Cumpără forma actualizată
  •  

Managementul riscului -
SECȚIUNEA 1
Monitorizarea clientelei

Art. 21. -

Monitorizarea clientelei se realizează cel puțin prin următoarele activități:

a) crearea unei baze de date privind identitatea clienților, care va fi reactualizată permanent;

b) actualizarea permanentă a evidențelor privind identitatea clienților;

c) reevaluarea periodică a calității procedurilor de identificare și monitorizarea tranzacțiilor/operațiunilor în vederea determinării și raportării tranzacțiilor suspecte.

Art. 22. -

(1) Entitățile reglementate trebuie să realizeze actualizarea bazei de date a evidențelor întocmite la începutul relației de afaceri; în funcție de evoluția relației de afaceri cu fiecare client, entitățile reglementate vor proceda la reîncadrarea acestora în categoriile de clientelă corespunzătoare.

(2) Schimbările ulterioare în informațiile furnizate vor fi verificate și înregistrate în mod corespunzător.

(3) Dacă apar în mod frecvent schimbări substanțiale în structura clienților persoane juridice sau a entităților fără personalitate juridică, entitățile reglementate trebuie să realizeze verificări ulterioare.

(4) Revizuirea poate avea loc atunci când se derulează o tranzacție/operațiune semnificativă, când cerințele referitoare la documentația necesară pentru fiecare client se modifică în mod semnificativ sau când există o modificare importantă în modul de operare al clientului.

(5) În situațiile în care există lipsuri în informațiile deținute despre un client existent ori când există indicii sau entitatea reglementată suspectează că informațiile furnizate nu corespund realității, aceasta trebuie să ia măsurile necesare pentru ca toate informațiile relevante să fie obținute cât mai curând posibil.

Art. 23. -

Entitățile reglementate trebuie să asigure monitorizarea activității clientului prin urmărirea tranzacțiilor/operațiunilor efectuate prin intermediul acestora, raportat la gradul de risc asociat diferitelor categorii de clienți.

Art. 24. -

(1) Procedura de monitorizare trebuie să vizeze o clasificare a clientelei în mai multe categorii, având în vedere factori cum ar fi:

a) tipul tranzacțiilor/operațiunilor derulate prin intermediul entității reglementate;

b) numărul și volumul tranzacțiilor/operațiunilor derulate prin intermediul entității reglementate;

c) riscul unei activități ilicite asociat diferitelor tipuri de tranzacții/operațiuni derulate prin intermediul entității reglementate.

(2) Tranzacțiile/operațiunile suspecte includ, fără ca enumerarea să fie limitativă:

a) tranzacțiile/operațiunile care nu se circumscriu tiparelor obișnuite, inclusiv datorită frecvenței neobișnuite a operațiunilor;

b) tranzacțiile/operațiunile complexe sau care implică valori semnificative;

c) gradul de implicare a unui client și circumstanțele care au legătură cu statutul sau alte caracteristici ale clientului;

d) tranzacții/operațiuni care nu par să aibă un sens economic, comercial sau legal, inclusiv cele care nu se circumscriu activității statutare a clientului ori care sunt ordonate de clienți care nu sunt angajați în activitatea statutară.

Art. 25. -

Pentru categoria clienților cu un risc potențial mai ridicat este necesar să se monitorizeze majoritatea sau, după caz, toate tranzacțiile/operațiunile derulate prin intermediul entității reglementate. La stabilirea persoanelor care se încadrează în această categorie se vor lua în considerare:

a) tipul clientului - persoană fizică, persoană juridică sau entitate fără personalitate juridică;

b) țara de origine;

c) poziția publică sau poziția importantă deținută;

d) specificul activității desfășurate de client;

e) sursa fondurilor;

f) alți indicatori de risc.

Art. 26. -

Pentru clienții cu un risc potențial mai ridicat:

a) entitățile reglementate trebuie să dispună de sisteme adecvate de gestiune a informației care să furnizeze personalului de conducere și/sau de control și audit intern informații în timp util, necesare pentru identificarea, analizarea și monitorizarea efectivă a acestor clienți; sistemele implementate trebuie să evidențieze cel puțin lipsa sau insuficiența documentației corespunzătoare la inițierea relației de afaceri, tranzacțiile/operațiunile neobișnuite derulate de client și situația agregată a tuturor relațiilor clientului cu entitatea reglementată;

b) personalul de conducere însărcinat cu serviciile oferite pentru clienții respectivi trebuie să aibă cunoștință de circumstanțele personale ale acestora și să acorde o atenție sporită informațiilor provenite de la terțe părți în legătură cu aceste persoane.

Acesta este un fragment din Norma privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării actelor de terorism, standardele de cunoaștere a clientelei și control intern pentru entitățile raportoare care nu sunt supuse supravegherii unor autorități din 11.07.2006 . Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Normă:
Identificarea clientului
Elemente esențiale ale programelor de cunoaștere a clientelei
Monitorizarea clientelei
Organizarea controlului intern
;
se încarcă...