Act Internațional

Regulamentul internațional pentru prevenirea abordajelor pe mare din 20.10.1972

Modificări (...), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 31 decembrie 1974

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

PARTEA A GENERALITĂȚI

Regula I Domeniu de aplicare

a) Prezentele reguli se aplică tuturor navelor aflate în largul mării și pe toate apele învecinate accesibile navelor maritime.

b) Nici o dispoziție a prezentelor reguli nu trebuie să împiedice aplicarea prescripțiilor speciale, stabilite de către autoritatea competentă, cu privire la navigația în rade, porturi, pe fluvii, lacuri sau căile de navigație interioară comunicând cu marea și accesibile navelor maritime. Asemenea prescripții speciale trebuie să fie cât mai conforme posibil cu prezentele reguli.

c) Nici o dispoziție din prezentele reguli nu trebuie să împiedice aplicarea prescripțiilor speciale stabilite de guvernul unui stat cu privire la mărirea numărului luminilor de poziție, a semnalelor luminoase sau semnalelor cu fluierul de utilizat de către navele de război și navele în convoi, sau în vederea măririi numărului luminilor de poziție ori a semnelor luminoase de folosit de către navele ce pescuiesc alcătuind o flotilă de pescuit.

Aceste lumini de poziție, semnale suplimentare luminoase sau cu fluierul trebuie, în măsura posibilului, să fie astfel încât să facă imposibilă confundarea lor cu orice altă lumină sau semnal autorizat în oricare din prezentele reguli.

d) Organizația poate adopta dispozitive de separare a traficului în înțelesul prezentelor reguli.

e) Ori de câte ori un guvern consideră că o navă de construcție specială sau destinată unor operațiuni speciale nu se poate conforma tuturor dispozițiilor vreuneia dintre prezentele reguli, în ceea ce privește numărul, amplasarea, bătaia sau sectorul de vizibilitate a luminilor și semnelor, ca și poziția și caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonoră, fără ca să stânjenească funcțiile speciale ale navei, această navă trebuie să se conformeze altor asemenea dispoziții ce se referă la număr, amplasare, bătaie sau sectorul de vizibilitate a luminilor sau semnelor, cât și la poziția și caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonoră, care după aprecierea guvernului interesat, permit în aceste cazuri să se conformeze cât mai mult posibil prezentelor reguli.

Regula 2 Răspundere

a) Nici una dintre dispozitivele prezentelor reguli nu scutește o navă sau pe proprietarul ei, pe comandantul sau echipajul său, de consecințele unei neglijențe oarecare atât în ceea ce privește aplicarea prezentelor legi, cât și în ce privește luarea oricăror măsuri de prevedere cerute de experiența obișnuită a marinarului sau de împrejurările deosebite în care se găsește nava.

b) În interpretarea și în aplicarea prezentelor reguli, se va ține seama în mod deosebit de toate pericolele de navigație și de riscurile de abordaj, precum și de toate împrejurările deosebite, în special de limitele de folosire a navelor în cauză, care pot duce la abateri de la prevederile prezentelor reguli pentru evitarea unui pericol imediat.

Regula 3 Definiții generale

În înțelesul prezentelor reguli, în afară de dispoziții contrare rezultând din context:

a) Termenul navă înseamnă orice construcție sau orice aparat de orice natură ar fi, inclusiv construcțiile fără pescaj și hidroavioanele, folosită sau susceptibilă de a fi folosită ca mijloc de transport pe apă.

b) Expresia navă cu propulsie mecanică înseamnă orice navă pusă în mișcare de către o mașină.

c) Expresia navă cu vele înseamnă orice navă care navighează cu vele, chiar dacă are o mașină cu propulsie, cu condiția ca aceasta să nu fie folosită.

d) Expresia navă care pescuiește înseamnă orice navă care pescuiește cu plase, carmace, traul sau orice alte scule de pescuit care îi reduc capacitatea de manevră, dar nu se aplică navelor care pescuiesc cu cârlige remorcate sau alte scule de pescuit care nu le reduc capacitatea de manevră.

e) Termenul hidroavion înseamnă orice aeronavă concepută să manevreze pe apă.

f) Expresia navă care nu este stăpână pe manevra sa înseamnă o navă care, din cauza unei împrejurări excepționale, nu este în măsură să manevreze conform prezentelor reguli deci nu poate să se îndepărteze din drumul altei nave.

g) Expresia navă cu capacitatea de manevră redusă înseamnă o navă a cărei capacitate de a manevra conform prezentelor reguli este limitată prin natura lucrărilor sale și care, în consecință, nu se poate îndepărta din drumul altei nave.

Următoarele nave trebuie considerate ca nave cu capacitate de manevră redusă:

i) navele ocupate cu punerea, scoaterea sau întreținerea unui reper de navigație, a unui cablu sau a unei conducte submarine;

ii) navele aflate în curs de a executa operațiuni de dragaj, ridicări hidrografice sau oceanografice ori lucrări sub apă;

iii) navele care; aflându-se în mers, fac alimentare cu combustibil sau transbordă persoane, provizii sau o încărcătură;

iv) Navele care sunt în curs de a efectua operațiuni de decolare, aterizare sau recuperări de aeronave;

v) navele care sunt în cursul executării operațiunilor de dragare de mine;

vi) navele în curs de a executa operațiuni de remorcaj care prin natura sa să permită cu greutate remorcherului și remorcii sale de a-și modifica drumul.

h) Expresia navă stânjenită de pescajul său înseamnă orice navă cu propulsie mecanică care din cauza pescajului său și adâncimii apei sub chilă poate să-și modifice cu greu drumul.

i) Expresia în mers se aplică oricărei nave care nu este nici la ancoră, nici legată la mal, nici eșuată.

j) Termenii lungimea și lățimea unei nave înseamnă lungimea sa peste tot și lățimea maximă.

k) Două nave sunt considerate ca fiind în vedere numai când una dintre ele poate fi observată vizual de cealaltă.

l) Expresia vizibilitate redusă înseamnă orice situație în care vizibilitatea este redusă din cauza ceții, burniței, ninsorii, averselor puternice de ploaie sau a furtunilor de nisip ori din orice alte cauze asemănătoare.

PARTEA B REGULI DE GUVERNARE ȘI DE DRUM

Secțiunea I Conducerea navelor în orice condiții de vizibilitate

Regula 4 Domeniul de aplicare

Regulile prezentei secțiuni se aplică în orice condiții de vizibilitate.

Regula 5 Veghea

Orice navă trebuie să asigure în permanență o veghe vizuală și auditivă corespunzătoare, folosind în același timp toate mijloacele disponibile potrivit cu împrejurările și condițiile existente, în așa fel încât să permită o apreciere completă a situației și a pericolului de abordaj.

Regula 6 Viteza de siguranță

Orice navă trebuie să navigheze tot timpul cu o viteză de siguranță astfel încât să poată acționa corect și eficace pentru a fi oprită pe o distanță corespunzătoare împrejurărilor și condițiilor existente.

Pentru determinarea vitezei de siguranță trebuie luați în considerare următorii factori:

a) De către toate navele;

i) vizibilitatea;

ii) densitatea traficului și mai ales concentrările de nave de pescuit sau a oricăror alte nave;

iii) capacitatea de manevră a navei și mai ales distanța de oprire și calitățile de girare în condițiile existente;

iv) noaptea, existența unui fundal luminos ca acela produs de luminile de pe coastă sau de lumina difuză a propriilor sale lumini;

v) starea vântului, a mării și a curenților precum și apropierea de pericolele pentru navigație;

vi) pescajul navei în raport cu adâncimea apei disponibile.

b) În plus, pentru navele care folosesc un radar:

i) caracteristicile, eficacitatea și limitele de folosire a echipamentului radar;

ii) limitările rezultate din scara distanțelor folosite la radar;

iii) efectul stării mării, condițiile meteorologice și altor surse de bruiaj asupra detecției prin radar;

iv) faptul că ambarcațiunile mici, ghețurile și alte obiecte plutitoare nu pot fi detectate cu radarul la o distanță suficientă;

v) numărul, poziția și mișcarea navelor detectate cu radarul;

vi) faptul că este posibil să se aprecieze mai exact vizibilitatea atunci când radarul este folosit pentru determinarea distanței la navele și alte obiecte aflate în vecinătate.

Regula 7 Pericol de abordaj

a) Orice navă trebuie să folosească toate mijloacele disponibile corespunzătoare împrejurărilor și condițiilor existente pentru a stabili dacă există un pericol de abordaj. Dacă există îndoială în ceea ce privește pericolul de abordaj, trebuie să se considere că acest pericol există.

b) Dacă la bord există un echipament radar în funcțiune acesta trebuie folosit în mod corespunzător, inclusiv explorarea la distanță mare, cu scopul de a descoperi din timp un pericol de abordaj și determinarea poziției obiectelor detectate cu radarul sau cu orice altă observare sistematică echivalentă.

c) Se va evita tragerea de concluzii din informații insuficiente, mai ales din informațiile radar insuficiente.

d) La aprecierea unui pericol de abordaj trebuie să se țină seama mai ales de următoarele considerații:

i) există pericol de abordaj dacă relevmentul la compas la o navă care se apropie nu variază într-un mod apreciabil;

ii) în unele cazuri pericolul de abordaj există, chiar dacă se observă că relevmentul variază apreciabil, mai ales la apropierea de o navă foarte mare, de un convoi remorcat sau de o navă care se află la distanță mică.

Regula 8 Manevre pentru evitarea abordajelor

a) Orice manevră ce se face pentru evitarea unui abordaj trebuie, dacă împrejurările permit, să fie executată hotărât, din timp și conform cu practica marinărească.

b) Orice schimbare de drum sau de viteză sau amândouă deodată, în scopul evitării unui abordaj, trebuie, dacă împrejurările permit, să fie destul de mare pentru a putea fi percepută imediat de orice navă care o observă vizual sau cu radarul; trebuie evitate schimbările succesive de mică importanță de drum, viteză sau ale ambelor concomitent.

c) Dacă nava are suficient spațiu, numai simpla schimbare a drumului poate fi manevra cea mai eficace pentru a se evita ajungerea într-o poziție de foarte mare apropriere, cu condiția ca această manevră să fie făcută cu mult timp înainte, să fie substanțială și să nu conducă la o altă situație de foarte mare apropiere.

d) Manevrele făcute pentru evitarea abordajului cu o altă navă trebuie să fie astfel încât să permită trecerea la o distanță de siguranță. Eficacitatea manevrelor trebuie controlată cu atenție până când cealaltă navă a fost complet și definitiv evitată.

e) Dacă este nevoie, ca să se evite un abordaj, sau pentru a se câștiga mai mult timp pentru aprecierea situației, nava trebuie să reducă viteza sau să oprească complet, stopând mașinile sau punându-le "înapoi".

Regula 9 Treceri înguste

a) Navele în mers printr-un șenal sau pe o cale de acces îngustă trebuie, atunci când aceasta se poate face fără pericol, să navigheze cât mai aproape posibil de marginea exterioară din dreapta a șenalului sau a căii de acces respective.

b) Navele cu o lungime mai mică de 20 m și navele cu vele nu trebuie să stânjenească trecerea navelor care nu pot naviga în deplină siguranță decât prin șenal sau pe calea de acces îngustă.

c) Navele aflate în curs de pescuit nu trebuie să stânjenească trecerea altor nave care navighează prin șenal sau printr-o cale de acces îngustă.

d) O navă trebuie să evite să traverseze un șenal sau o cale de acces îngustă dacă, prin aceasta, stânjenește trecerea navelor care nu pot naviga în deplină siguranță decât prin interiorul acestui șenal sau pe calea de acces îngustă; aceste din urmă nave pot folosi semnalul sonor prescris de regula 34 d) dacă se îndoiesc de intențiile navei care traversează șenalul sau calea de acces.

e)

i) Într-un șenal sau într-o cale de acces îngustă, când depășirea nu se poate face decât dacă nava ajunsă din urmă manevrează pentru a permite celeilalte nave să o depășească în deplină siguranță, nava care ajunge din urmă trebuie să facă cunoscută intenția sa emițând semnalul sonor corespunzător, prescris de regula 34 c) i). Nava ajunsă din urmă trebuie, dacă este de acord, să emită semnalul corespunzător prescris de regula 34 c) ii) și să manevreze astfel încât să permită o depășire în deplină siguranță. Dacă este în dubiu, nava poate emite semnalele sonore prescrise de regula 34 d);

ii) Prezenta regulă nu scutește nava care ajunge din urmă de obligația de a se conforma dispozițiilor din regula 13.

f) O navă care se apropie de un cot sau de un loc aflat într-un șenal sau într-o cale de acces îngustă în care alte nave pot fi mascate de prezența unor obstacole trebuie să navigheze cu prudență și vigilență deosebită ai să emită semnalul corespunzător prescris de regula 34 e);

g) Orice navă trebuie, dacă împrejurările permit, să evite ancorarea într-o trecere îngustă.

Regula 10 Dispozitive de separare a traficului

a) Prezenta regulă se aplică dispozitivelor de separare a traficului adoptate de către organizație.

b) Navele care navighează în interiorul unui dispozitiv de separare a traficului trebuie:

i) să navigheze pe calea de circulație corespunzătoare în direcția generală a traficului pentru această cale;

ii) să se îndepărteze, în măsura posibilului, de linia sau de zona de separare a traficului;

iii) ca regulă generală, să se angajeze sau să iasă dintr-o cale de circulație pe la una dintre extremități, dar, atunci când se angajează sau iese lateral, să facă această manevră sub un unghi cât mai mic posibil față de direcția generală a traficului.

c) Navele trebuie să evite, pe cât posibil, să întretaie căile de circulație, dar, dacă sunt obligate să o facă ele trebuie, pe cât este posibil să traverseze perpendicular pe direcția generală a traficului.

d) Zonele de navigație costieră nu trebuie folosite în mod normal pentru traficul direct, care poate utiliza în deplină siguranță, calea de circulație corespunzătoare din dispozitivul adiacent de separare a traficului.

e) Navele care nu traversează un dispozitiv de separare a traficului nu trebuie, în mod normal, să pătrundă într-o zonă de separare sau să taie o linie de separare decât:

i) în caz de urgență, pentru evitarea unui pericol imediat;

ii) pentru a pescui într-o zonă de separare;

f) Navele care navighează în zone vecine cu extremitățile unui dispozitiv de separare a traficului trebuie să navigheze cu o atenție deosebită.

g) Navele trebuie să evite, în măsura maximă a posibilului, ancorarea în interiorul unui dispozitiv de separare a traficului sau în zonele vecine cu extremitățile sale.

h) Navele care nu folosesc un dispozitiv de separare a traficului trebuie să se îndepărteze de acesta cât mai mult posibil.

i) Navele în curs de pescuit nu trebuie să stănjenească trecerea navelor care navighează pe o cale de circulație.

j) Navele cu o lungime mai mică de 20 metri sau navele cu vele nu trebuie să stânjenească trecerea navelor cu propulsie mecanică care navighează pe o cale de circulație.

Secțiunea a II-a Comportarea navelor care se văd una pe alta

Regula 11 Domeniul de aplicare

Regulile prezentei secțiuni se aplică navelor care se văd una pe alta.

Regula 12 Nava cu vele

a) Când două nave cu vele se apropie una de alta astfel încât există pericol de abordaj, una dintre ele trebuie să se abată din drumul celeilalte după cum urmează:

i) când navele primesc vântul din borduri diferite, nava care primește vântul din babord trebuie să se abată din drumul celeilalte;

ii) când cele două nave primesc vântul din același bord, nava din vânt trebuie să se abată din drumul navei de sub vânt;

iii) dacă o navă care primește vântul din babord vede o altă navă în vânt și nu poate stabili cu certitudine dacă această navă primește vântul din babord sau din tribord, prima navă trebuie să se abată din drumul celeilalte.

b) În înțelesul aplicării prezentei reguli, bordul din care vine vântul trebuie socotit ca fiind bordul opus celui în care este brațată vela mare sau, în cazul navelor cu vele pătrate, bordul opus celui în care este brațată cea mai mare velă aurică (sau triunghiulară).

Regula 13 Nava care ajunge din urmă altă navă

a) Oricare ar fi dispozițiile regulilor din prezenta secțiune, orice navă care ajunge din urmă o altă navă trebuie să se abată din drumul navei ajunse din urmă.

b) Va fi considerată navă care ajunge pe o alta din urmă acea navă care se apropie de o alta, venind dintr-o direcție mai mare de 22°,5 dinapoia celeilalte nave, adică aceea care se găsește într-o astfel de poziție față de nava ajunsă din urmă încât noaptea ar putea vedea numai lumina din pupa a navei ajunse, fără să vadă nici una dintre luminile din borduri.

c) Dacă o navă nu poate stabili cu siguranță că ajunge din urmă o altă navă, ea trebuie să se socotească ca fiind navă care ajunge din urmă și să manevreze în consecință.

d) Nici o schimbare ulterioară de relevment dintre cele două nave nu poate face să se considere nava care ajunge din urmă o altă navă drept navă care taie drumul acesteia din urmă în sensul prezentelor reguli și nici nu o va absolvi de obligația de a se abate din drumul navei ajunse din urmă până când aceasta nu a fost definitiv evitată și depășită.

Regula 14 Nave având drumuri direct opuse

a) Când două nave cu propulsie mecanică navighează pe drumuri direct opuse sau aproape opuse în așa fel încât există pericolul de abordaj, fiecare dintre ele trebuie să abată la tribord pentru a trece prin babordul celeilalte.

b) Trebuie să se considere că o astfel de situație există atunci cănd o navă vede o altă navă drept în prova ei sau aproape drept în prova ei în așa fel încât, noaptea, va vedea luminile de catarg ale celeilalte nave pe aceeași verticală sau aproape pe aceeași verticală și/sau amândouă luminile din borduri, iar ziua va vedea cealaltă navă sub un unghi corespunzător.

c) Când o navă nu poate determina cu siguranță că o astfel de situație există, ea va trebuie să considere că această situație există și să manevreze în consecință.

Regula 15 Nave ale căror drumuri se încrucișează

Când două nave cu propulsie mecanică au drumuri care se încrucișează în așa fel încât există pericol de abordaj, nava care vede cealaltă navă prin tribord trebuie să se abată din drumul celeilalte și, dacă împrejurările permit acest lucru, să evite să-i taie drumul prin prova.

Regula 16 Manevra navei neprivilegiate

Orice navă care este obligată să se abată din drumul unei alte nave trebuie, pe cât este posibil, să manevreze din timp, hotărât, și în așa fel încât să se îndepărteze la o distanță apreciabilă.

Regula 17 Manevra navei privilegiate

a)

i) Când o navă este obligată să se abată din drumul altei nave, aceasta din urmă trebuie să-și mențină drumul și viteza.

ii) Această din urmă navă poate totuși să acționeze în scopul evitării abordajului numai prin manevra sa, de îndată ce i se pare evident că nava care are obligația de a se abate din drumul său nu face manevra corespunzătoare prevăzută de prezentele reguli.

b) Când, dintr-o cauză oarecare, nava obligată să-și mențină direcția și viteza se găsește atât de aproape de cealaltă încât abordajul nu poate fi evitat numai prin singura manevră a navei neprivilegiate, ea va executa manevra cea mai indicată pentru a ajuta la evitarea abordajului.

c) O navă cu propulsie mecanică, care manevrează pentru a evita un abordaj cu o altă navă cu propulsie mecanică al cărui drum încrucișează drumul său în condițiile prevăzute în alin. a) II) din prezenta regulă, nu trebuie, dacă împrejurările permit acest lucru, să se abată la babord dacă cealaltă navă se află în babordul său.

d) Prezenta regula nu poate scuti nava neprivilegiată de obligația de a se abate din drumul celeilalte nave.

Regula 18 Responsabilități reciproce ale navelor

Cu excepția prevederilor contrare din regulile 9, 10 și 13:

a) O navă cu propulsie mecanică aflată în mers trebuie să se abată din drumul:

i) unei nave care nu este stăpână pe manevra sa;

ii) unei nave cu capacitatea de manevră redusă;

iii) unei nave care este în curs de pescuit;

iv) unei nave cu vele.

b) O navă cu vele aflată în mers trebuie să se abată din drumul:

i) unei nave care nu este stăpână pe manevra sa;

ii) unei nave care are capacitatea de manevră redusă;

iii) unei nave în curs de pescuit.

c) O navă care este în curs de pescuit și care este în mers trebuie, în măsura posibilului, să se abată în drumul:

i) unei nave care nu este stăpână pe manevra sa;

ii) unei nave care are capacitatea de manevră redusă.

d)

i) Orice navă, alta decăt o navă care nu este stăpână pe manevră sau o navă a cărei capacitate de manevră este redusă trebuie, dacă împrejurările permit, să nu împiedice libera trecere a unei nave stânjenite de pescajul său, care arată semnalele prevăzute la regula 28;

ii) o navă stânjenită de pescajul său trebuie să navigheze cu o prudență deosebită ținând seama de situația sa specială.

e) Un hidroavion aterizat trebuie, ca regulă generală, să se țină cât mai departe de toate celelalte nave și să evite de a le stânjeni navigația. Totuși, când există pericol de abordaj, acest hidroavion trebuie să se conformeze regulilor din prezenta parte.

Secțiunea a III-a Conducerea navelor pe vizibilitate redusă

Regula 19 Conducerea navelor pe timp cu vizibilitate redusă

a) Prezenta regula se aplică navelor care nu se văd una pe alta și care navighează înăuntrul sau în apropierea zonelor de vizibilitate redusă.

b) Orice navă trebuie să navigheze cu o viteză de siguranță adaptată împrejurărilor existente și condițiilor de vizibilitate redusă. Navele cu propulsie mecanică trebuie să aibă mașinile gata pentru a manevra imediat.

c) Orice navă, atunci când se conformează regulilor din secțiunea I din prezenta parte, trebuie să țină neapărat seama de împrejurările existente și de condițiile de vizibilitate redusă.

d) O navă care detectează numai cu radarul prezența unei alte nave trebuie să stabilească dacă există posibilitatea unei situații de foarte mare apropiere și/sau un pericol de abordaj. În acest caz, nava trebuie să ia cu mult timp înainte măsuri pentru evitarea acestei situații; totuși, dacă aceste măsuri constau dintr-o schimbare de drum, este necesar să se evite, în măsura posibilului, următoarele manevre:

i) o schimbare de drum către babord în cazul unei nave care se află înaintea traversului, cu excepția cazului când această navă este ajunsă din urmă;

ii) o schimbare de drum în direcția unei nave care se află la travers sau înapoia traversului.

e) Cu excepția cazului în care s-a stabilit că nu există pericol de abordaj, orice navă care aude dintr-o direcție care pare a fi înaintea traversului, semnalul de ceață al unei alte nave, sau care nu poate evita o situație de foarte mare apropiere cu o altă navă înaintea traversului, trebuie să reducă viteza sa la maximum necesar menținerii drumului. Dacă este necesar, va trebui să oprească și în toate împrejurările să navigheze cu atenție extremă pănă când a trecut pericolul de abordaj.

PARTEA C LUMINI ȘI SEMNE

Regula 20 Domeniul de aplicare

a) Regulile prezentei părți trebuie respectate pe orice vreme.

b) Regulile privitoare la lumini trebuie respectate de la apusul la răsăritul soarelui. În acest interval de timp, nu trebuie să se arate nici o altă lumină care să poată fi confundată cu luminile prescrise de prezentele reguli și care pot stânjeni vederea sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot împiedica efectuarea unei veghe satisfăcătoare.

c) Luminile prevăzute de prezentele reguli, atunci când ele există, trebuie să fie purtate de asemenea de la răsăritul la apusul soarelui pe timp cu vizibilitate redusă și pot fi purtate în toate celelalte împrejurări în care această măsură este socotită necesară.

d) Regulile referitoare la semne trebuiesc respectate în timpul zilei.

e) Luminile și semnele prescrise de prezentele reguli trebuie să fie conforme cu dispozițiile din anexa I a prezentelor reguli.

Regula 21 Definiții

a) Expresia lumină de catarg înseamnă o lumină albă așezată deasupra axului longitudinal al navei, arătând o lumină neîntreruptă pe un arc de orizont 225° și astfel așezată încât să arate lumina începând de la prova până la 22°,5 înapoia traversului în fiecare bord.

b) Expresia lumină din bord înseamnă o lumină verde așezată la tribord și o lumină roșie așezată la babord, arătând fiecare o lumină neîntreruptă pe un arc de orizont de 112°,5 și așezate astfel încât să arate această lumină începând de la prova până la 22°,5 înapoia traversului în bordul respectiv. La bordul navelor cu o lungime mai mică de 20 metri, luminile din borduri pot fi combinate într-un singur felinar așezat în axul longitudinal al navei.

c) Expresia lumină de pupa înseamnă o lumină albă așezată cât mai aproape posibil în pupa, arătând o lumină neîntreruptă pe un întreg curs de orizont de 135° și așezată astfel încât să arate lumina pe un sector de 67°,5 în fiecare bord începând de la pupa.

d) Expresia lumină de remorcaj înseamnă o lumină galbenă având aceleași caracteristici ca și lumina de pupa definită la paragraful c).

e) Expresia lumină vizibilă pe întreg orizontul înseamnă o lumină care arată o lumină care arată o lumină neîntreruptă pe un arc de orizont de 360°.

f) Expresia lumină cu sclipiri înseamnă o lumină cu sclipiri regulate a căror frecvență este de 120 sclipiri sau mai multe, pe minut.

Regula 21 Distanța de vizibilitate a luminilor

Luminile prescrise prin prezentele reguli trebuie să aibe intensitatea specificată la secțiunea a 8-a din anexa I, în așa fel încât să fie vizibile la următoarele distanțe minime:

a) pentru navele cu o lungime de 50 metri sau mai mare:

- lumina de catarg: 6 mile marine;

- luminile din borduri: 3 mile marine;

- lumina din pupa: 3 mile marine;

- lumina de remorcaj: 3 mile marine;

- lumina albă, roșie, verde sau galbenă vizibilă pe întreg orizontul: 3 mile marine.

b) pentru navele cu o lungime de 12 metri, sau mai mare, dar mai mică de 50 metri:

- lumina de catarg: 5 mile marine; dacă lungimea navei este mai mică de 20 metri: 3 mile marine;

- luminile din borduri: 2 mile marine;

- lumina din pupa: 2 mile marine;

- lumina de remorcaj: 2 mile marine;

- lumina albă, roșie, verde sau galbenă vizibilă pe întreg orizontul: 2 mile marine.

c) pentru navele cu o lungime mai mică de 12 metri:

- lumina de catarg: 2 mile marine;

- luminile din borduri: 1 milă marină;

- lumina de pupa: 2 mile marine;

- lumina de remorcaj: 2 mile marine;

- lumina albă, roșie, verde sau galbenă vizibilă pe întreg oizontul: 2 mile marine.

Regula 23 Navele cu propulsie mecanică aflate în mers

a) O navă cu propulsie mecanică aflată în mers trebuie să poarte:

i) o lumină de catarg la prova;

ii) o a doua lumină de catarg înapoia primei lumini de catarg și mai sus decăt aceasta; totuși, navele a căror lungime este mai mică de 50 metri nu sunt obligate să poarte această lumină, dar o pot purta:

iii) luminile din borduri;

iv) o lumină de pupa.

b) O navă cu pernă de aer exploatată fără pescaj, în afară luminilor prevăzute la paragraful a) din prezenta regulă, trebuie să poarte o lumină galbenă cu sclipiri vizibilă pe întreg orizontul.

c) O navă cu propulsie mecanică cu o lungime mai mică de 7 metri și a cărei viteză maximă nu depășește 7 noduri, poate, în locul luminilor prescrise la paragraful a) din prezenta regulă, să poarte o lumină albă vizibilă pe întreg orizontul. De asemenea, această navă, trebuie, dacă este posibil, să poarte și luminile din borduri.

Regula 24 Remorcare și împingere

a) O navă cu propulsie mecanică care remorchează trebuie să poarte:

i) în locul luminei prescrise în regula 23 a) i), la prova, două lumini de catarg suprapuse. Când lungimea remorcii măsurată de la pupa navei care remorchează până la extremitatea pupa a convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, nava care remorchează va purta la prova trei astfel de lumini de catarg;

ii) luminile din borduri;

iii) o lumină de pupa;

iv) o lumină de remorcaj așezată pe verticală deasupra luminei de pupa;

v) în locul cel mai vizibil, când lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, un semn biconic.

b) O navă care remorchează prin împingere și o navă împinsă legate printr-o legătură rigidă astfel încât alcătuiesc o unitate compusă, trebuie considerate ca o navă cu propulsie mecanică și să poarte luminile prescrise de regula 23.

c) O navă cu propulsie mecanică care împinge înainte sau remorchează cuplat, cu excepția cazului unei unități compuse, trebuie să poarte:

i) în locul luminei prescrise la regula 23 a) i), la prova, două lumini de catarg suprapuse;

ii) luminile din borduri;

iii) lumina de pupa.

d) O navă cu propulsie mecanică căreia i se aplică prevederile paragrafelor a) și c) de mai sus, trebuie să se conformeze de asemenea dispozițiilor de la regula 23 a) ii).

e) O navă sau un obiect remorcat trebuie să poarte:

i) luminile din borduri;

ii) lumina de pupa;

iii) în locul cel mai vizibil, când lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, un semn biconic.

f) Luminile mai multor nave remorcate cuplat sau împinse în grup, trebuie să corespundă cu acela ale unei singure nave:

i) o navă împinsă, care nu face parte dintr-o unitate compusă, trebuie să poarte la extremitate sa prova, luminile din borduri;

ii) o navă remorcată cuplat trebuie să poarte o lumină de pupa și la extremitatea sa dinspre prova, luminile din borduri.

g) Dacă, dintr-o cauză justificată, nava sau obiectul remorcat se află în imposibilitate de a purta luminile prevăzute la paragraful e) de mai sus, se iau toate măsurile posibile pentru iluminarea navei sau a obiectului remorcat sau cel puțin pentru indicarea prezenței unei nave sau a unui obiect care nu are lumini.

Regula 25 Nave cu vele în mers și nave cu rame

a) O navă cu vele în mers trebuie să poarte:

i) luminile din borduri;

ii) lumina din pupa.

b) La bordul unei nave cu vele care are o lungime mai mică de 12 metri, luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regulă pot fi reunite într-un felinar combinat așezat la măr sau la partea superioară a catargului, în locul cel mai vizibil.

c) În afară de luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regulă, o navă cu vele în mers poate purta, la măr sau la partea superioară a catargului, în locul unde sunt cel mai vizibile, două lumini suprapuse vizibile, pe întreg orizontul, lumina superioara fiind roșie iar cea inferioară verde. Totuși, aceste lumini nu trebuie să fie purtate în același timp cu felinarul autorizat prin paragraful b) din prezenta regulă.

d)

i) O navă cu vele cu o lungimne mai mică de 7 metri trebuie, dacă este posibil, să poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b), dar în cazul că nu le poartă, trebuie să fie pregătită să arate în orice moment, pentru prevenirea unui abordaj, o lanternă electrică sau un felinar aprins cu lumină albă;

ii) O navă cu rame poate purta luminile prescrise de prezenta regulă pentru navele cu vele, dar dacă nu le poartă, trebuie să fie pregătită să arate în orice moment, pentru prevenirea unui abordaj, o lanternă electrică sau un felinar cu lumină albă.

e) O navă care merge în același timp cu vele și cu ajutorul unui aparat propulsor, trebuie să poarte la prova în locul cel mai vizibil, un semn de formă conică, cu vârful în jos.

Regula 26 Nave de pescuit

a) O navă care pescuiește, atât în mers cât și la ancoră nu trebuie să poarte decât luminile și semnele prescrise de prezenta regulă.

b) O navă care traulează, adică trage prin apă un traul sau o altă unealtă de pescuit, trebuie să poarte:

i) două lumini suprapuse vizibile pe tot orizontul, lumina superioară fiind verde iar cea inferioară albă, sau un semn alcătuit din două conuri unul deasupra altuia cu vârfurile unite; o navă cu o lungime mai mică de 20 metri poate purta în locul acestui semn, un coș (paner);

ii) o lumină de catarg așezată la o înălțime mai mare decât aceea a luminii verzi, vizibilă pe întreg orizontul și înapoia acesteia. Navele cu o lungime mai mică de 50 metri nu sunt obligate să poarte această lumină, dar o pot face;

iii) când nava se deplasează prin apă, în afară de luminile prescrise prin paragraful prezent, luminile din borduri și lumina de pupa.

c) O navă care pescuiește, altfel decât prin traulare, trebuie să poarte:

i) două lumini suprapuse vizibile pe întreg orizontul, lumina superioară fiind roșie și lumina inferioară fiind albă, sau un semn alcătuit din două conuri suprapuse unite la vârf; o navă cu o lungime mai mică de 20 metri, în locul acestui semn, poate să poarte un coș;

ii) dacă uneltele sale de pescuit se întind pe o distanță orizontală mai mare de 150 metri începând de la navă, o lumină albă vizibilă pe tot orizontul sau un con cu vârful în sus, în direcția uneltelor de pescuit;

iii) când se deplasează prin apă, în afara luminilor prescrise în prezentul paragraf, luminile din borduri și lumina de pupa.

d) O navă care pescuiește în apropierea altor nave care pescuiesc poate purta semnalele suplimentare descrise în anexa II.

e) O navă care nu pescuiește nu trebuie să poarte luminile sau semnele prescrise de prezenta regulă, ci numai acelea prescrise pentru o navă de lungimea sa.

Regula 27 Nave care nu sunt stăpâne pe manevră
și nave care au capacitatea de manevră redusă

a) O navă care nu este stăpână pe manevră trebuie să poarte:

i) în locul cel mai vizibil, două lumini roșii suprapuse, vizibile pe întreg orizontul;

ii) în locul cel mai vizibil, două bule sau semne asemănătoare suprapuse;

iii) când se deplasează prin apă, în afară de luminile prescrise în prezentul paragraf, luminile din borduri și o lumină de pupa.

b) O navă cu capacitatea de manevră redusă, alta decât o navă care face operațiuni de dragaj de mine, trebuie să poarte:

i) în locul cel mai vizibil, trei lumini, suprapuse, vizibile pe întreg orizontul, lumina de sus și lumina de jos fiind roșii, iar lumina din mijloc albă;

ii) în locul cel mai vizibil, trei semne suprapuse, semnele superior și inferior fiind câte o bulă, iar cel din mijloc fiind un bicon;

iii) când nava se deplasează prin apă, în afară de luminile prescrise la alin. i) două lumini de catarg, luminile din borduri și lumina de pupa;

iv) când nava este la ancoră, în afară de luminile sau semnele prescrise la alin. i) și ii), luminile sau semnele prescrise de regula 30.

c) O navă care este în curs de a efectua o operație de remorcaj care face imposibilă o abatere a ei din drum, în afară de luminile prescrise la paragraful b) i) și de semnele prescrise la paragraful b) ii) din prezenta regulă, trebuie să poarte luminile sau semnele prescrise de regula 24 a).

d) O navă în curs de a draga sau de a efectua lucrări sub apă și având capacitate de manevră redusă, trebuie să poarte luminile și semnele prescrise la paragraful b) din prezenta regulă și, atunci când există un obstacol, trebuie să poarte în plus:

i) două lumini roșii vizibile pe întreg orizontul sau două bule pe aceeași verticală pentru a indica partea în care se află obstacolul;

ii) două lumini verzi vizibile pe întreg orizontul sau două biconuri suprapuse, pentru a arăta bordul prin care poate trece o altă navă;

iii) când nava se deplasează prin apă, în afară de luminile prescrise în prezentul paragraf, luminile de catarg, luminile din borduri și lumina de pupa;

iv) o navă căreia i se aplică dispozițiile prezentului paragraf trebuie, atunci când este la ancoră, să poarte, în locul luminilor sau semnelor prescrise de regula 30, luminile prescrise la alin. i) și ii).

e) O navă care ia parte la lucrări cu scafandri și care nu poate din cauza dimensiunilor sale să poarte semnele prescrise la paragraful c), trebuie să poarte o reproducere rigidă de cel puțin 1 metru înălțime, a pavilionului "A" din Codul internațional de semne. Trebuie să se ia măsuri pentru ca această reproducere să fie vizibilă pe întreg orizontul.

f) O navă care efectuează operațiuni de dragaj de mine trebuie să poarte, în afară de luminile prescrise în regula 23 pentru navele cu propulsie mecanică, trei lumini vizibile pe întreg orizontul sau trei bule.

Nava trebuie să poarte una din aceste lumini sau semne la mărul arborelui mare sau aproape de măr și una din aceste lumini sau semne la fiecare capăt al vergii mari. Aceste lumini sau semne arată că pentru o altă navă este periculos să se apropie la mai puțin de 1.000 metri în pupa și la mai puțin de 500 metri în fiecare bord al dragorului de mine.

g) Navele cu o lungime mai mică de 7 metri nu sunt obligate să poarte luminile prescrise de prezenta regulă.

h) Semnalele prescrise de prezenta regulă nu sunt semnale de nave în pericol și care cer ajutor. Semnalele acestei ultime categorii fac obiectul anexei IV a prezentului regulament.

Regula 28 Nave cu propulsie mecanică stânjenite de pescajul lor

O navă cu propulsie mecanică stânjenită de pescajul său, în afară de luminile prescrise pentru navele cu propulsie mecanică prin regula 23, pot să poarte în locul cel mai vizibil trei lumini roșii suprapuse vizibile pe întreg orizontul sau un semn cilindric.

Regula 29 Nave de pilotaj

a) O navă de pilotaj aflată în serviciul de pilotaj trebuie să poarte;

i) la mărul catargului sau aproape de acesta, două lumini suprapuse, vizibile pe întreg orizontul, lumina superioară fiind albă și cea inferioară roșie;

ii) în plus, când este în mers, luminile din borduri și lumina de pupa;

iii) în plus, la ancoră, în afară de luminile prescrise la alin. i) lumina sau luminile sau semnul de ancoră.

b) O navă de pilotaj care nu este în serviciul de pilotaj trebuie să poarte luminile sau semnalele prescrise pentru o navă de lungimea sa.

Regula 30 Nave ancorate și nave eșuate

a) O navă ancorată trebuie să poarte în locul cel mai vizibil:

i) la partea din prova, o lumină albă vizibilă pe întreg orizontul sau o bulă;

ii) la pupa sau aproape de pupa, mai jos decât lumina prescrisă la alin. i) o lumină albă vizibilă pe întreg orizontul.

b) O navă ancorată, având o lungime mai mică de 50 metri poate purta, în locul cel mai vizibil, o lumină albă pe întreg orizontul în locul luminilor prescrise la paragraful a).

c) O navă ancorată poate folosi în plus luminile sale de lucru disponibile sau lumini echivalente pentru iluminarea punților sale. Această dispoziție este obligatorie pentru navele a căror lungime este egală cu 100 metri sau mai mare.

d) O navă eșuată trebuie să poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b) din prezența regulă și în plus, la locul cel mai vizibil:

i) două lumini roșii suprapuse, vizibile pe întreg orizontul;

ii) trei bule suprapuse.

e) Navele cu o lungime mai mică de 7 metri, când sunt la ancoră sau sunt eșuate, nu sunt obligate să poarte luminile sau semnele prescrise la paragrafele a), b) sau d), decât dacă sunt ancorate sau eșuate într-un șenal, într-o cale de acces sau într-un loc de ancorare îngust, în apropierea acestor locuri sau pe drumurile folosite în mod obișnuit de către alte nave.

Regula 31 Hidroavioane

Un hidroavion care este în imposibilitate de a purta luminile și semnele cu caracteristicile și amplasarea prescrise de regulile din această parte, trebuie să poarte lumini sau semne apropiindu-se cât mai posibil de acelea prescrise de aceste reguli.

PARTEA D SEMNALE SONORE ȘI LUMINOASE

Regula 32 Definiții

a) Termenul fluier înseamnă orice aparat de semnalizare sonoră capabil de a emite sunetele prescrise și conforme specificațiilor din anexa III a prezentului regulament.

b) Expresia sunet scurt înseamnă un sunet a cărui durată este de aproximativ o secundă.

c) Expresia sunet lung înseamnă un sunet a cărui durată este de patru până la șase secunde.

Regula 33 Echipament de semnalizare sonoră

a) Navele având o lungime de 12 metri sau mai mare trebuie să fie prevăzute cu un fluier sau cu un clopot, iar navele a căror lungime este de 100 metri sau mai mare trebuie să aibe în plus un gong al cărui sunet sau timbru nu trebuie să se poată confunda cu acelea ale unui clopot. Fluierul, clopotul și gongul trebuie să satisfacă specificațiile din anexa III a prezentului regulament. Clopotul sau gongul, sau amândouă, pot fi înlocuite cu un alt echipament având respectiv același caracteristici sonore, cu condiția ca să fie posibilă întotdeauna acționarea manuală pentru producerea semnalelor prescrise.

b) Navele cu o lungime mai mică de 12 metri nu sunt obligate să aibe la bord echipamentele de semnalizare sonoră prescrise la paragraful a) din prezenta regulă, dar trebuie, în lipsa acestora, să fie dotate cu un alt mijloc de emitere a unui semnal sonor eficace.

Regula 34 Semnale de manevră și semnale de avertizare

a) Atunci când navele se văd unele pe altele, o navă cu propulsie mecanică în mers, manevrând așa cum este autorizat sau prescris de prezentele reguli, trebuie să indice aceste manevre prin următoarele semnale, emise cu fluierul:

- un sunet scurt pentru a spune: "Vin la tribord";

- două sunete scurte pentru a spune: "Vin la babord";

- trei sunete scurte pentru a spune: "Am mașina înapoi".

b) Toate navele pot completa semnalele cu fluierul prescris la paragraful a) cu semnale luminoase repetate, dacă este necesar, pe toată durata manevrei:

i) aceste semnale luminoase au următoarea semnificație:

- o sclipire pentru a spune: "Vin la tribord";

- două sclipiri pentru a spune: "Vin la babord";

- trei sclipiri pentru a spune: "Am mașina înapoi":

ii) fiecare sclipire trebuie să dureze aproximativ o secundă și intervalul dintre semnalele succesive trebuie să fie de cel puțin 10 secunde;

iii) lumina folosită pentru acest semnal, dacă există, trebuie să fie o lumină albă vizibilă pe întreg orizontul la o distanță de cel puțin cinci mile marine și trebuie să fie conformă dispozițiilor din anexa I.

c) Când navele sunt în vedere într-un șenal sau pe o cale de acces îngustă:

i) o navă care intenționează să depășească o altă navă, conform dispozițiilor de la regula 9 e) i), trebuie să indice intenția sa emițând cu fluierul semnalele următoare:

- două sunete lungi urmate de un sunet scurt, pentru a spune: "Intenționez să vă depășesc prin tribord";

- două sunete lungi urmate de două sunete scurte pentru a spune: "Intenționez să vă depășesc prin babord".

ii) nava care urmează a fi depășită trebuie, manevrând conform dispozițiilor din regula 9 e) i), să-și dea acordul său emițând cu fluierul următorul semnal:

- un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung și un sunet scurt, emise în această ordine.

d) Când două nave care nu se află în vedere se apropie una de alta și dintr-o cauză oarecare una din ele nu înțelege intențiile celeilalte, sau nu știe dacă cealaltă navă ia măsuri suficiente pentru a evita abordajul, nava care are îndoieli le va exprima imediat emițând cu fluierul o serie rapidă de cel puțin cinci sunete scurte. Acest semnal poate fi completat cu un semnal luminos alcătuit din cel puțin cinci sclipiri scurte și rapide.

e) O navă care se apropie de un cot sau de o parte a unui șenal ori de o cale de acces unde alte nave ar putea fi mascate de un obstacol, trebuie să emită un sunet lung. Orice navă care vine în direcția sa și care aude semnalul din această parte a cotului sau înapoia obstacolului trebuie să răspundă la acest semnal emițând un sunet lung.

f) Când la bordul navei sunt instalate fluiere la o distanță mai mare de 100 metri unul de altul, nu trebuie să se folosească pentru emiterea semnalelor de manevră și a semnalelor de avertizare decât un singur fluier.

Regula 35 Semnale sonore pe vizibilitate redusă

Atât ziua cât și noaptea înăuntrul sau în apropierea unei zone în care vizibilitatea este redusă, semnalele prescrise de prezenta regulă trebuie să fie folosită după cum urmează:

a) O navă cu propulsie mecanică care se deplasează prin apă, trebuie să emită un sunet lung la intervale care nu vor depăși două minute.

b) O navă în mers, dar stopată și care nu se mai deplasează prin apă, trebuie să emită la intervale care nu vor depăși două minute, două sunete lungi separate printr-un interval de aproximativ două secunde.

c) O navă care nu este stăpână pe manevră, o navă a cărei capacitate de manevră este redusă, o navă stânjenită de pescajul său, o navă cu vele, o navă care pescuiește și o navă care remorchează sau împinge o altă navă trebuie să emită, în locul semnelor prescrise la paragrafele a) și b), trei sunete consecutive, și anume: un sunet lung urmat de două sunete scurte, la intervale ce nu vor fi mai mari de două minute.

d) O navă remorcată sau când se remorchează mai mult de o navă ultima navă din convoi, în cazul când are echipaj la bord, trebuie să emită la intervale nu mai mare de două minute, patru sunete consecutive și anume: un sunet lung urmat de trei sunete scurte. Când este posibil, acest semnal trebuie emis imediat după semnalul remorcherului.

e) O navă care împinge și o navă împinsă legate printr-o legătură rigidă astfel încât alcătuiesc o unitate compusă trebuie să fie socotite ca o navă cu propulsie mecanică și vor emite semnalele prescrise la paragrafele a) sau b).

f) O navă aflată la ancoră va emite sunete repezi cu clopotul timp de aproximativ cinci secunde, la intervale de cel mult un minut. La bordul unei nave cu o lungime de 100 metri, sau mai mare, se va bate clopotul la partea dinspre prova a navei și imediat după aceea va bate rapid gongul timp de aproximativ cinci secunde la partea dinspre pupa. O navă aflată la ancoră poate în plus să emită trei sunete consecutive și anume: un sunet scurt urmat de un sunet lung și apoi de unul scurt, pentru a semnala unei nave care se apropie poziția sa și posibilitatea unui abordaj.

g) O navă eșuată trebuie să bată clopotul și în caz de nevoie gongul, așa cum este prescris la paragraful f). În plus, imediat înainte și după bătăile rapide de clopot va emite trei lovituri de clopot separate și distincte. În plus, o navă eșuată poate emite cu fluierul un semnal corespunzător.

h) O navă cu lungimea mai mică de 12 metri nu este obligată să emită semnalele menționate mai sus, dar dacă nu le emite, trebuie să emită un alt semnal sonor eficace la intervale care să nu depășească două minute.

i) O navă de pilotaj aflată în serviciul de pilotaj poate să emită, în afara semnalelor prescrise la paragrafele a), b) sau f), un semnal de identificare constând din patru sunete scurte.

Regula 36 Semnale pentru a atrage atenția

Orice navă, dacă socotește că este necesar să atragă atenția unei alte nave, poate emite semnale luminoase sau sonore care să nu poată fi confundate cu nici unul din semnalele prescrise de oricare din prezentele reguli, sau să îndrepte lumina proiectorului său, în direcția pericolului care amenință nava, în așa fel încât lumina proiectorului să nu stânjenească alte nave.

Regula 37 Semnale de pericol

O navă care este în pericol și cere ajutor trebuie să folosească sau să arate semnalele prescrise la anexa IV a prezentului regulament.

PARTEA E SCUTIRI

Regula 38 Scutiri

Orice navă (sau categorie de nave) care îndeplinește prescripțiile Regulilor internaționale din 1960 pentru prevenirea abordajelor pe mare și a cărei chilă a fost pusă, sau se află într-o fază de construcție echivalentă, înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, poate beneficia de următoarele scutiri de la prevederile acestuia:

a) Instalarea luminilor a căror distanță de vizibilitate este prescrisă la regula 22: patru ani începând de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

b) Instalarea luminilor a căror culoare este prescrisă la secțiunea 7 din anexa I: patru ani socotiți de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

c) Schimbarea locului luminilor ca rezultat al trecerii de la sistemul de măsurare britanic în sistemul metric și rotunjirea cifrelor măsurătorilor: scutire permanentă.

d)

i) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor a căror lungime este mai mică de 150 metri, schimbare ce rezultă din prescripțiile secțiunii 3 a) din anexa I: scutire permanentă;

ii) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor având o lungime de 150 metri sau mai mare, care rezultă din prescripțiile secțiunii 3 a) din anexa I: 9 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

e) Schimbarea locului luminilor de catarg conform prescripțiilor de la secțiunea 2 b) din anexa I: nouă ani socotiți de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

f) Schimbarea locului luminilor din borduri rezultând din prescripțiilor secțiunii 2 g) și 3 b) din anexa I: nouă ani socotiți de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

g) Specificațiile pentru echipamentul de semnalizare sonoră prescrise de anexa III: nouă ani socotiți de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

ANEXA NR. I

Amplasarea și caracteristicile tehnice ale luminilor și semnelor

1. Definiție

Expresia "înălțime deasupra punții" înseamnă înălțime deasupra punții continui celei mai de sus.

2. Amplasarea și distanța dintre lumini în plan vertical

a) La bordul navelor cu propulsie mecanică a căror lungime este de 20 metri sau mai mare, luminile de catarg trebuie să fie așezate după cum urmează:

i) lumina de catarg prova sau după caz lumina unică, trebuie să fie la o înălțime de cel puțin 6 metri deasupra punții iar dacă lățimea navei este mai mare de 6 metri, la o înălțime deasupra punții cel puțin egală cu această lățime, fără a fi totuși necesar ca această înălțime să fie mai mare de 12 metri;

ii) când există două lumini de catarg, lumina de pupa trebuie să se afle pe verticala luminii din prova și cu 4,5 metri mai sus decât aceasta.

b) Distanța pe verticală dintre luminile de catarg ale navelor cu propulsie mecanică, trebuie să fie astfel încât în condiții normale de asietă lumina de pupa să poată fi totdeauna văzută distinct deasupra luminii din prova, de la o înălțime de 1000 metri din prova navei, privind de la nivelul mării.

c) Lumina de catarg a unei nave cu propulsie mecanică cu o lungime de 12 metri sau mai mare, dar mai mică de 20 metri, trebuie să se afle la o înălțime de cel puțin 2,5 metri deasupra punții.

d) O navă cu propulsie mecanică cu lungime mai mică de 12 metri, poate avea lumina cea mai de sus la o înălțime mai mică de 2,5 metri deasupra punții. Totuși, atunci când are o lumină de catarg în afară de luminile din borduri și lumina de pupa, această lumină de catarg trebuie să se afle la cel puțin 1 metru deasupra luminilor din borduri.

e) Una dintre cele două sau trei lumini de catarg prevăzute pentru o navă cu propulsie mecanică care remorchează sau împinge o altă navă trebuie să se găsească în același loc cu lumina de catarg prova, a unei nave cu propulsie mecanică.

f) În orice împrejurări lumina sau luminile de catarg trebuie să fie așezate deasupra și la o distanță destul de mare față de celelalte lumini și obstacole.

g) Luminile din borduri ale unei nave cu propulsie mecanică trebuie să se găsească la o înălțime deasupra punții care să nu depășească trei sferturi din înălțimea luminii de catarg prova. Ele nu trebuie așezate prea jos pentru a nu se confunda cu luminile de pe punte.

h) Luminile din borduri atunci când sunt reunite într-un felinar combinat și se află la o navă cu propulsie mecanică cu lungimea mai mică de 20 metri, trebuie să se afle la cel puțin 1 metru sub lumina de catarg.

i) Atunci când regulile prevăd două sau trei lumini suprapuse, acestea trebuie distanțate în felul următor:

i) la bordul unei nave cu o lungime de 20 metri sau mai mare, aceste lumini trebuie să fie distanțate la cel puțin 2 metri și lumina inferioară nu trebuie să fie la o înălțime mai mică de 4 metri față de punte, în afară de cazul când nava trebuie să poarte o lumină de remorcaj;

ii) la bordul unei nave cu o lungime mai mică de 20 metri, luminile trebuie să fie distanțate cu cel puțin 1 metru iar lumina inferioară nu trebuie să se afle la o înălțime mai mică de 2 metri față de punte, afară de cazul când nava trebuie să poarte o lumină de remorcaj;

iii) atunci când există trei lumini, ele trebuie așezate la intervale egale.

j) Lumina cea mai de jos din cele două lumini vizibile pe întreg orizontul prevăzute pentru navele de pescuit în timpul pescuitului, trebuie să se afle deasupra luminilor din borduri la o înălțime cel puțin egală cu de două ori distanța care separă cele două lumini verticale.

k) Atunci când nava este prevăzută cu două lumini de ancoră, lumina de ancoră din prova trebuie să fie cel puțin 4,5 metri mai sus ca lumina din pupa. La bordul unei nave cu o lungime mai mare de 50 metri, lumina de ancoră din prova nu trebuie să fie la mai puțin de 6 metri deasupra punții.

3. Amplasarea și distanța dintre lumini în plan orizontal

a) Când pentru o navă cu propulsie mecanică sunt prescrise două lumini de catarg, distanța orizontală care le separă trebuie să fie cel puțin egală cu jumătatea lungimii navei fără ca totuși să depășească 100 metri. Lumina de catarg prova nu trebuie așezată, față de prova navei, la o distanță mai mare de un sfert din lungimea navei.

b) La bordul unei nave cu o lungime de 20 metri, sau mai mare, luminile din borduri nu trebuie să se afle în fața luminilor de la catargul din prova. Ele trebuie să se afle în bordurile navei sau în apropierea acestora.

4. Detalii referitoare la amplasarea luminilor de direcție pentru navele de pescuit, drăgi și navele care efectuează lucrări sub apă

a) Lumina care indică direcția instalației de pescuit desfășurată de o navă care pescuiește, prevăzută de regula 26 c) ii), trebuie să se afle la o distanță pe orizontală de cel puțin 2 metri și cel mult 6 metri față de cele două lumini, roșie și albă, vizibile pe întreg orizontul. Această lumină trebuie să se afle la o înălțime care să nu fie nici mai mare decât aceea a luminii albe vizibile pe întreg orizontul și prevăzută de regula 26 c) I) și nici mai mică decât înălțimea luminilor din borduri.

b) Distanța orizontală între luminile și semnele care indică la bordul unei nave care draghează sau execută lucrări sub apă, partea obstruată și/sau partea de unde se poate trece fără pericol așa cum este prescris la regula 27 d) i), și ii), precum și luminile și semnele prevăzute la regula 27 b) i) și ii), trebuie să fie cât mai mare posibil și, în orice caz, de cel puțin 2 metri. Cea mai înaltă din aceste lumini sau semne, nu trebuie în nici un caz să fie așezată mai sus decât lumina inferioară sau semnul inferior care face parte din seria de trei lumini sau semne prescrise de regula 27 b) i) și ii).

5. Ecranele luminilor din borduri

Luminile din borduri trebuie să fie prevăzute în partea dinspre navă cu ecrane vopsite în negru cu o vopsea mată și să fie conforme prescripțiilor secțiunii 9 din prezenta anexă.

În cazul unui felinar combinat care folosește un filament vertical unic și un perete foarte îngust între sectorul verde și sectorul roșu, nu este necesar să se prevadă ecrane exterioare.

6. Semne

a) Semnele trebuie să fie negre și să aibă următoarele dimensiuni:

i) o bulă trebuie să aibă un diametru de cel puțin 0,6 metri;

ii) un con trebuie să aibă un diametru al bazei de cel puțin 0,6 metri și o înălțime egală cu diametrul său;

iii) un semn cilindric trebuie să aibă un diametru de cel puțin 0,6 metri și o înălțime egală cu dublul diametrului său;

iv) un bicon este alcătuit din două conuri ca acele definite la alineatul ii) de mai sus, având o bază comună.

b) Distanța verticală dintre semne trebuie să fie de cel puțin 1,5 metri.

c) La bordul unei nave cu o lungime mai mică de 20 metri, semnele pot avea dimensiuni mai mici, dar proporționale cu dimensiunile navei iar distanța care le separă poate fi și ea redusă corespunzător.

7. Culoarea luminilor

Cromaticitatea tuturor luminilor de navigație trebuie să fie conformă cu următoarele norme, care se situează în limitele indicate de digrama de cromaticitate a Comisiei Internaționale de Iluminat (C.I.E.)

Limitele zonei diferitelor culori, sunt date de coordonatele vârfurilor unghiurilor, care sunt următoarele:

i) Alb

x 0,525 0,525 0,452 0,310 0,310 0,443

y 0,382 0,440 0,440 0,348 0,283 0,382

ii) Verde

x 0,028 0,009 0,300 0,203

y 0,385 0,723 0,511 0,356

iii) Roșu

x 0,680 0,660 0,735 0,721

y 0,320 0,320 0,265 0,259

iv) Galben

x 0,612 0,618 0,575 0,575

y 0,382 0,382 0,425 0,406

8. Intensitatea luminilor

a) Intensitatea minimă a luminilor trebuie să fie calculată cu ajutorul formulei:

I = 3,43 x 106 x T x D2 x K-D

în care:

I = Intensitatea luminoasă în candeli în condițiile de serviciu.

T = Prag de iluminare 2 x 10-7 lux.

D = Distanță de vizibilitate (bătaie luminoasă) a luminii în mile marine.

K = Coeficient de transmisie atmosferică. Pentru luminile prescrise, K este egal cu 0,8 ceea ce corespunde unei vizibilități meteorologice de cca 13 mile marine.

b) Tabelul de mai jos dă câteva valori obținute cu ajutorul acestei formule:

Distanța de vizibilitate (bătaia luminoasă) a luminii exprimată în mile marine Intensitatea luminoasă a luminii exprimată în candeli pentru K = 0,8
D I
1 0,9
2 4,3
3 12
4 27
5 52
6 94

NOTĂ: Intensitatea luminoasă maximă a luminilor de navigație va trebuie să fie limitată astfel încât să se evite străluciri supărătoare.

9. Sectoare orizontale de vizibilitate

a)

i) Luminile din borduri odată instalate pe navă, trebuie să aibă înspre înainte, intensitățile minime cerute. Intensitățile trebuie să scadă pănă la a deveni practic nule între 1 și 3 grade în afară sectoarelor prescrise;

ii) Pentru luminile de pupa și luminile de catarg și la limita sectorului de vizibilitate la 22,5 grade înapoia traversului, intensitățile minime ce se cer, trebuie să fie menținute pe arcul de orizont al sectoarelor prescrise de regula 21, până la 5 grade înăuntrul acestor sectoare. Începând de la 5 grade în interiorul sectoarelor prescrise, intensitatea poate scădea cu 50 la sută până la limitele sectoarelor prescrise, după care trebuie să scadă continuu până la a deveni practic nulă la 5 grade cel mult în afara sectoarelor prescrise.

b) Cu excepția luminilor de ancoră, care nu este necesar să fie amplasate prea sus față de punte, luminile vizibile pe tot orizontul trebuie așezate astfel încât să nu fie mascate de catarge, arborele gabier sau orice alte suprastructuri pe sectoare unghiulare mai mari de 6 grade.

10. Sectoare verticale de vizibilitate

a) Sectoarele verticale de vizibilitate ale luminilor electrice, cu excepția luminilor instalate la bordul navelor cu vele, trebuie să fie astfel încât să asigure:

i) cel puțin intensitatea minimă necesară de la 5 grade deasupra planului orizontal la 5 grade dedesubtul acestui plan;

ii) cel puțin 60 la sută din intensitatea minimă cerută, de la 7,5 grade deasupra planului orizontal până la 7,5 grade dedesubtul acestui plan.

b) În cazul navelor cu vele, sectoarele verticale de vizibilitate ale luminilor electrice trebuie să fie astfel încât să asigure:

i) cel puțin intensitatea minimă cerută de la 5 grade deasupra planului orizontal la 5 grade sub acest plan;

ii) cel puțin 50 la sută din intensitatea minimă cerută de la 25 grade deasupra planului orizontal la 25 grade sub acest plan.

c) Pentru alte lumini decât cele electrice, aceste specificări trebuie să fie respectate cât se poate mai exact.

11. Intensitatea luminilor neelectrice

Luminile neelectrice trebuie să aibe pe cât posibil intensitățile minime specificate în tabelul dat în secțiunea 8.

12. Lumini de manevră

Cu toate dispozițiile de la secțiunea 2 f), lumina de manevră descrisă la regula 34 b) trebuie să se afle în același plan longitudinal cu lumina sau luminile de catarg și, atunci când aceasta este posibil, la o distanță verticală de cel puțin 2 metri deasupra luminii de catarg prova cu condiția să fie așezată la o distanță verticală de cel puțin 2 metri deasupra sau, sub lumina de catarg pupa. Dacă nu există decât o singură lumină de catarg, lumina de manevră, trebuie să fie instalată în locul cel mai vizibil, la o distanță verticală de cel puțin doi metri de lumina de catarg.

13. Aprobare

Construirea felinarelor și a semnelor, precum și instalația felinarelor la bord trebuie să fie socotite satisfăcătoare de către autoritatea competentă a statului unde este înmatriculată nava.

ANEXA NR. II

Semnale suplimentare pentru navele de pescuit
care pescuiesc în apropiere unele de altele

1. Generalități

Luminile menționate în prezenta anexă, dacă sunt purtate ca aplicare a dispozițiilor din regula 26 d), trebuie să fie așezate în locul cel mai vizibil, la cel puțin 0,9 metri unele față de altele, și mai jos decât luminile prescrise de regula 26 b) i) și c) i). Ele trebuie să fie vizibile pe întreg orizontul la o distanță de cel puțin o milă, însă această distanță trebuie să fie inferioară distanței de vizibilitate a luminilor prescrise de prezentele reguli pentru navele de pescuit.

2. Semnale pentru nave trauler

a) Navele care pescuiesc cu ajutorul traulerului sau oricărui aparat imers, pot să poarte:

i) când lansează plasele: două lumini albe suprapuse;

ii) când trag plasele: o lumină albă așezată pe verticală deasupra unei lumini roșii;

iii) când plasele sunt prinse de un obstacol: două lumini roșii suprapuse.

b) Navele care traulează în pereche pot purta:

i) în timpul nopții, un proiector îndreptat către înainte și în direcția celeilalte nave cu care formează echipa de traulat în doi;

ii) când lansează sau ridică plasele sau atunci când plasele sunt reținute de un obstacol, luminile prescrise de secțiunea 2 a) de mai sus.

3. Semnale pentru nave care pescuiesc cu plase pungă

Navele ce pescuiesc cu plasă pungă (seinere), în momentul pescuitului, pot purta două lumini galbene suprapuse. Acestea trebuie să se aprindă alternativ la fiecare secundă, cu durate egale de lumină și de obscuritate. Ele nu pot fi purtate decât atunci când nava este stânjenită de către uneltele sale de pescuit.

ANEXA NR. III

Caracteristici tehnice ale materialului de semnalizare sonoră

1. Fluiere

a) Frecvență și bătaie sonoră

Frecvența fundamentală a semnalului trebuie să fie cuprinsă între 70 și 700 Hz.

Bătaia sonoră a semnalului unui fluier este determinată de frecvențe, care pot cuprinde frecvența fundamentală, una sau mai multe frecvențe mai înalte, situate între 180 și 700 Hz (± 1%) și furnizând nivelele de presiune acustică specificate în secțiunea I c).

b) Limitele frecvențelor fundamentale

Pentru ca să se poată garanta o mare varietate în caracteristicile fluierelor, frecvența fundamentală a unui fluier trebuie să fie cuprinsă între limitele următoare:

i) între 70 și 200 Hz la bordul unei nave cu lungimea de 200 metri sau mai mare;

ii) între 130 și 350 Hz, la bordul unei nave cu lungimea de 75 metri sau mai mare, dar mai mică de 200 metri;

iii) între 250 și 700 Hz, la bordul unei nave cu o lungime mai mică de 75 metri.

c) Intensitatea semnalului și bătaia sonoră

Un fluier instalat la bordul unei nave trebuie să asigure în direcția intensității sale maximale, la o distanță de 1 metru și cel puțin în banda de o treime de octavă situată în gama frecvențelor 180 până la 700 Hz, (± 1%), un nivel de presiune acustică cel puțin egal cu valoarea corespunzătoare din tabloul următor:

Lungimea navei în metri Nivel de presiune acustică la un metru în decibeli, raportat la 2 x 10-5 N/m2 (benzi de o treime de octavă) Bătaia sonoră în mile marine
200 și mai mult 143 2
75 și peste, dar mai puțin de 200 138 1,5
20 și peste, dar mai puțin de 75 130 1
Mai puțin de 20 120 0,5

Bătaia sonoră a fost indicată în acest tablou cu titlu de informare. Ea corespunde aproximativ cu distanța la care un fluier poate fi auzit pe axul său înainte, cu o probabilitate de 90 la sută în aer calm, la bordul unei nave unde nivelul zgomotului de fond la posturile de ascultare este mediu adică 68 dB în banda octavei centrate pe frecvența de 250 Hz și la 63 dB în banda octavei centrate pe 500 Hz.

În practică, distanța la care un fluier poate fi auzit este foarte variabilă și depinde mult de condițiile meteorologice. Valorile arătate pot fi considerate caracteristice, dar în caz de vânt puternic sau când nivelul zgomotului la posturile de ascultare este ridicat, bătăia sonoră poate fi redusă.

d) Caracteristice direcționale

În toate direcțiile planului orizontal cuprinse într-un sector de ±45 grade în raport cu axa, nivelul de presiune acustică al unui fluier direcțional nu trebuie să fie scăzut mai mult de 4 dB față de nivelul de presiune acustică pe axă. În orice altă direcție a planului orizontal, nivelul de presiune acustică nu trebuie să fie scăzut cu mai mult de 10 dB față de nivelul presiunii acustice pe ax, astfel încât bătăia în orice direcție să fie egală cu cel puțin jumătate din bătaia pe axă. Nivelul de presiune acustică trebuie să fie măsurat în banda de o treime de octavă care produce bătaia sonoră.

e) Amplasarea fluierelor

Atunci când un fluier direcțional este folosit ca fluier unic la bordul unei nave, el trebuie să fie instalat astfel încât să producă intensitatea sa maximă către înaintea navei.

Fluierele trebuie așezate cât mai sus posibil la bordul navei pentru a reduce interceptarea, de către obstacole, a sunetelor emise și pentru a se reduce cât mai mult posibil riscurile tulburărilor auzului la membrii echipajului. Nivelul de presiune acustică al semnalului propriu al navei, nu trebuie să depășească 110 dB (A) la posturile de ascultare și nu ar trebui, pe cât posibil, să depășească 100 dB (A).

f) Instalarea mai multor fluiere

Dacă, la bordul unei nave, fluierele sunt instalate la mai mult de 100 metri unele față de altele, ele trebuie montate astfel încât să nu poată fi acționate simultan.

g) Sistem de fluiere

Dacă, din cauza unor obstacole, câmpul acustic al unui singur fluier sau al unuia dintre fluierele menționate în paragraful f) de mai sus riscă să prezinte o zonă în care nivelul acustic al semnalului să fie redus simțitor, se recomandă folosirea unui sistem de fluiere instalate astfel încât să se evite această micșorare a nivelului acustic. În sensul acestor reguli, un sistem de fluiere este socotit ca un fluier unic. Fluierele unui asemenea sistem nu trebuie să fie așezate la mai mult de 100 metri unele de altele și trebuie montate astfel încât să poată fi acționate simultan. Frecvențele lor trebuie să difere unele față de altele cu cel puțin 10 Hz.

2. Clopot sau gong

a) Intensitatea semnalului

Un clopot, un gong, sau orice alt dispozitiv având caracteristici acustice asemănătoare, trebuie să asigure un nivel de presiune acustică de cel puțin 110 dB la un metru.

b) Construcția

Clopotele și gongurile trebuie fabricate dintr-un material rezistent la coroziune și concepute astfel încât să redea un sunet clar. Diametrul deschiderii clopotului nu trebuie să fie mai mic de 300 milimetri la navele cu o lungime mai mare de 20 metri și de 200 milimetri la navele cu o lungime cuprinsă între 12 metri și 20 metri. Atunci când este posibil, se recomandă instalarea unei limbi de clopot cu comandă mecanică, astfel încât să asigure o forță de impact constantă, însă trebuie să fie posibilă și acționarea sa manual. Masa limbii clopotului nu trebuie să fie mai mică de 3 la sută față de aceea a clopotului.

3. Aprobare

Construirea și funcționarea echipamentului de semnalizare sonoră ca și instalarea sa la bordul navei trebuie apreciate ca satisfăcătoare de către autoritatea competentă a statului unde este înmatriculată nava.

ANEXA NR. IV

Semnale de pericol

1. Semnalele următoare, folosite sau arătate împreună sau separat, arată un

pericol și nevoia de ajutor:

a) o lovitură de tun sau alte semnale explozive trase la intervale de cca un

minut;

b) sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnale de ceață;

c) fuzee sau bombe proiectând stele roșii lansate una câte una la intervale scurte;

d) semnul emis prin radiotelegrafie sau prin oricare alt sistem de semnalizare, compus din grupul ...---... (S.O.S.) din Codul Morse;

e) semnal radiotelefonic constând din cuvântul "Mayday";

f) semnal de pericol N.C. din Codul internațional de semnale;

g) semnal constând dintr-un pavilion pătrat având, deasupra sau dedesubt, o bulă sau un obiect asemănător;

h) flăcări pe navă (din cele ce pot fi produse prin arderea unui butoiaș cu gudron, un butoiaș de ulei etc.);

i) fuzee cu parașută sau o lumină de mână care produce o lumină roșie;

j) semnal fumigen producând un fum portocaliu;

k) mișcări lente și repetate de sus în jos a brațelor întinse lateral;

l) semnal de alarmă radiotelegrafică;

m) semnal de alarmă radiotelefonică;

n) semnale transmise prin radiobalize pentru localizarea sinistrelor.

2. Este interzisă folosirea oricăruia din semnalele de mai sus, în afară de cazul când se indică un pericol sau nevoie de ajutor, cât și folosirea altor semnale ce ar putea fi confundate cu unul din semnalele de mai sus.

3. Este necesar să se dea atenție capitolelor corespunzătoare din Codul internațional de semnale, Manualului de căutare și salvare pentru uzul navelor de comerț, și semnalelor următoare:

a) o bucată de pânză de culoare portocalie cu un pătrat și un cerc de culoare neagră, sau cu un alt simbol asemănător (pentru reperare aeriană);

b) colorant.

;
se încarcă...