Guvernul României

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal din 06.01.2016

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13 ianuarie 2016

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 15 din 65

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

TVS = suma câștigurilor realizate în condiții speciale de muncă și în alte condiții de muncă la nivel de angajator;

NA = cota de contribuție datorată de angajator pentru condiții normale de muncă, 15,8% (26,3% - 10,5%);

DA = cota de contribuție datorată de angajator pentru condiții deosebite de muncă, 20,8% (31,3% - 10,5%);

SA = cota de contribuție datorată de angajator pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, 25,8%, (36,3% - 10,5%);

BCP = baza de calcul plafonată pentru calculul contribuției de asigurări sociale datorate de angajator (numărul de asigurați x 5 câștiguri salariale medii brute);

CMB = câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat;

CAS datorată de asigurat = BCA x 10,5%;

CAS datorată de angajator:

Varianta I. Dacă suma câștigurilor realizate nu depășește BCP:

CAS datorată de angajator = TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA

Varianta II. Dacă suma câștigurilor realizate depășește BCP:

CAS datorată de angajator = (TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA) x BCP / TV

CMB = 2.415 lei (pentru anul 2015)

Se presupune că angajatorul are 4 salariați. În aceste condiții:

BCP este: 4 salariați x 5 x 2.415 lei = 48.300 lei

Nr. crt.
asigurați
Suma
câștigurilor
realizate
(lei)
Suma
câștigurilor
realizate
în condiții
normale de
muncă
(lei)
Suma
câștigurilor
realizate
în condiții
deosebite
de muncă
(lei)
Suma
câștigurilor
realizate în
condiții
speciale
și în alte
condiții de
muncă
(lei)
CAS datorată
pentru asigurat
[col. (2)x10,5%]
(lei)
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
1. 1.200 1.200 0 0 126
2. 3.000 1.500 800 700 315
3. 25.000 15.000 10.000 0 1.268*
4. 28.000 0 0 28.000 1.268*
Total 57.200 17.700 10.800 28.700 -

* 1.268 lei = 2.415 lei x 5 x 10,5%. Întrucât, în acest caz, câștigul brut lunar, total, realizat de angajat, depășește plafonul maxim reprezentând echivalentul a 5 câștiguri salariale medii brute, contribuția individuală se calculează prin aplicarea cotei asupra acestui plafon.

CAS datorată de angajator:

(17.700 x 15,8% + 10.800 x 20,8% + 28.700 x 25,8%) x 48.300 / 57.200 = (2.797 lei + 2.246 lei + 7.405 lei) x 0,844 = 10.506 lei

5.

(1) În aplicarea prevederilor art. 142 lit. b) din Codul fiscal, partea care depășește limita de 150 lei reprezintă venit din salarii și se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.

(2) În sensul art. 142 lit. r) din Codul fiscal, nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii tichetele cadou acordate potrivit legii, altele decât cele acordate pentru ocaziile prevăzute la art. 142 lit. b) din Codul fiscal.

(3) La încadrarea în categoria veniturilor din salarii și asimilate salariilor care nu se cuprind în bazele de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, a sumelor sau avantajelor acordate, prevăzute la art. 142 din Codul fiscal, primite în legătură cu o activitate dependentă, se aplică, după caz, regulile stabilite prin normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (4) din Codul fiscal.

SECȚIUNEA a 3-a Stabilirea, plata și declararea contribuțiilor de asigurări sociale în cazul persoanelor fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituțiilor prevăzute la art. 136 lit. d)-f) din Codul fiscal, precum și în cazul persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din alte state

6.

(1) În sensul art. 146 alin. (6) din Codul fiscal, în cazul în care persoanele prevăzute la art. 136 lit. a) și b) din Codul fiscal obțin venituri ca urmare a încheierii mai multor raporturi juridice cu același angajator, aceste venituri se cumulează, după care se plafonează în vederea obținerii bazei lunare de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale. În cazul în care persoanele prevăzute la art. 136 lit. a) și b) din Codul fiscal obțin venituri ca urmare a încheierii mai multor raporturi juridice cu angajatori diferiți, veniturile obținute se plafonează separat de către fiecare angajator în parte.

(2) În sensul art. 146 alin. (10) și (11) din Codul fiscal, în cazul în care au fost acordate cumulat sume reprezentând indemnizații de șomaj sau indemnizații de asigurări sociale de sănătate stabilite pentru perioade anterioare conform legii, în vederea stabilirii prestațiilor acordate de sistemul de asigurări sociale, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă și se utilizează cotele de contribuții de asigurări sociale care erau în vigoare în acea perioadă.

SECȚIUNEA a 4-a Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activități independente

7.

(1) În sensul art. 148 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente și care determină venitul net anual pe baza normelor anuale de venit, se aplică prevederile stabilite prin Normele metodologice de aplicare a art. 69 din Codul fiscal. În cazul în care un contribuabil desfășoară mai multe activități pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit sau în situația în care un contribuabil desfășoară aceeași activitate în două sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determină pe baza normelor anuale de venit, determinarea valorii anuale a normei de venit se efectuează prin însumarea nivelului normelor de venit corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfășurare a activității.

(2) Pentru contribuabilii care își exercită activitatea o parte din an, norma anuală de venit redusă proporțional cu perioada din anul calendaristic în care a fost desfășurată activitatea potrivit regulilor stabilite prin Normele metodologice de aplicare a art. 69 din Codul fiscal se raportează la numărul de luni în care se desfășoară activitatea, inclusiv luna în care începe, încetează sau se suspendă activitatea.

SECȚIUNEA a 5-a Plăți anticipate cu titlu de contribuții de asigurări sociale

8.

(1) În sensul art. 151 alin. (8) din Codul fiscal, persoanele fizice care realizează venituri din activități independente și care în cursul anului fiscal nu se mai încadrează în categoria persoanelor care au obligația plății contribuției de asigurări sociale sunt cele care intră în categoria persoanelor care au calitatea de pensionari sau în categoria persoanelor asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit art. 150 din Codul fiscal, începând cu luna în care acestea se încadrează în categoriile respective de persoane.

(2) În aplicarea art. 151 alin. (8) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, care în cursul anului fiscal își încetează activitatea, nu se mai încadrează în categoria persoanelor care au obligația plății contribuției de asigurări sociale sau intră în suspendare temporară a activității, se aplică, după caz, prevederile normelor metodologice de aplicare a art. 121 din Codul fiscal, precum și regulile reglementate prin procedura de aplicare a prevederilor art. 121 alin. (10) din Codul fiscal, stabilită prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

CAPITOLUL III Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate

SECȚIUNEA 1 Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate

9.

(1) În categoria persoanelor prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se includ cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și au obținut prelungirea dreptului de ședere temporară ori au domiciliul în România, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Persoanele care intră sub incidența prevederilor art. 153 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal sunt cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene care nu dețin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat și au obținut dreptul de rezidență în România pentru o perioadă mai mare de 3 luni, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) În categoria persoanelor prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se includ cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene care îndeplinesc condițiile de lucrător frontalier și cărora li s-a atribuit cod numeric personal de către autoritățile române, fără eliberarea unui document care să ateste rezidența pe teritoriul României, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Persoanele care intră sub incidența prevederilor art. 153 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal sunt pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul în România și care își stabilesc reședința pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparținând Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate, care nu dețin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României, pentru care reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează potrivit prevederilor Ordinului Casei Naționale de Pensii Publice și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.285/437/2011 privind reținerea contribuțiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cazul pensionarilor sistemului public de pensii din România având reședința sau domiciliul declarat pe teritoriul altui stat.

(5) Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal includ și contribuabilii care au calitatea de angajatori, respectiv persoanele fizice și juridice, care nu au sediul, respectiv domiciliul sau reședința în România și care, potrivit legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, datorează în România contribuțiile de asigurări sociale de sănătate pentru salariații lor care sunt supuși legislației de asigurări sociale de sănătate din România.

(6) În sensul art. 153 alin. (1) lit. a) -d) din Codul fiscal, persoanele fizice care desfășoară activitate dependentă într-un stat care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, la angajatori din aceste state, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România, nu au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate din România.

10.

(1) Persoanele prevăzute la art. 154 alin. (1) lit. d) și e) din Codul fiscal sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate numai pentru drepturile acordate de actele normative în baza cărora sunt încadrate în categoriile respective de persoane. Pentru veniturile realizate, altele decât cele exceptate, se datorează contribuție.

(2) În cazul persoanelor prevăzute la art. 154 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, verificarea condiției privind nivelul venitului realizat se efectuează de către organul fiscal, în anul următor celui de realizare a venitului, pe baza informațiilor din declarația privind venitul realizat sau din declarația privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum și pe baza informațiilor din evidența fiscală a organului fiscal, după caz.

SECȚIUNEA a 2-a Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și în cazul persoanelor aflate sub protecția sau în custodia statului

11.

(1) Sumele care se includ în câștigul brut realizat din salarii și în veniturile asimilate salariilor, care reprezintă baza lunară de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate, sunt cele prevăzute la art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevăzute în normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, cu excepția veniturilor asupra cărora nu există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate potrivit prevederilor art. 157 alin. (2) din Codul fiscal.

(2) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, din salarii sau asimilate salariilor prevăzute la art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, în situația în care totalul veniturilor lunare realizate este mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut prevăzut la art. 139 alin. (3), contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate se calculează în limita acestui plafon.

(3) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, baza de calcul lunară al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de angajatori sau de persoane asimilate acestora, prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, reprezintă totalul câștigurilor brute realizate din veniturile din salarii sau asimilate salariilor prevăzute la art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, asupra cărora s-a calculat contribuția individuală plafonată potrivit alin. (2).

(4) În categoria sumelor prevăzute la art. 157 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizațiile persoanelor alese în consiliul de administrație/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplină și altele, cu excepția indemnizațiilor cenzorilor, care se încadrează la art. 157 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.

(5) În categoria persoanelor prevăzute la art. 157 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal se includ administratorii, membrii consiliului de administrație, consiliului de supraveghere și comitetului consultativ, precum și reprezentanții statului sau reprezentanții membrilor consiliului de administrație, fie în adunarea generală a acționarilor, fie în consiliul de administrație, după caz.

(6) Sumele care depășesc limita prevăzută la art. 157 alin. (1) lit. m) -p) din Codul fiscal reprezintă venit asimilat salariilor și se cuprind în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate individuală, determinată prin cumularea cu veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii respective.

(7) În înțelesul prevederilor art. 157 alin. (1) lit. m) -p) din Codul fiscal, prin străinătate se înțelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, orice stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială, precum și orice stat (non-UE) care nu face parte din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau din Confederația Elvețiană.

(8) În categoria sumelor prevăzute la art. 157 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal se includ remunerațiile acordate în baza contractului de mandat președintelui și membrilor comitetului executiv, iar remunerația cenzorului cu contract de mandat se încadrează la art. 157 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.

(9) Sumele prevăzute la art. 158 alin. (2) din Codul fiscal care se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator reprezintă:

a) indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, numai pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă, suportate de angajator;

b) indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, acordate în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată, numai pentru primele 3 zile de incapacitate, suportate de angajator.

SECȚIUNEA a 3-a Stabilirea și declararea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor obținute de persoanele fizice aflate sub protecția sau în custodia statului și în cazul veniturilor din pensii, inclusiv a celor provenite din alte state

12. În sensul art. 168 alin. (10) din Codul fiscal, în cazul în care au fost acordate cumulat sume reprezentând ajutor social, indemnizații de șomaj, venituri din pensii, precum și indemnizații pentru creșterea copilului stabilite pentru perioade anterioare conform legii, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă și se utilizează cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate care erau în vigoare în acea perioadă.

13.

(1) În aplicarea art. 169 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele fizice care realizează venituri din pensii provenite dintr-un alt stat, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, completează declarația prevăzută la art. 120 din Codul fiscal cu venitul estimat calculat ca produs între venitul lunar din pensie evaluat la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, din ziua precedentă depunerii declarației, și numărul de luni din anul fiscal în care se realizează venitul din pensie.

(2) În cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la art. 169 alin. (7) din Codul fiscal, contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se repartizează la termenele de plată următoare.

SECȚIUNEA a 4-a Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activități independente

14. În sensul art. 170 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente și care determină venitul net anual pe baza normelor anuale de venit, se aplică prevederile pct. 7 dat în aplicarea art. 148 alin. (2) din Codul fiscal.

SECȚIUNEA a 5-a Plăți anticipate cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate

15. În sensul art. 174 alin. (6) din Codul fiscal, pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din agricultură, silvicultură sau piscicultură, precum și persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendă, care în cursul anului fiscal își încetează activitatea sau intră în suspendare temporară a activității, se aplică, după caz, prevederile normelor metodologice de aplicare a art. 121 din Codul fiscal, precum și regulile reglementate prin procedura de aplicare a prevederilor art. 121 alin. (10) din Codul fiscal, stabilită prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

SECȚIUNEA a 6-a Stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din activități independente, din activități agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum și din cedarea folosinței bunurilor

16. Salariul de bază minim brut pe țară, prevăzut la art. 175 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, este salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată aferent lunilor pentru care se stabilește contribuția.

17. În aplicarea prevederilor art. 175 alin. (3) din Codul fiscal, pentru stabilirea obligațiilor anuale de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și pentru încadrarea bazei lunare de calcul în plafoanele prevăzute la art. 175 alin. (2) și la art. 173 din Codul fiscal, se determină baza anuală de calcul ca sumă a bazelor de calcul anuale aferente veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate. Baza anuală de calcul nu poate fi mai mică decât valoarea a douăsprezece salarii de bază minime brute pe țară și nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut înmulțită cu 12 luni. Dacă baza anuală de calcul, determinată ca sumă a bazelor de calcul anuale aferente veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, este sub nivelul plafonului minim, organul fiscal stabilește, prin decizia de impunere anuală, contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată la nivelul contribuției anuale aferentă plafonului anual minim. În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, dacă baza anuală de calcul, determinată ca sumă a bazelor de calcul anuale aferente veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, este mai mare decât plafonul maxim, organul fiscal stabilește, prin decizia anuală, contribuția anuală datorată calculată prin aplicarea cotei individuale asupra plafonului maxim. Contribuția anuală datorată se alocă venitului corespunzător fiecărei surse, proporțional cu ponderea în baza anuală de calcul a bazelor de calcul anuale aferente fiecărei surse, în vederea acordării deducerii potrivit prevederilor titlului IV "Impozitul pe venit" din Codul fiscal.

SECȚIUNEA a 7-a Stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din investiții și din alte surse

18. Salariul de bază minim brut pe țară, prevăzut la art. 178 alin. (4) din Codul fiscal, este salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, aferent lunilor pentru care se stabilește contribuția.

SECȚIUNEA a 8-a Stabilirea contribuției anuale de asigurări sociale de sănătate

19. Salariul de bază minim brut pe țară, prevăzut la art. 179 alin. (3) din Codul fiscal, este salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, aferent lunilor pentru care se stabilește contribuția, iar câștigul salarial mediu brut este cel utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul fiscal pentru care se stabilește contribuția anuală de asigurări sociale de sănătate.

SECȚIUNEA a 9-a Stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care nu realizează venituri

20. În sensul art. 180 alin. (3) din Codul fiscal, dacă perioada în care nu s-au realizat venituri este mai mică de 6 luni și nu s-a efectuat plata contribuției lunare pentru această perioadă, contribuția datorată pentru luna în care solicită înregistrarea se raportează la numărul de luni în care nu s-au realizat venituri, începând cu luna următoare celei în care s-au realizat venituri.

Salariul de bază minim brut pe țară, utilizat la stabilirea bazei de calcul al contribuției, este salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, aferent lunii în care se solicită înregistrarea.

CAPITOLUL IV Contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj

SECȚIUNEA 1 Contribuabilii/plătitorii de venit la sistemul de asigurări pentru șomaj

21.

(1) Prin cetățenii români, cetățenii altor state sau apatrizii care nu au domiciliul sau reședința în România, astfel cum sunt prevăzuți la art. 184 lit. a) din Codul fiscal, se înțelege acele persoane fizice care potrivit legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, datorează contribuția de asigurări pentru șomaj în România.

(2) În categoria persoanelor prevăzute la art. 184 lit. b) din Codul fiscal se includ și persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori și care nu au sediul, respectiv domiciliul sau reședința în România și care, potrivit legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, datorează în România contribuțiile de asigurări pentru șomaj pentru salariații lor, care sunt supuși legislației de asigurări sociale din România.

(3) În sensul art. 184 lit. a) și b) din Codul fiscal, persoanele care potrivit legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, datorează contribuția de asigurări pentru șomaj în statele respective, precum și persoanele fizice care desfășoară activitate dependentă într-un stat care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale și acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, la angajatori din statele respective, care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România, nu au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul de asigurări pentru șomaj din România.

SECȚIUNEA a 2-a Veniturile pentru care se datorează contribuția, cotele de contribuții și bazele de calcul

22.

(1) Sumele care se includ în câștigul brut realizat din salarii și în veniturile asimilate salariilor, care reprezintă baza lunară de calcul al contribuției individuale de asigurări pentru șomaj, sunt cele prevăzute la art. 187 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv cele prevăzute în normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, cu excepția veniturilor asupra cărora nu există obligația plății contribuției de asigurări pentru șomaj potrivit prevederilor art. 187 alin. (2) și art. 189 din Codul fiscal.

(2) În categoria sumelor prevăzute la art. 187 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizațiile persoanelor alese în comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplină și altele asemenea.

(3) Sumele care depășesc limita prevăzută la art. 187 alin. (1) lit. g) -j) din Codul fiscal reprezintă venit asimilat salariilor și se cuprind în baza de calcul al contribuției individuale de asigurări pentru șomaj, pentru salariați, manageri și directori, determinată prin cumularea cu veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii respective.

(4) În înțelesul prevederilor art. 187 alin. (1) lit. g) -j) din Codul fiscal, prin străinătate se înțelege orice alt stat, respectiv orice stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, orice stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială, precum și orice stat (non-UE) care nu face parte din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau din Confederația Elvețiană.

CAPITOLUL V Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate

SECȚIUNEA 1 Contribuabilii/plătitorii de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate, în cazul veniturilor supuse contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate

23. În categoria persoanelor prevăzute la art. 192 lit. a) din Codul fiscal se includ și contribuabilii care au calitatea de angajatori, respectiv persoanele fizice și juridice care nu au sediul, respectiv domiciliul sau reședința în România și care, potrivit legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, datorează în România contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate pentru salariații lor care sunt supuși legislației de asigurări sociale de sănătate din România.

SECȚIUNEA a 2-a Veniturile pentru care se datorează contribuția, cotele de contribuții și bazele de calcul

24.

(1) Sumele care se includ în câștigul brut realizat din salarii și în veniturile asimilate salariilor, care reprezintă baza lunară de calcul al contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, sunt cele prevăzute la art. 195 alin. (1) și art. 196 din Codul fiscal, inclusiv cele prevăzute în normele metodologice de aplicare a art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, cu excepția veniturilor asupra cărora nu există obligația plății contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate potrivit prevederilor art. 195 alin. (2) și 197 din Codul fiscal.

(2) În categoria sumelor prevăzute la art. 195 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se includ indemnizațiile persoanelor alese în consiliul de administrație/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplină și altele.

(3) În categoria persoanelor prevăzute la art. 195 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se includ administratorii, membrii consiliului de administrație, consiliului de supraveghere și comitetului consultativ, precum și reprezentanții statului sau reprezentanții membrilor consiliului de administrație, fie în adunarea generală a acționarilor, fie în consiliul de administrație, după caz.

(4) Sumele care depășesc limita prevăzută la art. 195 alin. (1) lit. h) -k) din Codul fiscal reprezintă venit asimilat salariilor și se cuprinde în baza de calcul al contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, determinată prin cumularea cu veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii respective.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...