor postliceale speciale au un efectiv de cel puțin 12 elevi;

e) grupele/clasele constituite din copii/elevi cu deficiențe severe, profunde și multiple au efectivul de 4-6 copii/elevi;

f) grupele/clasele speciale constituite din copii/elevi cu deficiențe senzoriale asociate (surdocecitate) sau cu deficiențe senzoriale asociate cu alte tipuri de deficiențe au efectivul de 2-4 copii/elevi.

2. Personalul de conducere din unitățile de învățământ special are obligația de catedră, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

3. Personalul care asigură supravegherea și deservirea copiilor în zilele de odihnă și nelucrătoare în internatele școlare va fi salarizat corespunzător prevederilor legislației în vigoare.

4. În sistemul de învățământ special și special integrat se aplică metodologiile specifice elaborate de Ministerul Educației și Cercetării.

5. Unitățile de învățământ special își pot valorifica produsele realizate cu elevii în școală, iar sumele obținute vor fi utilizate pentru dotarea și îmbunătățirea activității din atelierele de profesionalizare, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale elevilor (materiale igienico-sanitare, hrană, echipament, materiale de întreținere etc.).

ANEXA Nr. 4

DREPTURILE MATERIALE ȘI ALOCAȚIILE ZILNICE DE HRANĂ
pentru copiii/elevii/tinerii din sistemul de învățământ special
și special integrat

A. Drepturi ale copiilor/elevilor/tinerilor care sunt școlarizați în sistemul de învățământ special și special integrat

a) Copiii/elevii/tinerii cu cerințe educative speciale în învățământul special și special integrat au dreptul la rechizite școlare, precum și la o alocație zilnică de hrană pentru întreaga perioadă a programului școlar.

b) Copiii/elevii/tinerii cu cerințe educative speciale din învățământul special și special integrat, care se află în sistemul de protecție socială, primesc drepturile menționate la lit. a) prin unitatea de învățământ la care sunt înscriși, pe toată durata cursurilor școlare, și prin sistemul de protecție socială, în vacanțe, sâmbăta și duminica.

e) Copiii/elevii/tinerii cu cerințe educative speciale din învățământul special și special integrat, care nu se află în sistemul de protecție socială, au alocația zilnică de hrană în același cuantum și primesc rechizite în aceeași cantitate cu cei care se află în sistemul de protecție socială, iar în internatele școlare beneficiază de prevederile Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști, modificată prin Legea nr. 111/2004, prin unitatea de învățământ la care aceștia sunt înscriși.

B. Finanțarea drepturilor menționate la lit. A se face pentru toți copiii/elevii/tinerii cu cerințe educative speciale care urmează o formă de școlarizare, inclusiv pentru cei care, pe perioada școlarizării, locuiesc în internatul unității de învățământ sau frecventează centrul de pedagogie curativă, centrul de educație, centrul de zi etc.

C. Categoriile de beneficiari ai drepturilor precizate la lit. A sunt următoarele:

a) copiii din grădinițele speciale;

b) copiii cu cerințe educative speciale integrați individual sau în grup/grupă în grădinițele de masă;

c) elevii/tinerii din unitățile de învățământ special, inclusiv cei din clasele speciale compacte integrate în școlile de masă;

d) elevii/tinerii cu cerințe educative speciale integrați individual sau în grup/grupă în școlile de masă.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...