Consiliul de Stat

Decretul nr. 443/1972 privind navigatia civila*)

Modificări (1), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 21 februarie 1973 până la 14 iunie 2003, fiind înlocuit parțial prin Ordonanță 42/1997, Lege 191/2003 și abrogat prin Lege 191/2003.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

*) Acest decret a devenit Legea nr. 76/1972.

EXPUNERE DE MOTIVE

Activitatea de navigatie civila a fost reglementata pina in prezent prin doua acte normative: Decretul nr. 40/1950 privind marina comerciala si Decretul nr. 41/1950 privind supravegherea, ordinea si controlul navigatiei maritime si fluviale.

Dezvoltarea transporturilor pe apa potrivit cerintelor actuale ale economiei nationale, cresterea flotei, precum si intensificarea traficului fluvial si maritim au impus actualizarea acestor reglementari.

A fost, de asemenea, necesar ca acestea sa fie puse de acord cu noua legislatie penala si cu alte reglementari aparute intre timp, precum si cu prevederile conventiilor internationale in materie de navigatie la care Republica Socialista Romania a devenit parte in ultimii 20 de ani.

Pentru a se realiza o reglementare unitara a activitatii de navigatie civila, s-a emis alaturatul decret care contine dispozitiile normative primare.

In decret au fost prevazute, pe capitole si sectiuni, dispozitiile privind regimul juridic al mijloacelor de transport pe apa si al personalului navigant, dispozitii cu privire la operatiunile ce se efectueaza cu mijloacele de transport pe apa si normele potrivit carora se efectueaza supravegherea si controlul navigatiei in porturi si in apele nationale.

Decretul cuprinde, de asemenea, si dispozitii de drept penal prin care se incrimineaza fapte specifice navigatiei civile si care prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, ca: incalcari grave ale normelor privind siguranta navigatiei, disciplinei si ordinii la bordul navei.

Se prevede ca decretul sa intre in vigoare dupa 90 de zile de la data publicarii, intrucit este necesar ca in aceasta perioada dispozitiile sale sa fie cunoscute de toti cei interesati, din tara si strainatate.

De asemenea, odata cu intrarea in vigoare a decretului se abroga Decretul nr. 40 si Decretul nr. 41/1950 privind navigatia, precum si orice alte dispozitii contrare.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. -

Activitatea de navigatie civila a R.S.R. se desfasoara dupa cum urmeaza:

1. Transporturile publice de calatori si marfuri pe apa, precum si prestatiile auxiliare in apele nationale in legatura cu aceasta activitate se efectueaza prin unitati economice si institutii de stat din subordinea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.

2. Transporturile pe apa in interes propriu se efectueaza de:

a) unitati economice, organe si institutii de stat, care utilizeaza transportul pe apa numai ca activitate interna accesorie, direct legata de realizarea obiectivului propriu de activitate;

b) organizatii cooperatiste, alte organizatii obstesti si alte persoane juridice care utilizeaza transportul pe apa in conditiile prevazute la lit. a;

c) persoanele fizice, pentru satisfacerea cerintelor proprii de transport pe apa, pentru sport sau agrement.

Unitatile economice, organele si institutiile de stat prevazute la lit. a, precum si organizatiile si programele juridice prevazute la lit. b pot efectua transporturi publice de calatori sau marfuri pe apa numai cu autorizatia Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor si cu aplicarea tarifelor republicane.

3. Activitatea de prestari de servicii in porturi si operatiunile privind navlosirea, agenturarea si aprovizionarea navelor, indiferent de pavilion, se efectueaza de unitati economice sau organizatii cooperatiste, stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri.

Art. 2. -

Supravegherea si controlul navigatiei in apele nationale, precum si a navigatiei navelor sub pavilion roman aflate in marea libera, se exercita de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, prin Inspectoratul de navigatie civila si prin capitaniile de port.

Supravegherea si controlul navigatiei pentru sport, agrement sau interes local pe lacurile si celelalte ape interioare, cu exceptia lacurilor maritime si Dunarii, se pot exercita si de comitetele executive ale consiliilor populare, cu autorizarea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Art. 3. -

Urmarirea asigurarii conditiilor tehnice de navigabilitate pentru navele romane si straine, aflate in proiectare, in constructie, reparatie sau in navigatie in apele nationale, se exercita prin Registrul naval roman, organizatie economica de stat de specialitate, care functioneaza in subordinea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Art. 4. -

Apele nationale navigabile ale R.S.R. sint formate din marea teritoriala si apele interioare navigabile.

Regimul si intinderea marii teritoriale se stabilesc prin lege.

In sensul prezentului decret, constituie ape interioare navigabile ale R.S.Romania:

a) fluviile, riurile, canalele si lacurile, situate in interiorul R.S. Romania, pe portiunile navigabile;

b) apele navigabile de frontiera, de la malul roman pina la limita de frontiera;

c) apele maritime considerate, potrivit legii, ape interioare.

Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, cu avizul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, stabileste nominal si pe portiuni apele navigabile din R.S.R. Pentru apele de frontiera se va tine seama si de intelegerile privind regimul frontierei de stat, incheiate cu statele vecine.

Art. 5. -

Constituie zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile fisia de teren situata in lungul tarmului marii teritoriale sau al apelor interioare navigabile, pe o latime de 20 de metri.

Pentru motive justificate, in unele locuri, latimea zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile poate fi marita de ministrul transporturilor si telecomunicatiilor, cu acordul ministerelor si al celorlalte organe centrale ale administratiei de stat interesate.

In porturi, zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile coincide cu incinta portuara.

Art. 6. -

Regulile de navigatie si accesul in unele sectoare din marea teritoriala, din apele interioare si in porturi, care intereseaza apararea si securitatea statului, precum si delimitarea si regimul portiunilor din zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile care au acelasi caracter, se stabilesc prin reglementari speciale.

CAPITOLUL II Despre mijloacele de transport pe apa

Sectiunea I Despre nave in general

Art. 7. -

Nava este mijlocul de navigatie utilizat pentru realizarea activitatii de transport si a altor servicii pe apa.

Sint nave, in intelesul prezentului decret, navele maritime, fluviale si alte nave de navigatie interioara, inclusiv ambarcatiunile mici, precum si aparatele plutitoare cum ar fi dragi, elevatoare, macarale plutitoare si altele asemenea, cu sau fara propulsie.

Art. 8. -

Constructiile plutitoare care in mod normal nu sint destinate deplasarii sau efectuarii lucrarilor speciale pe calea navigabila, cum ar fi docuri, debarcadere, hangare pentru nave si alte asemenea, sint considerate instalatii plutitoare.

Art. 9. -

Fac parte din nava instalatiile, masinile si motoarele care dau propulsie navei sau produc o alta actiune mecanica, cu mecanismele si mijloacele necesare transmiterii acestei actiuni, toate obiectele necesare navigatiei, diferitelor manevre, sigurantei navei, salvarii vietii umane, igienei si exploatarii potrivit destinatiei navei, chiar cind acestea ar fi scoase de pe nava un oarecare timp, precum si proviziile.

Art. 10. -

Orice nava trebuie sa aiba actele de bord cerute de lege, precum si pe cele prevazute in conventiile internationale la care R.S.R. este parte.

Navele sub pavilion strain trebuie sa aiba la bord, la intrarea in apele si porturile romanesti, actele cerute de legile lor nationale si de conventiile internationale la care sint parte atit R.S.R., cit si statul de pavilion al navei.

Se recunosc ca valabile actele de bord si brevetele membrilor echipajului, eliberate de organele competente ale tarii de pavilion, navelor sub pavilion strain si echipajelor acestora.

Art. 11. -

Dreptul de vizita, inspectie, interventie si de a efectua cercetari pe o nava straina ce se afla in porturi si in apele romanesti se exercita potrivit legii romane, precum si in conformitate cu conventiile internationale la care R.S.R. este parte.

Sectiunea a II-a Transmiterea si constituirea de drepturi reale asupra navelor

Art. 12. -

Navele proprietate de stat se atribuie in administrarea directa a unitatilor economice, organelor si institutiilor de stat. Ele pot fi transmise in proprietate sau in folosinta organizatiilor cooperatiste si altor organizatii obstesti, in conditiile prevazute de lege.

Organizatiile cooperatiste si celelalte organizatii obstesti pot dobindi si transmite proprietatea asupra navelor.

Persoanele fizice pot dobindi si transmite in proprietate si pot da sau primi in folosinta numai nave destinate satisfacerii cerintelor personale pentru transport in interes propriu, sport sau agrement. In situatii speciale, cu aprobarea Consiliului de Ministri, persoanele fizice pot dobindi drepturi si asupra altor categorii de nave.

Conditiile in care are loc dobindirea si transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum si transmiterea oricaror drepturi reale asupra acestora, sint cele prevazute de dispozitiile legale.

Art. 13. -

Navele sub pavilion roman pot fi transmise in proprietate persoanelor juridice sau fizice straine, cu aprobarea Consiliului de Ministri in cazul navelor proprietate de stat, iar in celelalte cazuri, cu autorizatia acestuia.

Navele proprietate a persoanelor fizice, destinate satisfacerii cerintelor personale pentru transport in interes propriu, sport sau agrement, pot fi transmise in proprietate persoanelor juridice sau fizice straine ori grevate cu drepturi reale in beneficiul acestora, cu autorizarea capitaniilor de port sau a comitetelor executive ale consiliilor populare in cazul prevazut la art. 2 alin. 2.

Sectiunea a III-a Inscrierea navelor si transcrierea constituirii, transmiterii si
stingerii drepturilor reale asupra navelor

Art. 14. -

Dobindirea si transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum si constituirea, transmiterea ori stingerea altor drepturi reale asupra acestora se transcriu in registrele matricole sau de evidenta prevazute la art. 18, tinute de capitaniile de port sau, dupa caz, de comitetele executive ale consiliilor populare, facindu-se totodata mentiunea si pe actul de nationalitate sau carnetul de ambarcatiune.

Art. 15. -

Contractul de constructie de nave va fi transcris in registrele de nave in constructie ale capitaniei portului in raza careia se afla santierul naval.

In aceste registre se vor transcrie si eventualele transmiteri de proprietate, precum si constituirile si stingerile de drepturi reale asupra navelor, intervenite pina la obtinerea actelor de nationalitate.

Art. 16. -

Pentru cunoasterea transmiterii sau constituirii de drepturi reale asupra navelor si pentru stabilirea actelor de bord ce trebuie sa le posede, evidenta navelor se tine avindu-se in vedere impartirea lor in urmatoarele categorii:

a) categoria I cuprinde navele cu propulsie proprie cu o putere mai mare de 45 c.p., velierele construite pentru calatorii de lunga durata si navele cu sau fara propulsie cu o capacitate de incarcare de peste 10 tone metrice, inclusiv aparatele plutitoare fara propulsie cu deplasament de peste 15 tone;

b) categoria a II- a cuprinde toate celelalte nave.

Art. 17. -

Fiecare nava autopropulsata din categoria I trebuie sa aiba un nume, care sa o distinga de celelalte nave.

Nave fara propulsie din categoria I, precum si navele din categoria a II-a trebuie sa poarte un numar de identificare.

Numele sau, dupa caz, numarul atribuit va fi inscris in evidente, precum si pe corpul navei.

La atribuirea numelui sau numarului de identificare a navei se vor avea in vedere si prevederile conventiilor cu privire la regimul frontierei de stat, incheiate intre R.S.R. si statele vecine.

Numele sau numarul si modul de inscriere pe corp si suprastructura a acestora se stabilesc de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor potrivit legii.

Art. 18. -

Inscrierea navelor in evidente se face dupa cum urmeaza:

a) Navele de nationalitate romana care fac parte din categoria I se inscriu in registre matricole.

La cererea de inscriere in registrul matricol se vor anexa actele de dobindire a navei, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, daca este cazul, actele de verificare si atestare a starii tehnice a constructiei navei, autorizarile de lansare la apa si de navigatie, precum si actele de tonaj si fotografiile navei.

Inspectoratul de navigatie civila tine o evidenta centralizata a inmatricularii navelor din categoria I.

b) Navele de nationalitate romana care fac parte din categoria a II-a se inscriu in registre de evidenta.

La cererea de inscriere in registrul de evidenta se vor anexa actele de dobindire, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, daca este cazul, actul de constatare a starii tehnice a navei, cu caracteristicile ei, iar la cele cu motor, si fotografiile navei.

Art. 19. -

Scoaterea din evidenta a navelor se face prin mentionarea in registru a cauzelor care au determinat-o, cum ar fi pierderea nationalitatii romane, dezmembrare, pierderea navei in urma unui naufragiu, incendiu, esuare sau alte imprejurari.

In caz de pierdere a nationalitatii romane, transcrierea transmiterii de proprietate nu se poate face decit dupa predarea la capitania portului a certificatului de nationalitate romana si a celorlalte acte de bord.

Art. 20. -

Regimul de inscriere a navelor si de transcriere a transmiterii, constituirii sau stingerii drepturilor reale asupra navelor se aplica si instalatiilor plutitoare, acestea fiind considerate de categoria I in cazul cind depasesc 15 tone deplasament si de categoria a II-a cind au deplasament pina la 15 tone inclusiv.

Art. 21. -

Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor si instalatiilor plutitoare, precum si stingerea acestor drepturi, care nu sint transcrise in evidentele de inmatriculare potrivit art. 14, 15 si 20, nu sint opozabile fata de terti.

Art. 22. -

Organele care tin registrele matricole si pe cele de evidenta elibereaza certificate privind mentiunile cuprinse in aceste registre, la cererea celor interesati.

Sectiunea a IV-a Nationalitatea navelor si dreptul de a purta pavilionul roman

Art. 23. -

Navele constituind mijloace de transport de stat, cele proprietatea organizatiilor cooperatiste si obstesti romane, precum si cele proprietate personala a cetatenilor romani, au nationalitatea romana.

Nationalitatea navei trebuie sa rezulte din actele ei de bord.

Art. 24. -

Nationalitatea romana a navelor se pierde prin transmiterea proprietatii acestora unei persoane fizice ori juridice straine.

Art. 25. -

Navele care au nationalitatea romana arboreaza pavilionul roman; ele nu pot naviga si sub pavilionul altui stat.

Art. 26. -

Navele romane, nou construite sau dobindite de la persoane fizice sau juridice straine, pot naviga sub pavilion in perioada de la lansarea la apa sau de la incheierea actului de dobindire pina la eliberarea certificatului de nationalitate in urma inscrierii lor in evidentele de inmatriculare, cu permis provizoriu eliberat de capitania portului de plecare, in cazul in care nava se afla intr-un port roman, ori de oficiul consular sau de sectia consulara a misiunii diplomatice a R.S.R. in cazul cind locul de plecare a navei este in stainatate.

CAPITOLUL III Despre personalul de navigatie

Sectiunea I Dispozitii generale privind personalul de navigatie

Art. 27. -

Personalul care participa la realizarea activitatilor de navigatie civila este alcatuit din personal navigant (marinari) si personal de uscat.

Este marinar de navigatie civila orice persoana care indeplineste conditiile de calificare profesionala cerute pentru prestarea unuia din serviciile la bord, poseda carnet de marinar si este inscris ca personal navigant in registrele matricole ale unei capitanii de port.

Art. 28. -

Personalul navigant imbarcat este alcatuit din totalitatea marinarilor care indeplinesc o functie la bordul unei nave si sint inscrisi in rolul de echipaj al acesteia.

Pentru exercitarea fiecaruia din serviciile la bord este necesara indeplinirea unor conditii de virsta, studii, stagiu si brevet sau certificat de capacitate, precum si a unor conditii psiho-fiziologice, corespunzatoare functiei, stabilite de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Pentru persoanele fizice care exercita activitati de navigatie pe ambarcatiuni pentru sport, agrement sau pentru transport in interes propriu, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor va stabili portiunile din apele nationale navigabile pentru folosirea carora este necesara indeplinirea vreuneia din conditiile prevazute pentru personalul navigant de pe navele comerciale, tehnice si cele pentru servicii necomerciale si posedarea unui permis de conducere de ambarcatiune.

Art. 29. -

Personalul de specialitate al santierelor care participa la efectuarea probelor navelor nou construite sau iesite din reparatii va fi imbarcat, pe perioada probelor, fara a poseda carnet de marinar.

Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor va stabili personalul navigant care trebuie sa fie imbarcat pe aceste nave, pe perioada probelor, in afara personalului de specialitate al santierului constructor.

Art. 30. -

Imbarcarea in interesul navigatiei si a altor persoane decit cele care formeaza echipajul navei se va autoriza, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, cu avizul organelor interesate.

Art. 31. -

Statutul juridic al personalului de uscat este cel al personalului unitatii economice, organului sau institutiei de stat ori al organizatiei cooperatiste sau obstesti in care acesta isi desfasoara activitatea.

Sectiunea a II-a Despre echipajul navelor

Art. 32. -

Personalul navigant imbarcat, inclusiv comandantul navei, formeaza echipajul navei si se imparte, pe locuri de munca, astfel:

a) de punte;

b) de masini;

c) de telecomunicatii;

d) medico-sanitar;

e) administrativ si auxiliar.

Art. 33. -

Din punct de vedere al ierarhiei, echipajul se imparte astfel:

- comandant;

- navigatori cu brevete (ofiteri);

- navigatori cu certificat de capacitate;

- alti membri de echipaj.

Structura ierarhiei si atributiile functiilor la bordul navelor se stabilesc de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor prin regulamentul serviciului la bordul navelor.

Art. 34. -

Functiile ce pot fi indeplinite pe baza brevetelor sau a certificatelor de capacitate sint numai cele prevazute in aceste acte.

Art. 35. -

Brevetele si certificatele de capacitate se obtin dupa trecerea unui examen, dat in fata unei comisii stabilite de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, care va functiona in cadrul Inspectoratului de navigatie civila.

Imbarcarea marinarilor care au intrerupt serviciul militar la bord pe o perioada mai mare de 5 ani se va putea face numai dupa reconfirmarea brevetului sau a certificatului de capacitate, acordata de catre autoritatea emitenta. Daca sint indicii ca, dupa aceasta intrerupere, cel care solicita reluarea serviciului la bord nu mai corespunde functiei avute, acesta este obligat sa se prezinte, la alegerea sa, la examenul prevazut pentru brevetul sau certificatul de capacitate al functiei avute ori al altei functii echivalente sau inferioare, cu respectarea conditiilor de virsta, studii si stagiu stabilite pentru obtinerea brevetului sau certificatului de capacitate al functiei respective.

Art. 36. -

In vederea trecerii examenului pentru obtinerea unui brevet sau certificat de capacitate, personalul navigant are dreptul sa se prezinte numai la trei sesiuni pentru acelasi brevet sau certificat de capacitate.

Art. 37. -

Personalul care indeplineste functii permanente specifice pe navele specializate pentru activitati industriale, pescaresti, utilitare sau de cercetare stiintifica face parte din echipajul navei.

Ierarhia in echipaj si modul de desfasurare a serviciului specific al acestui personal se stabilesc de ministerul sau organizatia centrala care are in subordine unitatea careia ii apartine nava, cu acordul Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Art. 38. -

Echipajul navelor sub pavilion roman va fi format din cetateni romani.

Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor poate autoriza angajarea, prin contract, pe perioade determinate, de specialisti straini pentru functii la bordul navelor sub pavilion roman, atunci cind aceasta este impusa de caracteristicile tehnice ale echipamentelor instalate pe nava.

In cazul in care prin conventii internationale la care statul roman este parte s-a prevazut posibilitatea angajarii unor straini in echipajul navelor sub pavilion roman, echipajul acestor nave va putea fi alcatuit, in parte sau in totalitate, din straini, cu exceptia comandantului.

Art. 39. -

Pentru personalul prevazut la art. 37, autorizarea pentru angajare de specialisti straini se da, in conditiile art. precedent, de minister sau alt organ central al administratiei de stat caruia ii apartine nava, cu acordul Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Art. 40. -

In caz de forta majora ivit in timpul navigatiei, comandantul navei va putea completa echipajul cu marinari straini, care indeplinesc conditiile de capacitate profesionala cerute de legea romana.

Marinarii straini angajati in conditiile alin. precedent vor avea aceleasi drepturi si obligatii profesionale si disciplinare ca si marinarii cetateni romani.

Personalul strain angajat in cazul prevazut de alin. 1 va fi inlocuit cu personal roman in primul port national in care nava va ramine mai mult de 24 de ore, mentionindu-se debarcarea in rolul de echipaj al navei si in carnetul de marinar.

Daca prin contractul de munca nu se prevede astfel, beneficiarul serviciilor prestate va readuce personalul strain inlocuit la portul de imbarcare.

Art. 41. -

Angajarile de marinari cetateni romani pe nave straine se pot face cu aprobarea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Sectiunea a III-a Drepturi si obligatii ale personalului navigant

Art. 42. -

Incheierea, modificarea si desfacerea contractului de munca al personalului navigant se efectueaza potrivit legislatiei muncii.

Art. 43. -

Personalul navigant are dreptul la cazare gratuita pe nava si la hrana pe timpul cit se afla imbarcat, in conditiile stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri.

Micsorarea ratei zilnice de alimente sub cuantumul stabilit se poate face numai in caz de forta majora si cu plata diferentei de bani.

Art. 44. -

Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus in timpul imbarcarii, din cauza serviciului sau a unui eveniment de navigatie si fara culpa sa, personalul navigant are dreptul la o despagubire stabilita in limita valorii bagajului personal admis marinarului (sacul marinarului).

Art. 45. -

Comandantul navei exercita comanda pe nava, in care scop este investit cu autoritate asupra persoanelor imbarcate si indeplineste atributiile ce ii revin potrivit dispozitiilor legale si conventiilor internationale la care statul roman este parte.

Art. 46. -

In imprejurari exceptionale, cind urmeaza a fi luate masuri importante, comandantul este ajutat in luarea hotaririlor de consiliul de bord, daca conditiile de fapt permit convocarea acestuia. Consiliul de bord se constituie si functioneaza in conditiile stabilite prin regulamentul serviciului la bord.

Art. 47. -

In cazul in care comandantul, indiferent din ce motiv, se afla in imposibilitate de a exercita comanda navei, aceasta trece de drept asupra secundului si apoi asupra ofiterilor de punte in ordine ierarhica, facindu-se mentiune despre aceasta in jurnalul de bord, de catre acela care preia comanda navei.

La navele fluviale si alte nave de navigatie interioara care nu au secund sau ofiter de navigatie fluviala la bord, comanda navei trece asupra pilotului.

Functiile care pot avea si atributia de secund vor fi stabilite prin regulamentul serviciului de bord.

Art. 48. -

In timpul stationarilor intr-un port strain, comandantul poate sa dea adapost pe nava marinarilor romani ramasi in acel port de pe navele lor din motive justificate, instiintind despre aceasta pe armator.

Acordarea de adapost pe nava se face cu respectarea dispozitiilor legale ale statului caruia ii apartine portul si cu avizul oficiului consular sau sectiei consulare a misiunii diplomatice romane.

Comandantul va primi la bord, in aceleasi conditii, pe cetatenii romani care urmeaza a fi repatriati prin oficiul consular sau sectia consulara a misiunii diplomatice romane.

Art. 49. -

Comandantii navelor sint obligati sa aduca la cunostinta capitaniei portului in care se afla si celui caruia ii apartine nava orice evenimente petrecute pe nave in timpul cit acestea se afla in port sau in navigatie, ca: abordaj, avarie, inec si altele asemenea.

Art. 50. -

Raportul privind evenimentele produse pe o nava aflata in stationare sau in navigatie, cum sint abordajele, avariile, sinistrele si naufragiile, interesind nava, incarcatura, pasagerii si echipajul, se depune de catre comandantul navei, dupa cum urmeaza:

a) Pentru orice nava, indiferent de pavilion:

- la capitania portului in a carei zona teritoriala s-a produs evenimentul, daca acesta a avut loc in apele nationale romane;

- la capitania primului port roman de intrare in tara unde nava opreste, daca evenimentul s-a produs in marea libera sau in apele fluviale, intre ultimul port strain si primul port din apele nationale romane.

b) Pentru navele sub pavilion roman aflate in mars:

- la autoritatea locala competenta, daca evenimentul s-a produs in apele unui stat strain unde nava se afla in navigatie sau in stationare, instiintindu-se si oficiul consular sau sectia consulara a misiunii diplomatice romane;

- la autoritatea locala competenta din primul port de oprire, daca evenimentul s-a produs in marea libera sau intre porturi fluviale straine, instiintindu-se si oficiul consular sau sectia consulara a misiunii diplomatice romane.

Art. 51. -

Raportul se depune in cel mult 24 de ore de la sosirea ori adapostirea navei in port sau de la producerea evenimentului cind acesta a avut loc in timpul stationarii in port. In cazul cind raportul se depune peste acest termen, comandantul raspunde de disparitia probelor sau de imposibilitatea conservarii lor, din cauza acestei intirzieri.

Pentru navele fluviale sub pavilion roman, o copie de pe raport se depune, in acelasi termen, si la reprezentantul cel mai apropiat al unitatii de navigatie, care este obligat sa o expedieze in termen de 24 de ore la sediul acesteia.

In cazul unor evenimente petrecute pe o nava sub pavilion strain sau intre doua nave sub pavilion strain, care nu lezeaza interesele statului roman, depunerea raportului este facultativa.

Prin raport, in sensul dispozitiilor art. 50 si din prezentul art., se intelege si protestul sau reclamatia ce se face de comandantul navei in toate cazurile de avarii.

CAPITOLUL IV Operatiuni efectuate cu mijloace de transport pe apa

Sectiunea I Dispozitii generale privind activitatea de transport pe apa

Art. 52. -

Activitatea principala efectuata cu navele este transportul de marfuri si calatori.

De asemenea, navele romanesti pot fi utilizate si pentru activitati de constructii hidrotehnice, de cercetari, de exploatare si explorare a resurselor marii, fundului marii sau subsolului acestuia, precum si pentru activitati auxiliare ca: remorcajul, operatiile de intretinere a cailor de comunicatie pe apa, pilotajul, ranfluarea navelor, salvarea si alte servicii.

Art. 53. -

Activitatea de transport pentru beneficiari externi, efectuata cu nave sub pavilion roman, se exercita potrivit reglementarilor in vigoare, in conditiile stabilite de acord cu acestia si conform conventiilor internationale la care statul roman este parte.

Activitatea de transport pentru beneficiari interni efectuata cu nave sub pavilion roman, se exercita in conditiile, la nivelurile si tarifele stabilite prin dispozitiile legale.

Sectiunea a II-a Operatiuni care se efectueaza numai cu nave sub pavilion roman

Art. 54. -

In porturile, marea teritoriala si in apele interioare ale R.S.R., urmatoarele activitati si operatiuni privind navele sub orice pavilion se efectueaza cu mijloacele navale si de uscat ale statului roman:

a) remorcajul si manevrele in porturi, rade si bazine;

b) remorcajul de la un port romanesc la alt port romanesc, afara numai daca conventii internationale la care statul roman este parte prevad altfel;

c) serviciul de pilotaj;

d) transportul de marfuri, posta si pasageri, efectuat prin imbarcare de pe teritoriul statului roman cu destinatia catre alt punct al aceluiasi teritoriu (cabotajul);

e) asistenta si salvarea in apele nationale a navelor, aeronavelor, hidroavioanelor si incarcaturii acestora;

f) scoaterea navelor, epavelor si incarcaturilor acestora;

g) pescuitul;

h) serviciile de interes local pentru desfasurarea activitatii organelor administratiei de stat in porturi si in apele nationale si altele asemenea;

i) constructiile hidrotehnice;

j) exploatarea si explorarea marii sau fundului marii, conform dispozitiilor legale.

Art. 55. -

Remorcherele straine pot face manevrele la sosirea si plecarea din port sau rada, cu navele pe care le-au remorcat. Aceste remorchere, aflate in cursa in porturile romanesti, pot efectua si manevra si alte nave ale intreprinderilor si societatilor carora le apartin, chiar daca aceste nave nu au sosit sau nu pleaca cu aceste remorchere.

Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor poate autoriza ca operatiunile prevazute la art. 54 lit. b, d, e, f si i sa fie efectuate si de nave sub pavilion strain.

Sectiunea a III-a Obligatia de asistenta si salvare

Art. 56. -

Comandantul unei nave sub pavilion roman, care primeste un mesaj indicind ca o nava se afla in pericol, este obligat ca, in masura in care nu-si pune in primejdie grava nava, echipajul sau pasagerii, sa se deplaseze cu toata viteza catre acea nava, pentru asistenta si salvarea persoanelor aflate in pericol la bordul acelei nave.

Aceeasi obligatie o are comandantul si in cazul persoanelor aflate in pericol pe ambarcatiuni si plute de salvare sau in apa.

In caz de imposibilitate sau daca, in circumstantele speciale in care se afla, comandantul socoteste ca nu este rational si nici necesar sa acorde ajutorul sau, el este obligat sa inscrie in jurnalul de bord motivul pentru care nu poate sa faca aceasta.

Art. 57. -

Comandantul de nava este obligat a acorda, dupa un abordaj, asistenta celeilalte nave, echipajului si pasagerilor acesteia si, in masura posibilului a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul sau de inmatriculare si portul cel mai apropiat la care va ajunge.

Art. 58. -

Obligatia de a da asistenta si salvare nu mai incumba comandantului unei nave care se afla in calatorie sau gata de plecare, in cazul in care comandantul navei aflate in pericol refuza expres ajutorul, precum si atunci cind s-a primit informatia ca ajutorul nu mai este necesar.

Motivele de neacordare a ajutorului prevazut in prezentul articol se vor consemna in jurnalul de bord.

Art. 59. -

Asistenta si salvarea navei si a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit intelegerii cu comandantul navei sau cu proprietarul ori armatorul acesteia.

Art. 60. -

In toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes general, ivite la uscat, in apele portuare si in rade, capitania portului coordoneaza toate operatiunile si asigura disciplina in realizarea acestora. Ea va putea cere concursul navelor si echipajelor aflate in port sau in apropiere, precum si al oricaror persoane care exercita o profesie in port sau lucreaza in mod obisnuit pe chei sau in apele nationale, acestea fiind obligate sa dea sprijinul solicitat si sa respecte indicatiile date.

Art. 61. -

Despre sinistrul navelor straine va fi informat neintirziat si oficiul consular al statului al carui pavilion il poarta nava.

In cazul sinistrului unei nave sub pavilionul unui stat strain cu care statul roman a incheiat conventii internationale se vor aplica dispozitiile din aceste conventii privind termenele, conditiile de informare si relatiile cu oficiul consular al statului strain.

Art. 62. -

Acordarea de asistenta si salvare a navelor si conditiile de executare a acestora, prevazute in prezenta sectiune, se aplica in mod corespunzator si in cazurile cind pe mare sau in apele nationale se afla in pericol aeronave ori persoane aflate sau cazute de la bordul acestora.

Art. 63. -

Sistemul de salvare pe mare si pe apele interioare navigabile se organizeaza de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Organizarea posturilor de salvare si prim ajutor pe plaje si in stranduri se face, potrivit normelor tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, de catre organizatiile carora le apartin.

Sectiunea a IV-a Despre retributia pentru asistenta si salvare

Art. 64. -

Asistenta acordata navelor sau aeronavelor aflate in pericol pe mare si salvarea lor dau dreptul celui care a acordat asistenta si salvatorului la o retributie ce se va stabili tinindu-se seama de:

- pericolul in care s-a aflat nava asistata ori salvata;

- promptitudinea interventiei si timpul intrebuintat pentru aceasta;

- pericolul la care s-au expus salvatorii si mijloacele intrebuintate;

- conditiile hidrometeorologice pe timpul interventiei;

- valoarea bunurilor angajate in actiune;

- eforturile depuse;

- priceperea dovedita pe timpul interventiei;

- cheltuielile efectuate pentru interventie;

- rezultatul util obtinut si valoarea bunurilor salvate.

Prin valoarea bunurilor salvate se intelege suma la care acestea au fost evaluate, tinindu-se seama si de posibilitatile de valorificare, iar daca au fost vindute, suma rezultata din vinzare, cu scaderea in ambele cazuri a impozitelor si taxelor, precum si a cheltuielilor.

Art. 65. -

Cuantumul retributiei, precum si repartizarea acesteia intre salvatori se stabilesc pe baza acordului intervenit intre cei interesati, iar in lipsa acordului, dupa caz, de instantele judecatoresti, organele arbitrajului de stat sau Comisia de arbitraj de pe linga Camera de Comert a R.S. Romania, in conformitate cu competenta acestora, cu exceptia cazurilor cind prin contractul de salvare incheiat pentru o nava straina s-a prevazut competenta unui alt organ jurisdictional.

Art. 66. -

Organele de jurisdictie vor putea reduce sau anula retributia stabilita conventional sau, dupa caz, vor putea respinge ori admite numai in parte cererea pentru stabilirea retributiei, daca salvatorii, prin culpa lor, au facut necesara asistenta ori salvarea sau daca ei au savirsit infractiunea de furt, tainuire sau alta infractiune cu privire la bunurile pentru care s-a acordat asistenta ori salvarea.

De asemenea, organele de jurisdictie pot majora retributia conventionala cuvenita supravietuitorilor in cazurile in care meritele acestora au fost mai mari decit cele estimate in contract, atunci cind conditiile de salvare au fost mai grele si unele cheltuieli mai mari decit cele prevazute sau cind partea salvata a ascuns situatia reala in care se afla.

Art. 67. -

Daca cu ocazia acordarii asistentei sau salvarii unei nave, aeronave sau incarcaturii acestora au fost salvate si persoane, salvatorii acestor persoane au dreptul la o parte din retributia salvatorului navei sau aeronavei, incarcaturii si accesorilor. Aceasta parte din retributie nu se cuvine cind asistenta ori salvarea persoanelor s-a acordat de o nava afectata pentru asemenea operatiuni de salvare, in afara de cazul cind prin conventii se dispune altfel.

Art. 68. -

Daca asistenta sau salvarea a fost prestata de mai multe nave, retributia se va repartiza intre ele potrivit aportului fiecareia.

Art. 69. -

Asistenta si salvarea navelor remorcate sau a incarcaturii lor de catre nava care le remorcheaza dau drept salvatorilor la retributie numai in cazurile cind evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau daca acesta a prestat servicii exceptionale, care nu pot fi considerate ca efectuate in indeplinirea contractului de remorcare.

Art. 70. -

Dreptul la actiune pentru plata de daune, cheltuieli sau retributii datorate pentru asistenta sau salvarea navei ori incarcaturii se prescrie in termen de 2 ani de la terminarea operatiunilor.

Art. 71. -

Comandantul si ceilalti membri ai echipajului navelor care au participat la operatiuni de asistenta si salvare, precum si angajatii unitatilor de pe uscat, care au contribuit efectiv la organizarea si lucrarile pentru aceste operatiuni, sint indreptatiti a primi o recompensa din retributia de salvare, care se va stabili, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Recompensa se acorda si in cazul cind operatiunile de asistenta si salvare au avut loc intre nave apartinind aceleiasi unitati.

Sectiunea a V-a Scoaterea navelor si epavelor, esuate sau scufundate
in apele nationale. Regimul bunurilor gasite

Art. 72. -

Daca, in termen de 6 luni de la data esuarii sau scufundarii unei nave in apele nationale, nu se prezinta capitaniei portului o cerere a comandantului, armatorului, proprietarului sau asiguratorului navei ori incarcaturii sau a mandatarilor lor, de a scoate nava esuata sau scufundata, operatiunea poate fi efectuata, din proprie initiativa, de o unitate de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor sau de alta unitate desemnata de acesta, care ia masurile pentru paza si administrarea bunurilor recuperate.

Art. 73. -

Unitatea care efectueaza scoaterea in cazurile prevazute in art. 72 este in drept sa vinda, cu avizul capitaniei portului, bunurile ce nu se pot pastra sau a caror conservare cere o cheltuiala prea mare fata de valoarea lor, sumele obtinute urmind a fi consemnate.

Art. 74. -

Dupa terminarea operatiunilor de scoatere a navei si incarcaturii, capitania portului din zona careia s-a intimplat sinistrul va face publicatii pentru instiintarea persoanelor interesate, invitindu-le sa dovedeasca drepturile ce au asupra bunurilor salvate.

Instiintarea se va face prin publicare in Buletinul Oficial al R.S.R., prin afisare la capitaniile de port, precum si prin alte mijloace de instiintare.

Daca in termen de 3 luni de la data instiintarii cei interesati nu se prezinta pentru a-si lua in primire bunurile salvate, se poate proceda la vinzarea acestora si consemnarea sumei rezultate dupa scaderea cheltuielilor efectuate cu ocazia actiunii de ranfulare a navei, a remuneratiei de salvare, a taxelor si sumelor datorate bugetului si a altor cheltuieli rezultate din indeplinirea procedurii prevazute in prezentul articol.

Daca pina la implinirea unui an de la data consemnarii sumei cei interesati nu si-au valorificat drepturile sau daca pretentiile formulate inauntrul aceluiasi termen in fata organelor de jurisdictie au fost respinse prin hotarire definitiva, suma consemnata se face venit statului.

Art. 75. -

In cazul cind se considera ca esuarea sau scufundarea unei nave in porturi, rade, canale de acces, in locuri de intrare si iesire a navelor sau unde se fac operatiuni la nave, constituie un pericol ori impiedica navigatia, capitania portului, cu aprobarea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor, va dispune ca proprietarul, armatorul, sau reprezentantul lor sa procedeze, in termenul ce se va fixa, pe cheltuiala lor, la scoaterea navei si la curatirea fundului apei, cu respectarea prevederilor art. 54 si 55 alin. 2.

In caz de neindeplinire in termenul stabilit a acestei obligatii, se va proceda la efectuarea operatiunilor in contul proprietarului, armatorului sau reprezentantului lor.

Art. 76. -

Daca proprietarul, armatorul sau reprezentantul lor nu restituie cheltuielile, nava si toate bunurile recuperate in conditiile articolului precedent vor fi vindute conform art. 74, pentru acoperirea cheltuielilor, eventuala diferenta revenind la dispozitia proprietarului dupa plata creantelor care greveaza nava.

In cazul cind cheltuielile de scoatere a navei intrec suma obtinuta prin vinzare, proprietarul, armatorul sau reprezentantii lor ramin obligati a plati diferenta.

Art. 77. -

Actul de confirmare a executarii operatiunilor prevazute de art. 72 si 75 alin. 2, intocmit de capitania portului sau, dupa caz, de comitetul executiv al consiliului popular avind anexat calculul cheltuielilor, intocmit de unitatea creditoare si verificat de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, constituie titlul executoriu pentru cheltuielile efectuate cu scoaterea, paza si administrarea bunurilor salvate si curatirea fundului apei.

Executarea de catre unitatea creditoare a acestui titlu asupra navei sau incarcaturii recuperate se face cu prioritate, inaintea oricarei alte creante.

Art. 78. -

Bunurile gasite in apele nationale ori aruncate de apa pe plaje, tarm sau cheiuri se predau in termen de 10 zile, capitaniei de port cea mai apropiata ori celui mai apropiat organ al militiei sau celui care le-a pierdut. Organul caruia i s-a predat bunul procedeaza potrivit dispozitiilor legale referitoare la bunurile gasite.

Bunurile gasite in apele de frontiera, provenite de pe teritoriul statelor vecine, vor fi inapoiate autoritatilor competente ale acestor state, prin organele de graniceri.

Art. 79. -

Armele, munitiile, materiile explozive, precum si alte bunuri a caror detinere fara drept este sanctionata potrivit legii penale, gasite in conditiile art. 78, se predau, de indata, celui mai apropiat organ al militiei, care va proceda potrivit dispozitiilor legale privind regimul acestor bunuri.

Art. 80. -

Persoanele care predau in termen bunurile prevazute in art. 78 alin. 1 au dreptul la o recompensa al carei cuantum poate fi de pina la a treia parte din valoarea lor pentru bunurile gasite in apele nationale si de pina la a zecea parte pentru bunurile gasite pe plaja, tarm sau cheiuri.

Persoanele care predau in termen bunurile prevazute in art. 78 alin. 1 si de indata bunurile prevazute in art. 79 au dreptul la rambursarea cheltuielilor facute pentru recuperarea si predarea lor.

Art. 81. -

Nerespectarea dispozitiilor prevazute in art. 78 si 79 se sanctioneaza potrivit legii penale.

Sectiunea a VI-a Regimul operatiunilor de pilotaj

Art. 82. -

Porturile, radele si bazinele portuare in care pilotajul este obligatoriu, precum si categoriile de nave care trebuie pilotate in mod obligatoriu se stabilesc din ordinul ministrului transporturilor si telecomunicatiilor.

In apele navigabile pentru care regimul de pilotare a navelor este reglementat prin conditii bilaterale sau multilaterale intervenite intre tarile riverane interesate, la care R.S.R. este parte, zonele de pilotaj obligatoriu sint cele fixate in baza acestor conventii.

Art. 83. -

Pilotul indica drumul si asista pe comandantul navei in efectuarea manevrei necesare pentru urmarea drumului indicat.

Comandantul este obligat sa puna la dispozitia pilotului datele necesare asupra caracteristicilor de manevra ale navei.

Pe timpul cit la bord, pilotul nu inlocuieste pe comandant la comanda navei, acesta continuind a fi raspunzator de manevra navei sale si de orice daune rezultate din operatiunile de manevra.

Art. 84. -

Pilotul nu poate parasi nava decit dupa ce a fost inlocuit sau nava a fost ancorata ori legata la locul destinat, iar la plecare, pina ce nava nu a iesit din zona de pilotaj.

In timpul serviciului la bordul navei pe care este insarcinat sa o piloteze, pilotul are drept la hrana, precum si la cazare, daca este cazul, in aceleasi conditii ca si ofiterii de pe bord.

Pilotul care efectueaza operatiunile prevazute in prezenta sectiune nu face parte din echipajul navei pilotate.

Art. 85. -

Modul de recrutare a pilotilor si de efectuare a serviciului de pilotaj se stabileste de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Pentru zonele speciale din apele navigabile, supuse reglementarilor unor conventii incheiate intre statul roman si statele riverane interesate, conditiile se stabilesc potrivit acestor conventii.

Art. 86. -

Pentru serviciile de pilotaj se percep taxele stabilite potrivit dispozitiilor legale.

Sint scutite de plata taxelor de pilotaj:

a) navele militare romane si straine;

b) navele intrebuintate la un serviciu public, de intretinere sau pentru controlul si supravegherea navigatiei, precum si cele intrebuintate in cazuri de pericol de inundatii;

c) navele scoala, spital si de sport.

Art. 87. -

Pilotii fluviali care presteaza serviciul permanent la bordul unei nave fluviale fac parte din echipajul navei si li se aplica prevederile referitoare la acest echipaj.

CAPITOLUL V Supravegherea si controlul navigatiei in porturi si in apele nationale

Sectiunea I Regimul zonei maritime, fluviale si a altor cai navigabile

Art. 88. -

In zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, lucrarile si orice alte instalatii si amenajari care ar putea impiedica circulatia in zona, ar ascunde amenajarile facute in interesul navigatiei, pe terenuri, maluri sau in porturi, ori ar impiedica folosirea normala a acestor amenajari, vor putea fi executate numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Categoriile de lucrari vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Art. 89. -

Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor poate dispune, in zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, instalarea de semne, balize si alte semnale de navigatie, de zi si de noapte, pe toata intinderea malurilor si apelor in punctele pe care le va socoti necesare pentru siguranta navigatiei. In acest scop, se vor putea efectua, potrivit dispozitiilor legale, defrisarile necesare mentinerii vizibilitatii semnelor si mijloacelor de semnalizare, iar materialul rezultat din defrisare va fi depozitat la dispozitia organelor silvice.

Cheltuielile de instalare si de intretinere vor fi suportate de organele insarcinate cu intretinerea cailor navigabile, a lacurilor si porturilor.

Instalarea in afara zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile a semnelor, balizelor si a celorlalte semnale de navigatie prevazute in alin. 1 se va face cu acordul detinatorului terenului.

Art. 90. -

Lucrarile in albia apelor navigabile, inclusiv dragajele, extractiile de produse de balastiera si altele asemenea, se pot executa numai cu autorizatia Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Art. 91. -

Instalarea ori construirea de poduri sau instalarea de conducte ori cabluri peste sau sub apele navigabile se va face numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor. Beneficiarii acestor instalatii si constructii sint obligati a le marca potrivit regulilor privind semnalizarea in navigatie.

Sectiunea a II-a Regimul operatiunilor de navigatie in porturi si in apele nationale

Art. 92. -

Navele de orice categorie, indiferent de pavilion, intrind in apele sau porturile romane, sint obligate sa respecte dispozitiile privind intrarea si navigatia in apele nationale, stationarea, operarea si plecarea din porturi, prevazute de dispozitiile legii romane.

Art. 93. -

Navele, indiferent de pavilion, pot acosta sau ancora la tarm in afara limitelor porturilor, numai in locurile fixate in acest scop, organizate sau marcate prin semnale, cu exceptia cazurilor de forta majora avind drept consecinta imposibilitatea continuarii navigatiei.

Cazurile de forta majora invocate de comandantul navei se verifica si se atesta de capitania portului in zona careia s-a produs evenimentul sau de aceea a portului de destinatie.

Locurile de acostare si ancorare in afara limitelor porturilor, aflate in apele de frontiera sau in marea teritoriala, se vor stabili de organele Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor cu acordul organelor de graniceri.

In cazurile de forta majora, comandantul navei este obligat sa anunte imediat si primul post de graniceri sau de militie.

Art. 94. -

Daca nava este autorizata sa faca operatiuni in puncte izolate, in afara limitelor portului si unde nu se afla organe ale capitaniei de port, se vor indeplini formalitatile de sosire cerute de lege ca si cind nava ar fi intrat in port.

Conditiile in care vor fi indeplinite aceste formalitati vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Art. 95. -

Cind, in caz de forta majora, incarcatura este descarcata de pe nava, in total sau in parte, pe tarm, in afara porturilor, se va anunta de indata, prin orice mijloace, capitania portului cea mai apropiata si primul post de graniceri sau de militie.

Art. 96. -

Navele care opereaza in afara limitelor porturilor nu pot fi legate mai mult de doua in aceeasi dana.

Sectiunea a III-a Exercitarea activitatii de supraveghere a navigatiei
de catre capitaniile de port

Art. 97. -

Pentru exercitarea activitatii de supraveghere si control a ordinii navigatiei, capitaniile de port au dreptul de vizita, la orice ora din zi sau noapte, la bordul oricarei nave, indiferent de pavilion, aflata in porturi si in afara acestora, in limitele apelor nationale.

Art. 98. -

Capitaniile de port vor interzice libera navigatie in apele nationale, precum si operatiunile de incarcare-descarcare si transbord sau legatura cu uscatul, navelor care nu au acte de bord sau nu indeplinesc conditiile prevazute prin acestea, precum si navelor care nu au obtinut permisul de acostare si autorizarea de libera practica in port, data de organele sanitare dupa vizitarea navei.

Art. 99. -

Capitania portului nu va admite plecarea navelor din port sau rada, daca:

a) lipsesc actele de bord cerute sau acestea nu ar mai fi valabile;

b) navele maritime au gaura de apa la bord;

c) navele fluviale au gaura de apa la corp prin care apa patrunde in cantitate mai mare decit cea care poate fi scoasa cu mijloacele bordului;

d) functionarea instalatiilor de guvernare si a celor de ancorare este defectuoasa;

e) nava nu este inzestrata cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiului, cu pompe de evacuare, mijloace de semnalizare si de ancorare sau babalele nu prezinta siguranta;

f) incarcatura de pe punte pericliteaza stabilitatea navei sau impiedica vizibilitatea in navigatie;

g) stivuirea si arimarea marfurilor in magazii sint defectuoase, periclitind siguranta navigatiei;

h) pescajul maxim stabilit in actele navei este depasit;

i) numarul pasagerilor imbarcati depaseste cifra aratata de certificatul care stabileste numarul de pasageri admis;

j) membrii echipajului nu poseda brevetele sau certificatele prevazute de legile statului sub al carui pavilion se afla nava;

k) la bordul navei nu se afla personalul necesar sigurantei navigatiei;

l) in orice alte cazuri cind siguranta navei in navigatie este periclitata.

Art. 100. -

Capitania portului nu va elibera actele de bord si permisul de plecare acelor nave care nu au achitat taxele, eventuale amenzi si despagubiri la care sint obligate, potrivit dispozitiilor legale, fata de capitania de port sau de alte organe portuare.

Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada si in cazul cind s-a cerut aceasta, prin adresa scrisa, de catre un organ local al puterii sau un organ al administratiei de stat, de organele jurisdictionale ori cele ale procuraturii.

Art. 101. -

Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada si in cazurile cind capitania primeste reclamatii scrise prin care se cere retinerea navei, pentru pretentii de neplata marfii incarcate, pretentii rezultind din avarie comuna, avarii, abordaje, asistenta sau salvare, despagubiri, taxe si alte asemenea.

In cazurile prevazute in prezentul articol, retinerea inceteaza daca proprietarul navei a depus o garantie suficienta in raport cu suma pretinsa sau daca, in termen de 24 de ore de la retinerea navei, nu s-a primit o confirmare printr-o incheiere judecatoreasca de punere sub sechestru; in calculul acestor ore nu se iau in considerare orele din zilele nelucratoare.

Art. 102. -

Raspunderea pentru retinerea nejustificata a navei o poarta acel la cererea caruia a fost retinuta nava.

Art. 103. -

Prevederile art. 97, 100 si 101 nu se aplica navelor militare si navelor sub pavilion strain folosite pentru servicii guvernamentale.

Art. 104. -

Capitaniile de port primesc reclamatiile referitoare la infractiuni la regimul navigatiei care au avut loc pe nave, in porturi, pe tarm, rapoartele privind sinistrele, abordajele si orice avarie si efectueaza cercetari, administrind probe si incuviintind expertize,in limitele competentei lor.

De asemenea, capitaniile de port primesc reclamatiile si plingerile referitoare la abateri in legatura cu navigatia sau care au avut loc pe nave in porturi, pe coaste si pe maluri, fac cercetari in limita competentei lor si in caz de vinovatie, procedeaza potrivit legii.

Capitaniile de port pot proceda si din oficiu la cercetarea accidentelor de navigatie, daca considera ca aceasta este necesar, precum si la alte cercetari la care au calitatea de a se sesiza din oficiu.

Art. 105. -

Cind o nava a naufragiat sau, in urma unui sinistru, s-a pierdut ori a fost abandonata de echipaj sau numai de comandant, capitania portului procedeaza neintirziat la cercetarea cauzelor si imprejurarilor in care acestea s-au produs si ia masurile necesare pentru conservarea probelor materiale in vederea continuarii cercetarilor si a stabilirii raspunderilor.

Capitania portului face cercetari chiar daca sinistrul priveste o nava sub pavilion strain.

Sectiunea a IV-a Asistenta medico-sanitara

Art. 106. -

Serviciul medico-sanitar la bordul navelor se organizeaza de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, potrivit competentei sale, in raport cu tipul de nava, numarul membrilor echipajului, caracterul transportului si traseul geografic ce urmeaza a fi parcurs.

Art. 107. -

Normele specifice de igiena pe nave si conditiile de acordare a asistentei medicale pentru personalul de uscat din incinta porturilor se stabilesc de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, cu acordul Ministerului Sanatatii.

CAPITOLUL VI Infractiuni

Sectiunea I Infractiuni contra sigurantei navigatiei pe apa

Art. 108. -

Conducerea unei nave de catre o persoana fara brevet sau certificat de capacitate corespunzator se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta comandantului care incredinteaza conducerea navei unei persoane fara brevet sau certificat de capacitate.

Art. 109. -

Exercitarea atributiilor de serviciu in stare de ebrietate de catre personalul de bord care asigura direct siguranta navigatiei pe apa a navei se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

In sensul prezentului decret, o persoana se considera ca se afla in stare de ebrietate daca are in singe o imbibatie alcoolica peste limita de 2%, sau chiar o imbibatie mai mica daca aceasta are drept consecinta micsorari manifeste ale facultatilor de echilibru ori de miscare ale acelei persoane, constatate clinic sau prin orice alte mijloace de proba.

Art. 110. -

Refuzul personalului prevazut in art. 109 de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 111. -

Parasirea postului sau navei, fara aprobare, de catre un membru al echipajului ori de catre pilot in timpul efectuarii serviciului prevazut in art. 83 si 84, daca prin aceasta s-ar fi putut intrerupe sau stinjeni navigatia ori sa se puna in pericol siguranta navei sau a incarcaturii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

Art. 112. -

Fapta de a adormi in timpul serviciului de cart sau de garda, daca prin aceasta s-ar fi putut intrerupe sau stinjeni navigatia ori sa se puna in pericol siguranta navei sau a incarcaturii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an.

Art. 113. -

Parasirea navei de catre comandant in caz de pericol, inainte de a-si fi exercitat pina la capat indatoririle de serviciu pentru salvarea navei, se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 4 ani.

Art. 114. -

Fapta comandantului unei nave de a nu-si indeplini obligatiile de asistenta si salvare a navelor si persoanelor aflate in pericol pe apa sau, in caz de abordaj, de a nu comunica celeilalte nave, in masura posibilitatilor datele necesare identificarii navei proprii, se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 4 ani.

Art. 115. -

Daca faptele prevazute in art. 108, 109, 111, 112, 113 si 114 au avut ca urmare un accident de navigatie, constind in abordaj cu consecinte materiale importante, avarierea grava a unei nave ori distrugerea sau degradarea importanta a unor bunuri de orice fel, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi si confiscarea partiala a averii.

Daca s-a produs scufundarea navei proprii sau a altei nave ori moartea sau vatamarea corporala grava a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 ani,interzicerea unor drepturi si confiscarea partiala a averii.

Art. 116. -

Actiunea penala pentru infractiunile cuprinse in prezenta sectiune, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 115, se pune in miscare la sesizarea conducatorului unitatii careia ii apartine nava sau a Inspectoratului de navigatie civila.

Sectiunea a II-a Infractiuni contra disciplinei si ordinii la bord

Art. 117. -

Refuzul de a executa un ordin cu privire la indatoririle de serviciu privind siguranta navigatiei si a navei se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Daca fapta este savirsita de comandantul navei pedeapsa este de la 6 luni la 3 ani.

Art. 118. -

Lovirea superiorului de catre inferior se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

In cazul in care cel lovit se gaseste in exercitiul atributiilor de serviciu, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Art. 119. -

Lovirea inferiorului de catre superior se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.

Art. 120. -

Actiunea penala pentru infractiunile din prezenta sectiune se pune in miscare la sesizarea comandantului navei.

Cind infractiunile prevazute in art. 117 si 119 sint savirsite de comandant, actiunea penala se pune in miscare la sesizarea conducatorului unitatii careia ii apartine nava.

Pentru infractiunile prevazute in art. 118 si 119 actiunea penala se pune in miscare si la plingerea prealabila a persoanei vatamate.

Sectiunea a III-a Alte infractiuni

Art. 121. -

Arborarea fara drept pe o nava a pavilionului roman se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 122. -

Neexecutarea de catre pasageri a ordinului comandantului navei in timpul unui sinistru naval se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda.

Art. 123. -

Stinjenirea indeplinirii atributiilor de serviciu ale echipajului de conducere a unei nave, daca prin aceasta s-ar pune in pericol siguranta navei, sau preluarea fara drept a controlului navei, direct sau indirect, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

Daca fapta se savirseste in scopul devierii navei de la itinerariul sau, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani.

Cind pentru savirsirea faptelor prevazute in alineatele precedente a fost ucisa o persoana ori daca faptele au avut ca urmare moartea uneia sau mai multe persoane ori alte consecinte deosebit de grave, pedeapsa este moartea si confiscarea totala a averii sau inchisoarea de la 15 la 20 ani, interzicerea unor drepturi si confiscarea partiala a averii.

Tentativa se pedepseste.

Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunii prevazute in prezentul articol.

Art. 124. -

Omisiunea de a denunta de indata savirsirea infractiunii prevazuta in art. 123 se sanctioneaza in conditiile si cu pedepsele prevazute in art. 170 din Codul penal.

Art. 125. -

In cazul cind infractiunea de sclavie prevazuta in art. 190 din Codul penal, cea de piraterie prevazuta in art. 212 din Codul penal si infractiunea de trafic de stupefiante prevazuta in art. 312 din Codul penal sint savirsite prin folosirea navei, aceasta nava se confisca, daca proprietarul ei a avut cunostinta de aceasta.

CAPITOLUL VII Norme speciale de procedura

Art. 126. -

Luarea de masuri si efectuarea de cercetari la bordul unei nave sub pavilionul unui stat strain, cu care statul roman a incheiat conventii prin care se prevede instiintarea oficiului consular al statului al carui pavilion il poarta nava, se fac in conformitate cu prevederile acestor conventii.

Art. 127. -

Pentru faptele care nu au un caracter penal sau nu intereseaza ordinea publica, capitanii de port vor acorda asistenta comandantilor de nave straine pentru luare de masuri la bord numai la cererea scrisa a comandantului navei sau a functionarului consular al statului al carui pavilion il arboreaza nava.

Art. 128. -

Cercetarea la fata locului si reconstituirea, efectuate pe nave sau in incinta porturilor de catre instantele de judecata sau de alte organe de urmarire penala decit capitanii de port, se fac numai in asistenta capitanului portului sau a reprezentantului sau.

Art. 129. -

Infractiunile prevazute in art. 115 se judeca in prima instanta de tribunalul judetean sau, dupa caz, de Tribunalul municipiului Bucuresti.

Infractiunile prevazute in art. 123 si 124 se judeca in prima instanta de Tribunalul municipiului Bucuresti.

CAPITOLUL VIII Dispozitii finale

Art. 130. -

Normele de exploatare a porturilor maritime sau fluviale se stabilesc de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, cu consultarea ministerelor interesate, tinind seama de capacitatea de transport, de operare si depozitare a marfurilor destinate exportului sau importului, in scopul satisfacerii cerintelor economiei nationale.

Art. 131. -

Consiliul de Ministri va emite, pina la expirarea termenului prevazut de art. 132, un regulament pe baza si in vederea executarii prevederilor prezentului decret.

Art. 132. -

Prezentul decret intra in vigoare dupa 90 de zile de la data publicarii in Buletinul Oficial al R.S. Romania.

Pe data intrarii in vigoare a prezentului decret se abroga Decretul nr. 40/1950 privind marina comerciala si Decretul nr. 41/1950 privind supravegherea, controlul si ordinea navigatiei maritime si fluviale, precum si orice alte dispozitii contrare.

Presedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUSESCU

Bucuresti, 20 noiembrie 1972.

Nr. 443.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...