Guvernul României

Hotărârea nr. 669/2006 privind aprobarea Strategiei naționale de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 02 iunie 2006

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. -

Se aprobă Strategia națională de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului, pentru perioada 2006-2008, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:
Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul administrației și internelor,
Vasile Blaga
p. Ministrul educației și cercetării,
Anton Anton,
secretar de stat
Ministrul sănătății,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Ministrul finanțelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

București, 24 mai 2006.

Nr. 669.

ANEXĂ*)

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

STRATEGIA NAȚIONALĂ DE INCLUZIUNE SOCIALĂ A TINERILOR
CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE A COPILULUI

Argument

Integrarea tinerilor în societate și în viața activă, precum și folosirea optimă a potențialului lor reprezintă elemente esențiale pentru reducerea riscului excluziunii sociale și pentru ajungerea la o creștere durabilă a oricărei societăți. Rezolvarea problematicii specifice tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului necesită o intervenție imediată, constituind o prioritate a Programului de Guvernare pentru perioada 2005-2008.

Astfel, este nevoie de o abordare integrată la nivel național, printr-o Strategie Națională care include Planul de Măsuri de Incluziune Socială a tinerilor care încetează să mai beneficieze de ocrotire, în baza normelor legale de protecție acordată copiilor instituționalizați. Strategia națională de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului, numită în continuare Strategie, se fundamentează pe valorile și principiile de bază ale politicilor sociale și vizează, pe termen mediu și lung, stimularea responsabilității și solidarității mediului comunitar menit să susțină incluziunea socială a acestor tineri.

În elaborarea și implementarea politicilor, acțiunea guvernamentală se bazează pe principiile și orientările formulate în documentele Uniunii Europene la care România aderă, cu deosebire a celor referitoare la standardele umanitare, în sensul aplicării unor "strategii de protejare a copiilor și tinerilor instituționalizați", conform Programului de guvernare 2005-2008, Cap. 3 - Integrarea Europeană și Cap. 7 - Politica de protecție socială.

CAPITOLUL I Context general

1. Dimensiunea statistică și tendințele fenomenului

Dezagregarea familială cauzată și urmată de sărăcie, ca și insuficienta dezvoltare a sistemului de servicii sociale comunitare au generat o creștere a variatelor riscuri la care sunt expuși mai ales copiii și tinerii: violența în familie și în comunitate, abandonul școlar, cerșetoria, consumul de droguri și alcool, traficul de persoane.

Copiii instituționalizați necesită o atenție specială, ei fiind privați de sprijinul mediului familial natural. La împlinirea vârstei de 18 ani, dacă nu-și continuă studiile, obligațiile sistemului legal de ocrotire a copilului încetează, tânărul trebuind să-și asume responsabilitățile vieții adulte. Anual, cca. 5.000 de tineri urmează să părăsească sistemul de ocrotire și să se integreze în viața socială și profesională.

La începutul anului 2005, se aflau în sistemul de ocrotire 32.821 de copii, între care o pondere importantă o reprezintă cei cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani, respectiv 12.247 copii și 5.983 copii de 18 ani și peste. Procentul mai scăzut al copiilor de vârstă mică este o dovadă a faptului că măsurile alternative la instituționalizare au început să funcționeze prin dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor aflați în dificultate în familii substitutive (asistenți maternali, rude până la gradul IV inclusiv).

Numărul copiilor instituționalizați a scăzut în perioada 2000 - ianuarie 2005, de la 57.181 la 32.821, din care mai mult de jumătate au vârste peste 14 ani, urmând ca în următorii patru ani aproximativ 4.500-5.000 de copii să părăsească anual sistemul de protecție. Cca. 6.600 de tineri cu vârste până în 26 ani urmează o formă de învățământ și se află în continuare în sistemul de protecție socială.

Ca nivel de instrucție, 4,57% dintre copiii și tinerii din sistemul de ocrotire socială au absolvit sau sunt cuprinși în învățământul primar, 50,5% - învățământul gimnazial, 26,08 - cel profesional, 13,17 - învățământul liceal, 5,38% sunt neșcolarizați, 0,27% au abandonat școala și 0,02% sunt cuprinși sau au absolvit învățământul universitar. Ca și calificare, cei mai mulți dintre tinerii din sistemul de protecție, cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, sunt orientați cu precădere spre confecții, tâmplărie, mecanică, construcții și alimentație publică.

Acești tineri sunt o categorie vulnerabilă, expusă riscului excluderii sociale și marginalizării, deoarece nu au locuință și nici posibilități de închiriere sau de cumpărare, întâmpină greutăți la angajare, fiind expuși șomajului, nu au mijloace proprii de subzistență și cad adesea victime ale criminalității.

2. Cadrul normativ național

Reglementări legislative cu privire la protecția socială a categoriilor de populație defavorizate, cu referiri speciale la tineri, inclusiv la tinerii instituționalizați au fost promovate, astfel:

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, prevede măsurile pentru realizarea strategiilor și politicilor elaborate în vederea protecției persoanelor supuse riscului de șomaj, al asigurării unui nivel ridicat de ocupare și adaptare a forței de muncă la cerințele pieței muncii. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dezvoltă servicii gratuite finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în domeniul informării și consilierii profesionale, al medierii muncii și al formării profesionale.

Prin Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, aprobate prin HG nr. 1.149/2002, se creează importante instrumente de sprijin pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament, și care reprezintă un grup țintă prioritar, dar și pentru alte grupuri defavorizate, astfel:

a) măsurile de garantare a accesului la un loc de muncă.

Măsurile se realizează de ANOFM, prin încheierea unor contracte de solidaritate, pe o durată de până la 2 ani, dar nu mai puțin de un an, în baza cărora tinerii cu vârste cuprinde între 16 și 25 de ani aflați în dificultate și confruntați cu riscul excluderii profesionale, beneficiază de un acompaniament social personalizat. Acompaniamentul social se realizează prin consiliere profesională și mediere din partea personalului specializat al Agenției, urmate de plasarea în muncă la angajatorii de inserție cu care agențiile județene încheie convenții.

b) măsurile de garantare a accesului la o locuință (persoane în vârstă de până la 35 de ani, aflate în imposibilitatea achiziționării unei locuințe prin forțe proprii). Este o sarcină a consiliilor județene care, în limita fondurilor constituite în acest scop, trebuie să asigure, pe o listă a priorităților, fie acoperirea avansului pentru dobândirea unei locuințe, fie suportarea chiriei pentru o perioadă de până la 3 ani pentru o locuință închiriată. Fondurile vor fi constituite în principal din sume stabilite anual prin legea bugetului de stat.

c) garantarea accesului la asistență de sănătate pentru tinerii din familiile beneficiare de venit minim garantat.

Aceasta se va face prin plata de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei - MMSSF - a contribuției de asigurări sociale de sănătate. Personalul medical din unitățile de asistență de sănătate publică este obligat să acorde pentru această categorie de asigurați asistență medicală de urgență și curativă.

d) garantarea accesului la educație, prin acordarea de burse pentru continuarea studiilor tinerilor care frecventează forme de învățământ preuniversitar și universitar, condiționate de frecventarea cursurilor și obținerea baremurilor de promovare, proveniți din centrele de plasament și din familiile care îndeplinesc condițiile de acordare a venitului minim garantat.

e) acces gratuit în tabere de odihnă sau instruire pentru tinerii beneficiari de burse pentru continuarea studiilor.

f) participanții la programele de alfabetizare, selectați conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării - MEDC - pot beneficia de burse de alfabetizare stabilite și plătite de consiliile locale.

Potrivit prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, beneficiază de alocație de stat și tinerii în vârstă de peste 18 ani, până la terminarea cursurilor învățământului liceal, profesional, organizate în condițiile legii. Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare permite ca tinerii singuri sau din familii sărace să poată beneficia de ajutoare sociale chiar din prima perioadă, după părăsirea centrelor de plasament, și garantează un venit minim corespunzător unui trai decent. Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social reglementează accesul la acest tip de serviciu social al persoanelor cu venituri mici din grupuri de populație defavorizată.

Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială stimulează funcționarea serviciilor comunitare realizate în parteneriat între ONG-uri și consiliile locale, prin care se asigură acordarea de asistență socială, medicală, medico-socială și juridică familiilor cu mulți copii, altor categorii de persoane defavorizate.

Legea nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială reglementează funcționarea compartimentelor de asistență socială ce vor fi create la nivelul Consiliilor județene și locale care asigură aplicarea politicilor de asistență socială în domeniul protecției sociale a copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap și a oricărei persoane aflate în nevoie.

Un Raport de monitorizare CASPIS, la 1 ianuarie 2005, arată faptul că Planurile Județene Anti-Sărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale prevăd, în 38 dintre acestea, măsuri de suport pentru tinerii postinstituționalizați.

Toate programele destinate tinerilor postinstituționalizați se înscriu pe două coordonate principale: asigurarea unei locuințe (în apartamente asistate, centre de tranzit, adăposturi temporare, de noapte etc.) și asigurarea unui loc de muncă. În privința spațiului de locuit, aproximativ o cincime dintre programe sunt de tipul adăposturilor, puține programe fiind de tipul locuințelor asistate.

Pentru integrarea pe piața muncii, programele întreprinse vizează, pe de o parte pregătirea și formarea profesională a tinerilor și pe de alta, asistență în obținerea efectivă a unui loc de muncă. Programele de consiliere și pregătire socio-profesională sunt de altfel cele mai răspândite pe ansamblul tuturor programelor menționate (36 din 82 programe identificate). Acestea sunt desfășurate fie în centre specifice de asistență și sprijin, fie prin planuri individuale de pregătire a tinerilor în instituții. Analiza distribuției pe regiuni a programelor destinate tinerilor postinstituționalizați evidențiază că:

Pe ansamblu, dar și pe tipuri de programe, cele mai multe sunt în regiunea Nord-Est, cu excepția locuințelor asistate care sunt mai numeroase în Vest.

În regiunea de Sud, există mai multe programe de consiliere și pregătire socio-profesională.
În regiunea Nord-Vest, există mai multe adăposturi temporare.

Aproape trei sferturi dintre programe sunt județene, ponderea celor naționale fiind extrem de redusă și vizând angajarea în muncă prin contractele de solidaritate conform Legii nr. 116/2002. În cadrul programelor județene, cele mai multe sunt de consiliere și formare, iar în cadrul programelor locale, cele mai multe sunt de tipul adăposturilor temporare. Pe tipuri de programe rezultă că:

Programele de asigurare a locuirii - apartamentele sociale și adăposturile temporare - sunt finanțate preponderent din venituri proprii.
Programele de consiliere și formare profesională sunt finanțate în egală măsură de la bugetul de stat și județean și din venituri proprii.
Finanțarea cheltuielilor necesare realizării măsurilor de stimulare a angajatorilor, se face din bugetul asigurărilor de șomaj.
Celelalte programe au surse de finanțare diverse, fără a fi preponderente unele sau altele.

La acestea se adaugă trei programe încadrate la categoria persoanelor cu handicap și constau în locuințe protejate destinate tinerilor de peste 18 ani cu handicap care părăsesc instituțiile de protecție.

Serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor funcționează potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 129/2002 cu modificări ulterioare.

În cazul în care instanța a aplicat minorului măsura educativă a libertății supravegheate, dacă instanța a impus obligația prestării unei activități neremunerate într-o instituție de interes public, serviciul are obligația de a identifica o astfel de instituție, cu care va încheia un protocol de colaborare, stabilind condițiile în care minorul va executa obligația și relațiile între cei doi parteneri.

În cazul aplicării acestei măsuri, serviciul menține legătura permanentă cu familia minorului în vederea implicării acesteia în procesul de reintegrare socială a minorului.

Asistența și consilierea individuală/de grup (la cerere) în ceea ce privește comportamentul social, de grup și individual a următoarelor categorii:

- persoanele aflate în supraveghere;

- persoanele condamnate la o pedeapsă privativă de libertate, pe durata executării pedepsei, cu acordul lor;

- liberații condiționat.

Asistența - demers specializat de acordare de ajutor de către o persoană specializată unei alte persoane aflate în imposibilitatea momentană sau permanentă de a-și rezolva problemele, prin facilitarea accesului la resursele comunității.

Consilierea - metodă care, prin utilizarea optimă a relației interpersonale consilier-client, facilitează cunoașterea, dezvoltarea, acceptarea emoțională, maturizarea și mobilizarea optimă a resurselor personale în vederea formulării și rezolvării unor probleme specifice și luării unor decizii.

Inițierea și derularea de programe de resocializare a persoanelor condamnate menținute în stare de libertate care au solicitat să participe la aceste programe, pentru sprijinirea acestora în respectarea condițiilor impuse de instanța de judecată și pentru reintegrarea lor socială.
Inițierea și derularea unor programe speciale de reinserție socială și, după caz, de identificare a locurilor de muncă disponibile, a locuințelor, precum și a unor cursuri de calificare sau recalificare profesională, de care pot beneficia, la cerere:

- persoanele condamnate la o pedeapsă neprivativă de libertate;

- persoanele condamnate la pedeapsa închisorii, a căror pedeapsă a fost grațiată total;

- persoanele liberate condiționat/la termen;

- minorii care au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, față de care a fost înlăturată prin lege măsura educativă a internării într-un centru de reeducare.

Derularea unor programe de reinserție socială pentru deținuți, o atenție deosebită fiind acordată minorilor și tinerilor, în colaborare cu personalul de specialitate în asistență și consiliere din unitățile penitenciare.
Întocmirea unor referate de evaluare socio-familială pentru persoanele aflate în detenție înainte de punerea lor în libertate.
Acordarea de consiliere psihologică sau alte forme de asistență, gratuit, la cerere și numai dacă organele judiciare au fost sesizate în legătură cu comiterea faptei, victimelor următoarelor categorii de infracțiuni (art. 8 din Legea nr. 211/2004):

- tentativă la infracțiunile contra vieții;

- anumite infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății;

- anumite infracțiuni privitoare la viața sexuală;

- infracțiune de rele tratamente aplicate minorului (art. 303 Cod Penal, republicat cu modificările și completările ulterioare);

- infracțiunile prevăzute de Legea nr. 678/2001 pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare.

În capitolul 26 - "Politica în domeniul justiției" al Programului de Guvernare 2005-2008, se stabilesc drept obiective pentru acest interval temporal "perfecționarea competențelor privind organizarea și funcționarea sistemelor de executare a pedepselor în regim privativ de libertate și în regim de libertate, precum și îmbunătățirea funcționării acestor sisteme, inclusiv a serviciilor de probațiune (devenite servicii de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor) create în perioada 1997-2000, prin sporirea resurselor financiare și umane alocate, prin formarea acestora din urmă și prin extinderea și modernizarea programelor educative privind subiecții executării".

3. Programul de Guvernare 2005-2008

În Programul de Guvernare, la Cap. 7 Politica de protecție socială, o atenție specială este acordată reformării sistemului de protecție a copilului. Guvernul României acționează în vederea promovării și protejării drepturilor tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenență etnică și socială, religie, opinie politică sau de altă natură, naționalitate, rasă, limbă, infirmitate, naștere sau situația copilului ori a părinților sau tutorilor săi.

Guvernul României continuă reforma în domeniul protecției copilului acționând, cu prioritate, în direcția integrării sociale a copiilor și tinerilor instituționalizați, promovând măsuri de integrare socială pentru tinerii instituționalizați în vârstă de peste 18 ani, în vederea integrării acestora în viața socială.

4. Cadrul normativ european

În Comunicatul Comisiei Europene nr. 693/2005, privind răspunsul la preocupările tinerilor europeni și aplicarea Planului European pentru Tineret și promovarea cetățeniei active, se subliniază că viitorul Europei depinde tot mai mult de capacitatea acesteia de a oferi copiilor și tinerilor o societate favorabilă.

Adoptând în 2005 Pactul European pentru Tineret din cadrul strategiei revizuite de la Lisabona, Consiliul European a recunoscut faptul că integrarea tinerilor în societate și în viața activă, precum și folosirea optimă a potențialului lor reprezintă elemente esențiale pentru ajungerea la o creștere durabilă în Europa. Propunând Pactul European pentru Tineret, șefii de stat și de guvern din Franța, Germania, Spania și Suedia au identificat patru teme principale: vulnerabilitatea tinerilor, necesitatea solidarității intergeneraționale într-o societate pe cale de îmbătrânire, necesitatea îmbunătățirii competențelor tinerilor prin educație și formare, necesitatea coerenței în aplicarea politicilor privind tinerii.

Strategia pentru Incluziune Socială conține dimensiunea "tineret", după cum precizează comunicatul nr. 33/2005 asupra Agendei Sociale, și ia în considerare Rezoluția nr. 9.601/2004 a Consiliului European privind măsurile de incluziune socială pentru tineri. Astfel, ameliorarea situației tinerilor celor mai vulnerabili, eradicarea sărăciei în rândul copiilor și promovarea inițiativelor împotriva eșecului școlar vor beneficia de o atenție specială.

Un studiu lansat în 2005 de Comisia Europeană, referitor la integrarea socială a tinerilor marginalizați, analizează oportunitatea inserției lor pe piața muncii, autonomia și participarea lor activă în societate. Comisia încurajează angajamentul partenerilor sociali în contribuția la această inițiativă, prin acțiuni comune în cadrul dialogului social, invită angajatorii și companiile să dea dovadă de responsabilitate socială în domeniul inserției profesionale a tinerilor și recunoaște ca prioritare pentru o cetățenie activă activități precum participarea, informarea și voluntariatul.

CAPITOLUL II Analiza operațională

Puncte tari:

Fundamentarea Strategiei pe cercetări și studii în domeniu
Implicarea organizațiilor neguvernamentale în domeniu
Sistem descentralizat de protecție a tinerilor, prin Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului

Puncte slabe:

Comunicare ineficientă între instituțiile responsabile în domeniu
Inexistența unei baze de date centralizate privind situația tinerilor
Capacitate redusă de prevenție și recuperare
Număr redus de servicii sociale în domeniu
Insuficiența resurselor umane în domeniu
Abordare punctuală și nesistematizată, fără viziune și planificare globală
Pregătire profesională inadecvată a personalului din domeniu
Dificultăți în implementarea legislației în domeniu
Monitorizare inadecvată a stării de sănătate a acestor tineri
Nivel scăzut de pregătire a tinerilor pentru viața de familie

Oportunități:

Prioritate guvernamentală acordată protecției tinerilor
Conștientizarea problematicii specifice tinerilor
Promovarea și dezvoltarea parteneriatului public-privat în furnizarea serviciilor sociale

Disponibilitatea organizațiilor neguvernamentale
Accesarea fondurilor externe rambursabile și nerambursabile
Atitudine pozitivă a tinerilor față de schimbare
Promovarea politicilor pentru integrarea socială și profesională a tinerilor și pentru o viață independentă

Amenințări:

Riscul crescut de marginalizare și excludere socială a tinerilor
Cronicizarea fenomenului reprezentat de excluziunea socială
Insuficienta dezvoltare a serviciilor sociale alternative la instituționalizare
Lipsa mijloacelor financiare necesare implementării programelor în domeniu

CAPITOLUL III Principiile Strategiei

1. Principiul respectării demnității umane

2. Principiul egalității de șanse și nediscriminării

3. Principiul solidarității sociale

4. Principiul parteneriatului

5. Principiul transparenței și responsabilității publice

6. Principiul subsidiarității

7. Principiul suportului social personalizat

8. Principiul abordării multidisciplinare

9. Principiul participării și al responsabilizării

10. Principiul libertății de a alege

CAPITOLUL IV Scopul Strategiei

Strategia are ca scop principal constituirea unui cadru legal și instituțional în vederea susținerii integrării sociale și profesionale a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului, precum și implementarea politicilor și programelor de asistență socială destinate asigurării dreptului acestora la o viață independentă și demnă.

CAPITOLUL V Grupul-țintă

Grupul-țintă al Strategiei este reprezentat de: tinerii care provin din sistemul de protecție a copilului; tinerii care la împlinirea vârstei de 18 ani se află într-un centru de reeducare și penitenciare pentru minori; tinerii fără adăpost la împlinirea vârstei de 18 ani.

CAPITOLUL VI Perioada de implementare

Strategia va fi implementată în perioada 2006-2008.

CAPITOLUL VII Obiectivele generale

1. Crearea unui sistem coerent și coordonat de măsuri și acțiuni care să asigure incluziunea socială a tinerilor definiți în grupul-țintă.

2. Reducerea riscului de marginalizare și excluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă.

3. Integrarea și participarea activă în comunitate a tinerilor definiți în grupul-țintă.

CAPITOLUL VIII Obiectivele operaționale

1.1. Îmbunătățirea cadrului administrativ și instituțional la nivel central și local.

1.2. Îmbunătățirea, adaptarea și armonizarea cadrului legislativ cu incidență în domeniu.

1.3. Stabilirea unui sistem de finanțare pentru dezvoltarea măsurilor de asistență socială a tinerilor.

1.4. Dezvoltarea resurselor umane în domeniu.

2.1. Pregătirea tinerilor în sistemul educației formale și nonformale pentru viața socială activă în comunitate.

2.2. Asigurarea accesului la forme de pregătire profesională adaptate cerințelor pieței forței de muncă.

2.3. Asigurarea accesului nediscriminatoriu la pachetul minim de servicii de îngrijire a sănătății, conform legii.

2.4. Promovarea acțiunilor de combatere a formelor de violență, abuz și trafic de persoane.

3.1. Facilitarea accesului la locuință.

3.2. Facilitarea accesului la un loc de muncă.

3.3. Întărirea capacității autorităților locale pentru integrarea socială a tinerilor definiți în grupul-țintă.

CAPITOLUL IX Monitorizarea și evaluarea Strategiei

Îndeplinirea obiectivelor operaționale prevăzute în Planul de Măsuri este monitorizată de fiecare autoritate responsabilă. În urma evaluării stadiului de implementare a măsurilor și acțiunilor concrete, rezultatele monitorizării Strategiei se raportează semestrial primului-ministru. Planul de Măsuri se revizuiește anual, pe baza acestor evaluări și la propunerea autorităților responsabile.

CAPITOLUL X Planul de Măsuri pentru aplicarea Strategiei

Obiectiv general 1: Crearea unui sistem coerent și coordonat măsuri și acțiuni care să asigure de incluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă

Nr. crt. OBIECTIV OPERAȚIONAL MĂSURĂ CONCRETĂ TERMEN RESPONSABIL
1. Îmbunătățirea cadrului administrativ și instituțional la nivel central și local. 1. Crearea în cadrul MMSSF a unui compartiment responsabil cu coordonarea implementării strategiei, elaborarea, evaluarea și monitorizarea politicilor de integrare socială a tinerilor menționați la grupul-țintă. Semestrul II 2006 MMSSF
2. Dezvoltarea serviciului de deprinderi de viață independentă, în cadrul fiecărei DGASPC, prin preluarea atribuțiilor specifice în elaborarea, implementarea și monitorizarea planului local de incluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă și în vederea instituirii unui mecanism de monitorizare pe o perioadă de 3 ani a acordării de locuințe sociale și locuințe pentru tineri, destinate închirierii. 2006 MMSSF, MAI, ANPDC, consiliile județene
3. Dezvoltarea unei baze de date privind situația tinerilor definiți la grupul-țintă, precum și evidența studiilor în domeniu. Trimestrul IV 2006 MMSSF, INCSMPS, alte institute de cercetare, universități
4. Crearea unui grup interministerial consultativ, în scopul sincronizării programelor, a acțiunilor și strategiilor sectoriale din domeniu. Semestrul II 2006 MMSSF, MAI, MEdC, MS, MJ, MTCT, ANT, ANPF, ANES, ANPDC, ANOFM, ANPH, CASPIS, GNI
5. Realizarea unor studii periodice de evaluare a dinamicii procesului de incluziune socială a tinerilor definiți la grupul-țintă. Anual MMSSF, MAI, MEdC, MS, MJ, MTCT, ANT, ANPF, ANES, ANPDC, ANOFM, ANPH, CASPIS, GNI, INCSMPS
2. Îmbunătățirea, adaptarea și armonizarea cadrului legislativ cu incidență în domeniu. 1. Modificarea și completarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale. Trimestrul I 2007 MMSSF
2. Evaluarea legislației actuale și elaborarea propunerilor de reglementări care să asigure asistența medicală curentă pentru grupul țintă. 2007 MS, CNAS, MMSSF
3. Includerea tinerilor definiți în grupul-țintă în Programe specifice din domeniul asistenței medicale comunitare și, după caz, în Programele naționale de sănătate. 2007 MS, CNAS MMSSF
4. Modificarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu modificările și completările ulterioare. Trimestrul III 2006 MMSSF, MAI
5. Modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 116/2002 privind combaterea marginalizării sociale, modificarea și completarea O.U.G. nr. 118/1999 privind înființarea și utilizarea Fondului Național de solidaritate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 366/2001, cu modificările ulterioare. 2006-2007 MMSSF
6. Promovarea unui act normativ*) privind înființarea centrelor protejate de inserție socială a tinerilor definiți la grupul-țintă. *) Condiționat de existența fondurilor necesare. 2006 MMSSF
3. Stabilirea unui sistem de finanțare pentru dezvoltarea măsurilor de asistență socială a tinerilor. 1. Evaluarea situației existente a sistemului de finanțare care să asigure continuitatea serviciilor destinate tinerilor și elaborarea proiectului bugetar prin intermediul planurilor anuale de acțiune. 2006-2007 MAI, ANPDC, ANPH, autoritățile locale
2. Elaborarea proiecțiilor bugetare aferente implementării Planului de măsuri, prin intermediul planurilor anuale de acțiune. Permanent Toate autoritățile publice implicate CASPIS, GNI
3. Atragerea resurselor financiare internaționale prin dezvoltarea de programe cu finanțare rambursabilă sau nerambursabilă, necesare implementării Strategiei. Permanent MMSSF, MAI, MEdC, MS, MFP, MJ, MTCT, ANT, ANPF, ANES, ANPDC, ANOFM, ANPH, CASPIS, GNI
4. Dezvoltarea resurselor umane în domeniu. 1. Dezvoltarea de programe de pregătire continuă pentru personalul din sistemul de protecție a copilului, respectiv a tinerilor definiți la grupul-țintă, precum și din sistemul post-instituționalizare. 2006-2008 MEdC, MMSSF, ANPDC, ANPH, autoritățile locale, ONG prin parteneriat
2. Pregătirea inițială a voluntarilor care își desfășoară activitatea conform legii, în cadrul centrelor protejate de inserție socială a tinerilor. 2006-2008 MMSSF ANT, ANPH, ANPDC, ONG prin parteneriat
3. Promovarea cooperării între instituțiile responsabile în domeniul social, la nivel local, în vederea implementării măsurilor prevăzute în Strategie. 2006 MMSSF, MAI, CJ, MEdC, MS, MJ, MTCT, ANT, ANPF, ANES, ANPDC, ANOFM, ANPH, CASPIS, prin structurile deconcentrate

Obiectiv general nr. 2: Reducerea riscului de marginalizare și excluziune socială a tinerilor definiți în grupul-țintă.

Nr. crt. OBIECTIV OPERAȚIONAL MĂSURĂ CONCRETĂ TERMEN RESPONSABIL
1. Pregătirea tinerilor în sistemul educației formale și nonformale pentru viața socială activă în comunitate. 1. Elaborarea modulului special de formare a deprinderilor pentru viața de familie și integrarea socială, precum și introducerea acestuia în curriculum-ul școlar. Trimestrul III 2006 MEdC
2. Susținerea financiară a furnizorilor privați de servicii sociale, pentru dezvoltarea de proiecte care au ca scop participarea la viața comunitară și implicarea în forme asociative a tinerilor definiți la grupul-țintă. Permanent MMSSF, ANT, MAI, autoritățile locale
3. Coordonarea și susținerea financiar-logistică a proiectelor care au ca scop promovarea abilităților artistice ale tinerilor definiți la grupul-țintă și asigurarea accesului nediscriminatoriu la sursele specifice din domeniul culturii. Permanent MEdC, MCC, ANT, autoritățile locale
4. Reglementarea modalităților de înscriere a tinerilor definiți în grupul-țintă în formele învățământului superior, prin alocarea resurselor financiare din bugetele locale și bugetele instituțiilor de învățământ, pe bază de protocol. Trimestrul IV 2006 MEdC, ANPDC
5. Înscrierea tinerilor definiți în grupul-țintă, proveniți direct din sistemul educațional, în baza de date a ANOFM ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în condițiile legii. 2006-2008 ANOFM, ANPDC, autoritățile locale
2. Asigurarea accesului la forme de pregătire profesională, adaptate cerințelor pieței forței de muncă. 1. Elaborarea metodologiei de evaluare a cunoștințelor generale, precum și a aptitudinilor și abilităților profesionale, în vederea orientării spre forme de pregătire corespunzătoare sau spre un loc de muncă. 2006 MMSSF, ANPDC, MEdC, ANOFM, universități
2. Înscrierea tinerilor definiți în grupul-țintă în forme de pregătire școlară și profesională, prin încheierea de acorduri de colaborare cu instituțiile școlare locale, respectiv cu agenții economici, cu avizul inspectoratelor școlare. 2006-2008 MEdC, ANOFM
3. Acordarea serviciilor de consiliere profesională și orientarea către meserii (profesii) cerute pe piața muncii. Permanent MMSSF, MEdC, ANOFM, ANPDC
3. Asigurarea accesului nediscriminatoriu la pachetul minim de servicii de îngrijire a sănătății, conform legii Facilitarea accesului la serviciile de sănătate prin asigurarea continuității înregistrării tinerilor din grupul țintă la un medic de familie, de preferință la aceiași medici la care tinerii au fost luați în evidență în perioada anterioară împlinirii vârstei de 18 ani. 2007-2008 MS, CNAS, MMSSF, ANPDC
4. Promovarea acțiunilor de combatere a formelor de violență, abuz și trafic de persoane 1. Informarea și consilierea tinerilor din grupul-țintă cu privire la consecințele actelor de violență, abuz și trafic de persoane. 2006-2008 ANPF, ANES, ANPDC, ONG prin parteneriat, autoritățile locale
2. Întocmirea unor studii privind evaluarea cazurilor de violență, abuz sau trafic de persoane îndreptate împotriva tinerilor din grupul țintă și propunerea de soluții legislative sau de altă natură cu privire la mărirea pedepselor în cazul săvârșirii unor astfel de infracțiuni Trimestrul IV 2006 ANPF, MS, ANPDC, MJ
3. Asigurarea de consiliere și reprezentare juridică pentru tinerii definiți în grupul-țintă, în cazul în care au fost victime ale violenței, abuzului sau traficului de persoane. 2006-2008 ANPF, MJ ONG, prin parteneriat, autoritățile locale

Obiectiv general nr. 3: Integrarea și participarea activă în comunitate a tinerilor definiți în grupul-țintă

Nr. crt. OBIECTIV OPERAȚIONAL MĂSURĂ CONCRETĂ TERMEN RESPONSABIL
1. Facilitarea accesului la locuință. 1. Monitorizarea accesului persoanelor/familiilor definite în grupul-țintă la locuințele construite prin programele elaborate la nivel local și național (locuințe sociale și locuințe pentru tineri, destinate închirierii) 2006-2008 Autorități locale, MAI, DGASPC
2. Construcția și/sau amenajarea de adăposturi și locuințe protejate destinate persoanelor/ familiilor din grupul țintă. 2006-2008 Autorități locale, MAI
3. Subvenționarea, pe o perioadă de până la trei ani, a plății chiriei destinate persoanelor/ familiilor din grupul țintă, în condițiile legii. 2006-2008 Autorități locale, MAI, CJ
4. Construirea de locuințe pentru tineri destinate închirierii și construirea de locuințe sociale, prin programele elaborate la nivel național. 2006-2008 MTCT, autorități locale
2. Facilitarea accesului la un loc de muncă. 1. Identificarea la nivel local a locurilor de muncă cu timp de lucru parțial și pe durată determinată, pentru tinerii din grupul-țintă Permanent ANOFM
2. Acordarea de servicii de mediere în vederea obținerii unui loc de muncă, pentru tinerii din grupul țintă. Permanent ANOFM
3. Monitorizarea derulării contractelor de solidaritate. Trimestrial, conform Legii nr. 116/2002 ANOFM
4. Organizarea de burse de locuri de muncă pentru tinerii din grupul-țintă. Anual, începând cu anul 2006 ANOFM
5. Informarea angajatorilor referitor la facilitățile acordate prin lege în cazul angajării tinerilor din grupul-țintă. Permanent ANOFM
6. Organizarea de servicii de formare profesională în vederea recalificării, perfecționării. Permanent ANOFM
7. Acordarea de servicii de acompaniament social personalizat tinerilor din grupul țintă, în vederea încadrării în muncă. Permanent ANOFM
8. Acordarea de servicii de acompaniament la locul de muncă, tinerilor din grupul țintă, în vederea acomodării la/păstrării locului de muncă, prin promovarea mentoratului/tutoriatului ca servicii sociale acordate de DGASPC. Permanent Autorități locale, ONG prin parteneriat
9. Dezvoltarea de Programe Naționale pentru încurajarea proiectelor de economie socială, destinate tinerilor definiți în grupul-țintă. 2006-2008 MMSSF, MEC, ANOFM FALR
3. Întărirea capacității autorităților locale pentru integrarea socială a tinerilor definiți în grupul-țintă. 1. Amenajarea și construirea de centre protejate de inserție socială destinate tinerilor definiți în grupul-țintă, pentru o perioadă de cel mult trei ani. 2007 MMSSF
2. Constituirea echipelor multidisciplinare de evaluare a capacităților și abilităților individuale de adaptare la viața socială, conform legii. 2007 MMSSF, ANPDC, autoritățile locale
3. Elaborarea și difuzarea unui Ghid metodologic privind bunele practici în domeniul integrării socio-profesionale a tinerilor definiți în grupul-țintă. Semestrul II 2007 GNI, ANPDC, ONG prin parteneriat
4. Organizarea de Conferințe regionale pentru lansarea Ghidului metodologic de la punctul 3.3. Semestrul II 2007 - Semestrul I 2008 GNI, ONG prin parteneriat

Autorități responsabile:

1. MMSSF - Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei

2. MAI - Ministerul Administrației și Internelor

3. MS - Ministerul Sănătății

4. MFP - Ministerul Finanțelor Publice

5. MTCT - Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului

6. MJ - Ministerul Justiției

7. MEdC - Ministerul Educației și Cercetării

8. MEC - Ministerul Economiei și Comerțului

9. MCC - Ministerul Culturii și Cultelor

10. ANPDC - Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului

11. ANPH - Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap

12. ANT - Autoritatea Națională pentru Tineret

13. CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate

14. ANOFM - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

15. ANES - Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse dintre Femei și Bărbați

16. ANPF - Agenția Națională pentru Protecția Familiei

17. DGASPC - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

18. CASPIS - Comisia Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale

19. GNI - Grupul la Nivel Înalt pentru Copiii României

20. INCSMPS - Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale

21. CJ - Consiliul Județean

22. FALR - Federația Autorităților Locale din România

23. ONG - Organizație Neguvernamentală

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...