Marea Adunare Națională - MAN

Legea nr. 11/1971 cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat

Modificări (...), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 21 octombrie 1971 până la 11 iulie 1978, fiind înlocuit prin Lege 5/1978;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Înaintarea țării noastre pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, transformările profunde care au loc în baza tehnico-materială, în întreaga viață economică și socială, impun îmbunătățirea continuă a formelor și metodelor de conducere și organizare a economiei, pentru ca ele să contribuie din plin la utilizarea superioară a resurselor materiale și umane, la punerea în valoare a avantajelor noii orînduiri.

Îndeplinindu-și rolul de forță politică conducătoare a societății, consfințit în Constituția țării, Partidul Comunist Român a inițiat și pus în aplicare un amplu program de măsuri pentru îmbunătățirea organizării întregii societăți, pentru perfecționarea raporturilor sociale și promovarea consecventă a principiilor echității socialiste, pentru adîncirea democrației și crearea unui cadru organizatoric care să asigure participarea nemijlocită a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, la elaborarea și înfăptuirea politicii de dezvoltare a societății socialiste. Acest program, care îmbrățișează toate sferele vieții economice și sociale - industria, agricultura, construcțiile, circulația mărfurilor, cercetarea științifică, învățămîntul, cultura și ocrotirea sănătății, administrația de stat - asigură ridicarea pe un plan superior a întregului proces de edificare a orînduirii socialiste în România.

O deosebită însemnătate a avut perfecționarea conducerii și organizării economiei pe baza centralismului democratic, principiu organizatoric fundamental al statului nostru socialist, care îmbină armonios conducerea unitară și coordonarea pe bază de plan a activității economico-sociale cu acordarea de largi atribuții unităților economice, instituțiilor cultural-științifice, organelor locale.

Delimitarea mai bună a locului și rolului întreprinderii în sistemul de organizare a economiei, constituirea centralelor industriale și a altor unități similare, înfăptuirea principiilor muncii și conducerii colective în toate domeniile, au creat condiții pentru îmbunătățirea calitativă a activității economico-sociale.

Întreprinderea, ca unitate de bază a economiei, are rolul de a administra cu eficiență maximă mijloacele de care dispune, de a asigura îndeplinirea ritmică și integrală a sarcinilor planificate, folosirea completă a capacităților productive, modernizarea proceselor tehnologice, creșterea productivității muncii, reducerea continuă a cheltuielilor de producție și ridicarea calității produselor.

Centralele industriale, ca mari unități economice care reunesc - în raport cu specificul proceselor tehnologice, relațiile de cooperare, amplasarea geografică și alți factori economici - întreprinderi cu profil apropiat sau din ramuri conexe, dispun de posibilități sporite pentru organizarea rațională a producției, promovarea progresului tehnico-științific și creșterea rentabilității producției. Ele au sarcina de a dezvolta specializarea și cooperarea între unitățile componente, de a realiza în mod centralizat unele activități din domeniul cercetării, proiectării, pregătirii și executării investițiilor, al aprovizionării tehnico-materiale și desfacerii, de a acorda întreprinderilor sprijinul și asistența tehnico-organizatorică necesară.

În dubla lor calitate de producători și proprietari, oamenii muncii poartă răspunderea în fața societății pentru modul cum sînt utilizate fondurile materiale și financiare încredințate, avînd îndatorirea de a se preocupa neîncetat de asigurarea bunului mers al unității în care lucrează. Prin însuși conținutul ei proprietatea socialistă impune integrarea organică a maselor în activitatea de organizare și conducere a producției, întărirea disciplinei și responsabilității sociale a fiecărui cetățean, participarea directă a celor ce muncesc la luarea deciziilor privind dezvoltarea economică și socială, exercitarea unui control exigent de către oamenii muncii asupra modului cum se aduc la îndeplinire sarcinile de partid și de stat.

Constituirea organelor de conducere colectivă în unitățile socialiste de stat, instituționalizarea adunărilor generale ale oamenilor muncii, au ridicat la un nivel mai înalt munca de conducere, au contribuit la adîncirea democrației socialiste, la creșterea rolului maselor populare în viața economică a țării, în gospodărirea avuției naționale.

Pentru a asigura perfecționarea în continuare a relațiilor de producție în procesul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru a concretiza prevederile constituționale cu privire la exercitarea de către popor a dreptului de a administra proprietatea socialistă de stat, stabilind unitar răspunderile organelor de conducere colectivă din unitățile socialiste de stat, atribuțiile și rolul adunărilor generale ale oamenilor muncii,

Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Organizarea și funcționarea întreprinderilor

Art. 1. -

Întreprinderea de stat este unitatea de bază în care se desfășoară activitatea economico-socială și în care oamenii muncii își exercită direct prerogativele ce decurg din dubla lor calitate de proprietari și producători ai bunurilor materiale. Fiecare om al muncii, încadrîndu-se în colectivul unei întreprinderi socialiste de stat, devine participant la administrarea patrimoniului încredințat acesteia, cu drepturile și obligațiile prevăzute în lege, se angajează față de colectivul unității respective, față de societate, să depună toate eforturile pentru a asigura utilizarea eficientă și dezvoltarea continuă a avutului obștesc, să-și pună întreaga capacitate și putere a creației în slujba intereselor generale, să participe din plin la activitatea economică și socială din unitate.

Întreprinderea are ca obiect de activitate, în funcție de specific, producerea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii, aprovizionarea și desfacerea produselor.

Organizarea activității economice se întemeiază pe principiul centralismului democratic, care îmbină în mod organic conducerea unitară a economiei cu autonomia funcțională a fiecărei unități. Întreprinderea își desfășoară activitatea potrivit legilor în vigoare și în cadrul planului de stat, avînd totodată largi atribuții în domeniul planificării, cercetării și proiectării, investițiilor, aprovizionării și desfacerii produselor, în pregătirea personalului, în organizarea producției și a muncii. Întreprinderea este unitatea economică cu autonomie în gospodărirea fondurilor în scopul folosirii întregului potențial economic; răspunde față de organul căruia îi este subordonată de îndeplinirea planului și a indicatorilor tehnici, economici și financiari.

Art. 2. -

Întreprinderile se organizează și funcționează pe principiul gestiunii economice. Întreprinderile au personalitate juridică pe care o dobîndesc de la data înregistrării lor la Ministerul Finanțelor sau, în cazul celor de subordonare locală, la organele financiare județene și al municipiului București.

Întreprinderile au plan propriu, corespunzător activității pe care o desfășoară, parte integrantă a planului de stat, încheie bilanț, au cont la bancă, beneficiază de credite bancare, au relații economice, financiare și juridice cu alte unități.

Art. 3. -

Întreprinderile sînt subordonate direct ministerelor, altor organe centrale ale administrației de stat, consiliilor populare sau centralelor, potrivit actului lor de înființare. Prin actul de înființare a întreprinderii se stabilesc obiectul activității, denumirea și sediul.

Întreprinderile de interes republican se înființează prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri; întreprinderile de interes local se înființează prin hotărîri ale consiliilor populare.

Desființarea întreprinderilor, reorganizarea lor prin fuziune, absorbție, divizare totală sau parțială, modificarea obiectului activității, denumirii și sediului se hotărăsc de către organele care au în competență înființarea lor.

Art. 4. -

Întreprinderile se înzestrează la înființare cu fonduri fixe și se dotează cu mijloace circulante proprii, necesare desfășurării activității lor.

Fondurile fixe nu pot fi înstrăinate, ipotecate sau gajate și nu pot fi urmărite în temeiul nici unui titlu și pe nici o cale.

Fondurile fixe devenite disponibile, aflate în stare de funcționare ori uzate, se transferă, se valorifică sau se lichidează, după caz, potrivit legii.

Dotarea cu mijloace circulante se face de către ministere, alte organe centrale ale administrației de stat sau comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, precum și de către centrale pentru unitățile componente, după caz, din fondurile înscrise în bugetul de stat, cu avizul Ministerului Finanțelor, respectiv al organelor financiare locale.

Materiile prime, materialele, combustibilii și alte asemenea bunuri destinate procesului de producție, în măsura în care depășesc nevoile unităților deținătoare, pot fi transmise cu plată în condițiile legii.

Produsele finite se vînd pe bază de contracte economice, sau în alte condiții prevăzute de lege.

Pentru creanțe, pot fi urmărite numai mijloacele bănești ale întreprinderii.

Creșterile de mijloace circulante de la un an la altul se acoperă în cursul perioadei de plan prin credite bancare, rambursabile din resursele prevăzute în acest scop.

Mijloacele circulante se utilizează în cadrul normativului total aprobat pe ramuri de activitate. Disponibilitățile de fonduri bănești ce apar în cursul executării planului la unele elemente ale normativului mijloacelor circulante pot fi folosite pentru acoperirea unor nevoi suplimentare temporare la alte elemente.

Art. 5. -

Întreprinderile subordonate ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat și consiliilor populare au relații bugetare directe. Întreprinderile din cadrul centralelor realizează relațiile bugetare prin intermediul centralei din care fac parte; ele efectuează direct vărsămintele reprezentînd impozitul pe circulația mărfurilor și alte venituri cuvenite bugetului de stat.

Art. 6. -

Beneficiile aprobate prin planul financiar al întreprinderilor se repartizează, potrivit legii, pentru: nevoi financiare privind producția și investițiile; vărsăminte la bugetul de stat sau la dispoziția centralei, în funcție de subordonarea întreprinderii; constituirea fondului de premiere, precum și a fondurilor pentru alte destinații legale.

Beneficiile obținute peste plan, rămase după acoperirea nevoilor financiare proprii, potrivit legii, se repartizează în funcție de subordonarea întreprinderilor, la bugetul de stat sau la centrală.

Art. 7. -

Întreprinderea constituie la dispoziția sa în condițiile legii următoarele fonduri:

- fondul pentru efectuarea de modernizări, îmbunătățiri ale tehnologiei producției, precum și pentru lucrări de reparații capitale, în afara celor planificate a se executa din cheltuielile de producție sau circulație, în limita unei cote de pînă la 25 la sută din amortizarea aferentă fondurilor fixe utilizate după expirarea duratei de serviciu normate;

- fondul pentru tehnica nouă;

- fondul de premiere pentru acordarea de premii anuale, premii pentru economii de materii prime, materiale și forță de muncă, pentru depășirea sarcinilor de export și reducerea importurilor, precum și premii pentru realizări deosebite în cursul anului;

- fondul pentru efectuarea unor lucrări de investiții sociale: locuințe; creșe, cămine, cantine, dispensare, baze sportive și altele similare, din beneficiile peste plan ale anului anterior, în cadrul cotelor stabilite prin planurile anuale; pentru întreprinderile din cadrul centralelor fondul se constituie la nivelul centralei;

- fondul pentru protecția muncii;

- alte fonduri prevăzute de dispozițiile legale.

Art. 8. -

Întreprinderea beneficiază de fonduri repartizate de organul căruia fi este subordonată, din cele ce se constituie centralizat la nivelul acestuia.

Atribuții

Art. 9. -

În domeniul planificării și controlului îndeplinirii sarcinilor de plan, întreprinderea are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor:

a) elaborează planul cincinal și planurile anuale, pentru întreaga sa activitate, asigurînd folosirea maximă a tuturor capacităților de producție și a celorlalte resurse pe care le are la dispoziție, ținînd seama de posibilitățile de asigurare a materiilor prime și materialelor necesare, precum și de desfacerea produselor realizate atît pe piața internă cît și la export; planul astfel elaborat se corelează cu prevederile planului de stat de dezvoltare a ramurilor și a economiei naționale în ansamblul său, de către organul ierarhic superior, aprobîndu-se de conducerea colectivă a acestuia; elaborează studii de prognoză privind dezvoltarea în perspectivă;

b) asigură relații de cooperare cu alte unități socialiste;

c) urmărește îndeplinirea ritmică și integrală a planului și raportează periodic organului căruia îi este subordonată asupra realizării acestuia;

d) organizează evidența capacităților de producție, analizează modul lor de folosire și ia măsuri pentru creșterea gradului de utilizare a acestora.

Art. 10. -

În domeniul cercetării-dezvoltării, întreprinderea are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor:

A. Cercetare și proiectare

a) elaborează planul propriu de cercetare și proiectare, precum și planul tehnic; face propuneri pentru temele de cercetare care să fie cuprinse în planul de stat;

b) elaborează studii, cercetări, documentații și proiecte pentru dezvoltarea produselor, dezvoltarea și modernizarea utilajelor, reutilări, extinderi de capacități de producție, perfecționarea proceselor tehnologice, introducerea de metode și procedee noi, introducerea în fabricație a unor materiale noi, înlocuirea de materiale deficitare; ia măsuri pentru aplicarea acestora;

c) aplică în producție și urmărește rezultatul valorificării studiilor și cercetărilor științifice proprii și a celor primite de la organul ierarhic superior;

d) organizează laboratorul de cercetare uzinală și colaborează cu unități de cercetare și cu instituții de învățămînt superior pentru realizarea temelor proprii de cercetare;

e) organizează activitatea de invenții-inovații, asigură înregistrarea și protecția soluțiilor tehnice brevetabile realizate în cadrul unității; elaborează proiecte de standarde, norme interne, prospecte și instrucțiuni de folosire pentru produsele care intră în nomenclatura sa;

f) asigură informarea, documentarea și propaganda tehnică-științifică.

B. Investiții și construcții

a) elaborează planul de investiții și de finanțare și creditare a acestora;

b) asigură în termen documentațiile tehnico-economice necesare pentru realizarea investițiilor;

c) stabilește indicatorii tehnico-economici pentru investiții, în limita competențelor acordate;

d) încheie contracte de antrepriză pentru executarea lucrărilor de investiții asigură pentru lucrările la care întreprinderea este beneficiar amplasamentele și deschiderea finanțării, în vederea începerii la termen a lucrărilor și pentru desfășurarea acestora conform graficelor; organizează executarea de lucrări în regie proprie;

e) încheie contracte și întocmește, în colaborare cu furnizorii, grafice pentru livrarea utilajelor, corelate cu graficele de eșalonare a investițiilor și cu termenele de punere în funcțiune a capacităților; urmărește respectarea termenelor de livrare;

f) urmărește realizarea resurselor proprii destinate finanțării investițiilor;

g) urmărește realizarea obiectivelor de investiții și răspunde de punerea în funcțiune la termen a noilor capacități și de realizarea integrală a indicatorilor tehnico-economici aprobați; organizează și aprobă recepția lucrărilor de investiții, ai căror indicatori tehnico-economici intră în competența sa de aprobare.

C. Organizarea producției și a muncii

a) asigură organizarea pe baze științifice a activității de conducere, ia măsuri pentru introducerea metodelor moderne în acest domeniu, în care scop efectuează studii privind perfecționarea structurii organizatorice, raționalizarea sistemului informațional și introducerea treptată a metodelor moderne de calcul, elaborarea și perfecționarea regulamentelor de organizare și funcționare;

b) ia măsuri pentru organizarea științifică a producției, elaborează studii privind organizarea proceselor de producție, a activităților auxiliare, perfecționarea metodelor de fabricație și asigură extinderea și generalizarea acestora;

c) asigură îmbunătățirea continuă a organizării și normării muncii și elaborează normative și norme specifice domeniului său de activitate;

d) elaborează planul de normare a muncii și ia măsuri pentru îndeplinirea lui, asigurînd aplicarea normelor fundamentate științific la toate activitățile și categoriile de personal și stabilește măsuri pentru ridicarea nivelului calitativ al acestora;

e) stabilește programul de măsuri pentru îndeplinirea sarcinii planificate de creștere a productivității muncii și asigură aplicarea acestuia în scopul utilizării eficiente a resurselor de care dispune.

Art. 11. -

În domeniul producției, întreprinderea are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor:

a) organizează și răspunde de îndeplinirea planului de producție în condiții de eficiență ridicată, prin folosirea completă a capacităților de producție, utilizarea rațională a forței de muncă, timpului de lucru și a valorilor materiale;

b) elaborează documentația de pregătire tehnică a producției; elaborează norme de consum pentru materii prime, materiale, combustibili și energie, încadrîndu-se în normele obligatorii stabilite pe economie; asigură aplicarea unor metode moderne de pregătire-programare-lansare și urmărire a producției;

c) asigură realizarea ritmică a producției;

d) stabilește lucrările de mică mecanizare, asigură documentațiile și realizarea lor;

e) stabilește măsuri pentru realizarea de produse de calitate superioară, organizează controlul tehnic al calității pe faze de fabricație, asigură documentații tehnice pentru realizarea de produse noi și modernizarea celor existente;

f) asigură reducerea consumurilor specifice, optimizarea stocurilor de valori materiale, reducerea cheltuielilor neeconomicoase din activitatea proprie și creșterea rentabilității produselor;

g) asigură funcționarea, folosirea rațională, întreținerea, repararea și modernizarea mijloacelor de producție;

h) asigură alimentarea cu energie, apă și aburi, pentru necesitățile întreprinderii și ia măsuri pentru folosirea rațională a instalațiilor termoenergetice și utilizarea eficientă a combustibilului și energiei;

i) asigură aplicarea normelor de protecția și igiena muncii în vederea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, a normelor de pază contra incendiilor, precum și măsurile suplimentare necesare în raport cu condițiile specifice din unitate; întocmește programul lucrărilor de protecția muncii și asigură îndeplinirea lui; asigură aplicarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea poluării mediului înconjurător.

Art. 12. -

În domeniul comercial, întreprinderea are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor:

A. Aprovizionare tehnică-materială

a) elaborează necesarul produselor de aprovizionat și încheie contracte economice de lungă durată, anuale sau pe perioade mai scurte, urmărește și răspunde de realizarea lor; ia măsuri pentru respectarea normelor de consum aprobate;

b) răspunde de aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibil și energie în scopul asigurării unei realizări ritmice a producției;

c) propune organului căruia îi este subordonată fondurile valutare necesare importurilor și elaborează fișele tehnice pentru importul departamental;

d) elaborează propuneri de norme de stoc pentru materii prime, materiale, combustibili; ia măsuri pentru preîntîmpinarea formării de stocuri supranormative;

e) efectuează recepția și asigură depozitarea, conservarea și transportul materiilor prime, materialelor, semifabricatelor și produselor.

B. Desfacere

a) participă la prospectarea pieței în vederea cunoașterii necesităților de consum pentru produsele din profilul său de activitate;

b) încheie contracte economice de lungă durată, anuale sau pe perioade mai scurte pentru desfacerea produselor sale și asigură portofoliul de comenzi necesar; realizează sarcinile de export date de centrală sau minister, după caz;

c) asigură reclama și prezentarea produselor; elaborează și difuzează cataloage comerciale;

d) exercită atribuțiile ce-i revin - potrivit legii - în calitate de coordonator de balanțe;

e) participă la expoziții, demonstrații practice și tîrguri în țară și în străinătate pentru produsele pe care le realizează;

f) organizează urmărirea în exploatare a instalațiilor și a utilajelor precum și activitatea de "service" potrivit clauzelor contractuale;

g) asigură rezolvarea reclamațiilor referitoare la calitatea și cantitatea producției, ambalaje, termene de livrare sau alte condiții prevăzute în contractele economice interne și externe.

Art. 13. -

În domeniul financiar-contabil, întreprinderea are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor:

a) elaborează planul financiar cincinal și planurile financiare anuale, pe baza analizelor și studiilor proprii, precum și a orientărilor primite de la organul căruia îi este subordonată; după aprobare, asigură îndeplinirea planului financiar;

b) asigură efectuarea la termen și în cuantumul stabilit a vărsămintelor cuvenite bugetului de stat sau organului ierarhic superior, după caz;

c) elaborează propuneri pentru proiectele planului de credite și de casă; pentru nevoi suplimentare poate solicita credite la unitatea bancară la care are cont;

d) efectuează studii și analize cu privire la eficiența fondurilor de producție, evoluția acumulărilor bănești, a structurii cheltuielilor materiale, a stocurilor de valori materiale și a altor indicatori financiari;

e) face inventarierea bunurilor patrimoniale și ținînd seama de cele constatate ia măsurile corespunzătoare potrivit legii;

f) organizează și exercită controlul financiar preventiv și controlul gestionar de fond asupra gospodăririi mijloacelor materiale și bănești;

g) stabilește, cu acordul beneficiarului, prețuri și tarife la produsele și serviciile din competența întreprinderii, precum și adaosuri sau bonificații în condițiile legii;

h) stabilește normativul mijloacelor circulante și ia măsuri pentru accelerarea vitezei de rotație a acestora; urmărește situația stocurilor de valori materiale și ia măsuri pentru încadrarea în normativul total al mijloacelor circulante;

i) organizează și conduce contabilitatea; întocmește bilanțul contabil și situația principalilor indicatori economico-financiari;

j) stabilește, potrivit legii, trecerea pe seama cheltuielilor de producție a lipsurilor de valori materiale constatate la inventariere peste normele legale, în cazurile în care acestea nu se datoresc culpei cuiva, precum și scăderea din contabilitate a oricăror alte pagube.

Art. 14. -

În domeniul activităților de personal, întreprinderea are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor:

a) organizează orientarea profesională, selecționarea, încadrarea și promovarea personalului potrivit cerințelor stabilite pentru fiecare loc de muncă; asigură evidența cadrelor; ia măsuri pentru aplicarea unor criterii obiective de apreciere anuală a personalului în scopul repartizării și utilizării judicioase a acestora;

b) stabilește necesarul de cadre în perspectivă, pe specialități;

c) întocmește planul propriu de pregătire a personalului cu și fără participare în producție; organizează pregătirea personalului prin cursuri de calificare, școli profesionale, ucenicie la locul de muncă, școli de maiștri și altele, pe baza planului de școlarizare și în limita fondurilor alocate prin plan; în colaborare cu instituțiile de învățămînt, organizează și urmărește practica în producție a elevilor și studenților;

d) organizează perfecționarea pregătirii personalului prin instruire la locul de muncă, cursuri organizate în unitate, studiu individual, stagii de practică sau prin alte forme ce se desfășoară în afara unității, atît în domeniul tehnologic, cît și în probleme de conducere și organizare;

e) asigură baza materială, dotarea unităților școlare și cadrele didactice de specialitate necesare;

f) asigură aplicarea principiilor generale privind remunerarea muncii și perfecționarea formelor de stimulare materială a personalului, atît în ceea ce privește legarea mai strînsă a retribuției lor de rezultatele obținute de fiecare în parte, cît și de rezultatele de ansamblu obținute;

g) ia măsuri pentru organizarea activității de apărare a secretului de stat;

h) ia măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și folosirea rațională a forței de muncă;

i) asigură înfăptuirea sarcinilor ce le revin potrivit legii, pentru înființarea de cantine, creșe, grădinițe, grupuri sociale, pentru crearea condițiilor de cazare, rezolvarea problemelor de asistență medicală, precum și baza materială necesară acțiunilor cultural-sportive.

Art. 15. -

Întreprinderile din cadrul centralelor exercită în întregime atribuțiile din domeniul de producție, precum și parțial atribuțiile corespunzătoare celorlalte domenii, care nu se justifică din punct de vedere economic să se realizeze în mod centralizat. Atribuții cum sînt cele privind cercetarea, proiectarea, investițiile, aprovizionarea și desfacerea, pregătirea și perfecționarea cadrelor în unități special constituite se exercită, de regulă, în mod centralizat, de către centrale în folosul întreprinderilor subordonate. Centrala va stabili pentru fiecare întreprindere din componența ei, pe bază de criterii economice, ținînd seamă de factorii de influență specifici, limitele în care atribuțiile prevăzute la capitolul I pentru întreprinderi se exercită de către acestea și respectiv atribuțiile ce se realizează în mod centralizat la nivelul centralei.

CAPITOLUL II Organizarea și funcționarea centralelor

Art. 16. -

Centrala este o unitate economică autonomă, de producție, care cuprinde mai multe întreprinderi, fabrici, uzine, exploatări, șantiere de construcții-montaj, secții și alte unități de producție; ea poate avea în componența sa și unități de cercetare, proiectare, comerț exterior, aprovizionare, desfacere, prelucrare automată a datelor, pregătire și perfecționare a cadrelor, prestări de servicii sau alte unități necesare îndeplinirii sarcinilor ce îi revin; centrala asigură în mod nemijlocit conducerea întreprinderilor subordonate și a celorlalte unități din componența sa.

Cetrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi; gruparea unităților în centrale se face, în principal, pe baza criteriului omogenității produselor și al tehnologiilor de fabricație, al cooperării, al integrării pe baza unor produse finite sau în funcție de amplasarea teritorială a unităților componente.

Art. 17. -

Centralele industriale sau alte unități asimilate acestora - combinate, trusturi, grupuri de întreprinderi, de fabrici sau de uzine - denumite în prezenta lege centrale, se organizează și funcționează pe principiul gestiunii economice.

Art. 18. -

Centralele au personalitate juridică, pe care o dobîndesc de la data înregistrării lor la Ministerul Finanțelor sau, în cazul celor de subordonare locală, la organele financiare județene și al municipiului București.

Centralele sînt titulare de plan pentru indicatorii ce le sînt repartizați de ministere, celelalte organe centrale ale administrației de stat și consiliile populare județene și al municipiului București și răspund față de acestea de îndeplinirea planului și de situația economică-financiară a întregii activități. Ele încheie bilanț, au cont la bancă, beneficiază de credite bancare, au relații economice și financiare cu alte unități, precum și cu beneficiari și furnizori străini.

Art. 19. -

Centralele sînt subordonate ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat sau consiliilor populare județene și al municipiului București.

Centralele se înființează, se desființează sau se reorganizează prin fuziune, absorbție, divizare totală sau parțială, prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Prin actul de înființare a centralei se stabilesc denumirea, obiectul activității și sediul principal.

Art. 20. -

Centralele se înzestrează la înființare cu fonduri fixe și se dotează cu mijloace circulante proprii, necesare desfășurării activității la nivelul lor.

Prevederile art. 4 al prezentei legi referitoare la fondurile fixe și mijloacele circulante se aplică și centralelor.

Art. 21. -

Centralele au relații bugetare directe.

Art. 22. -

Beneficiile aprobate prin planurile financiare ale centralelor se repartizează, potrivit legii, pentru acoperirea unor nevoi financiare ale unităților în subordine, finanțarea investițiilor centralizate, vărsăminte la buget, constituirea fondului pentru investiții necentralizate și a fondului de rezervă, precum și pentru alte destinații legale.

Beneficiile peste plan preluate de la întreprinderile subordonate se repartizează pentru constituirea fondului de investiții sociale sau pentru alte destinații legale, iar diferența se varsă la bugetul de stat, în condițiile prevăzute de lege.

Art. 23. -

Centrala constituie la dispoziția sa, potrivit legii, fondul pentru finanțarea investițiilor centralizate, prin prelevări de la întreprinderile subordonate și celelalte unități componente din: fondul de amortizare, beneficii și din alte resurse destinate investițiilor.

Art. 24. -

Centrala constituie la dispoziția sa un fond pentru investiții necentralizate alimentat din:

a) beneficii, în cote anuale diferențiate în funcție de nivelul rentabilității planificate pentru activitatea de bază stabilite anual prin bugetul de stat;

b) amortizarea aferentă fondurilor fixe a căror durată normală de serviciu a expirat, în cotă anuală de pînă la 15 la sută.

Fondul prevăzut la alineatele precedente se folosește pentru:

- investiții necentralizate productive de mare urgență, cum sînt cele destinate modernizării utilajelor și instalațiilor existente, achiziționării de aparate de măsură și control, îmbunătățirii tehnologiei producției, eliminării de locuri înguste, completărilor de utilaje în spații existente, îmbunătățirii condițiilor de muncă, amenajării și dezvoltării de spații comerciale și depozite, dezvoltării secțiilor de prestări de servicii;

- investiții social-culturale, inclusiv construcții de locuințe;

- rambursarea ratelor restante din creditele acordate pentru neconstituirea resurselor destinate finanțării investițiilor la nivel planificat, precum și a celor din credite acordate pentru investiții centralizate înscrise în planul de stat, nerambursate pînă la sfîrșitul anului din resursele prevăzute în acest scop;

- alte destinații stabilite prin dispoziții legale.

Sumele rămase nefolosite se reportează în anul următor și se utilizează cu aceeași destinație.

Art. 25. -

Centrala constituie la dispoziția sa un fond pentru efectuarea de modernizări, îmbunătățiri ale tehnologiei producției, precum și pentru lucrări de reparații capitale în afara celor planificate a se executa din cheltuielile de producție sau circulație, în limita unei cote pînă la 25 la sută din amortizarea aferentă fondurilor fixe utilizate după expirarea duratei de serviciu normate, la alte unități componente decît întreprinderile subordonate.

Art. 26. -

Centrala constituie din beneficiile planificate un fond de rezervă ce se determină prin aplicarea unei cote anuale de 1 la sută la valoarea mijloacelor circulante proprii.

Fondul de rezervă se folosește pentru: acoperirea temporară a unor nevoi financiare urgente; acoperirea unor cheltuieli de reprezentare și protocol; rambursarea creditelor pentru creșteri de mijloace circulante; în cazul nerealizării planului de beneficii din cauze neimputabile; acoperirea unor eventuale pierderi de mijloace circulante proprii; rambursarea ratelor restante din creditele acordate pentru neconstituirea resurselor destinate finanțării investițiilor la nivel planificat, precum și cele din credite acordate pentru investiții centralizate înscrise în planul de stat nerambursate pînă la sfîrșitul anului din resursele prevăzute în acest scop.

Fondul de rezervă neutilizat de centrală în cursul unui an se reportează în anul următor.

Art. 27. -

În vederea realizării planului de dezvoltare a tehnicii noi, centrala constituie, potrivit legii, fondul pentru tehnica nouă.

Art. 28. -

Centrala poate constitui, în condițiile legii, o rezervă în cadrul fondurilor valutare alocate pentru satisfacerea unor nevoi urgente de import.

Art. 29. -

Pentru stimularea personalului în realizarea și depășirea sarcinilor de plan, centrala poate acorda, potrivit legii, premii anuale, premii pentru economii de materii prime, materiale și forță de muncă, premii pentru depășirea sarcinilor de export și reducerea importurilor, precum și premii pentru realizări deosebite în cursul anului.

De asemenea, se poate constitui, la dispoziția conducerii centralei, un fond de premiere din beneficiile planificate. în limita unei cote de 0,05 la sută calculată la fondul de salarii planificat anual pe total centrală; din acest fond se pot acorda premii în cursul anului personalului care a obținut rezultate deosebite; directorul general și directorii pe funcțiuni din centrală pot fi premiați cu aprobarea organului ierarhic superior.

Art. 30. -

Din beneficiile peste plan, ale anului anterior, centrala poate preleva o cotă pentru efectuarea unor lucrări de investiții sociale - locuințe, creșe, cămine, cantine, dispensare și altele similare - în condițiile prevăzute în planurile anuale.

Atribuții

Art. 31. -

În domeniul planificării și controlului îndeplinirii sarcinilor de plan, centrala are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor:

a) elaborează planul cincinal și planurile anuale în vederea asigurării economiei cu produsele și prestațiile care intră în profilul ei de activitate; în acest scop analizează potențialul tehnic și economic al întreprinderilor subordonate și celorlalte unități componente, soluțiile pentru creșterea eficienței producției, investițiilor, exportului, sporirea productivității muncii și folosirea rațională a forței de muncă, precum și alte elemente care definesc laturile cantitative și calitative ale întregii activități economice la care se referă prevederile de plan; planul astfel elaborat se corelează cu prevederile planului de stat de dezvoltare a ramurilor și a economiei naționale în ansamblul său, de către organul ierarhie superior, aprobîndu-se de conducerea colectivă a acestuia; desfășoară, după aprobarea planului de stat, planul propriu pe unitățile componente;

b) elaborează studii de prognoză privind dezvoltarea în perspectivă a activității centralei;

c) urmărește realizarea ritmică și integrală a planului pe ansamblul centralei și pe fiecare întreprindere subordonată; ia măsuri pentru respectarea disciplinei de plan și pentru rezolvarea operativă a problemelor ce apar pe parcursul executării planului;

d) constituie o rezervă de plan la fondul de salarii de pînă la 1,5 la sută din fondul de salarii total aprobat pe centrală; pentru activitățile sezoniere și de construcții-montaj rezerva poate fi de pînă la 2 la sută din fondul de salarii aprobat trimestrial. În mod corespunzător se constituie rezervă de plan și la numărul de personal;

e) modifică, pe ansamblul centralei, eșalonarea trimestrială a indicatorilor de muncă și salarii, stabiliți de organul căruia îi este subordonată, cu pînă la 2 la sută din fondul de salarii aprobat pe trimestrul respectiv, cu respectarea indicatorilor de muncă și salarii planificați pe întregul an;

f) organizează evidența capacităților de producție, pe centrală, întreprinderi subordonate și celelalte unități componente, controlează modul de folosire și ia măsuri pentru creșterea gradului de utilizare a acestora.

Art. 32. -

În domeniul cercetării-dezvoltării, centrala are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor:

A. Cercetare și proiectare

a) elaborează planul de cercetare și de valorificare a cercetărilor încheiate, precum și planul de proiectare și planul tehnic și asigură realizarea lor; face propuneri pentru temele de cercetare care să fie cuprinse în planul de stat;

b) elaborează studii pentru dezvoltarea centralei în ansamblu, a întreprinderilor subordonate și a celorlalte unități componente, în vederea specializării acestora, a concentrării producției și a tipizării produselor și subansamblelor; avizează studiile privind direcțiile de dezvoltare și profilul întreprinderilor subordonate și unităților componente, elaborate de acestea;

c) asigură cooperarea tehnico-științifică cu unități din străinătate și încheie convenții cu acestea, în limita competențelor stabilite;

d) organizează și îndrumă activitatea de proiectare, ia măsuri pentru utilizarea proiectelor tip, directive și refolosibile;

e) organizează activitatea de cercetare atît pentru nevoile proprii cît și - pe bază de contracte - pentru alte unități, pentru produse și procedee tehnologice noi;

f) întocmește studiul comparativ de oferte pentru importuri complexe și propune opțiunea sa;

g) elaborează sau, după caz, organizează elaborarea de studii pentru asimilarea produselor noi din profilul centralei, precum și pentru modernizarea și ridicarea nivelului tehnic-calitativ al produselor; ia măsuri pentru punerea în fabricație a produselor nou asimilate;

h) organizează elaborarea de studii privind perfecționarea tehnologiilor, concomitent cu îmbunătățirea condițiilor de muncă, pentru introducerea în fabricație a unor materiale noi de calitate superioară și cu eficiență sporită, înlocuirea de materiale deficitare; asigură introducerea și extinderea procedeelor tehnologice noi și de mare productivitate; ia măsuri pentru extinderea mecanizării și automatizării producției, modernizarea utilajelor și instalațiilor, introducerea mijloacelor mecanizate și automatizate de calcul;

i) stabilește planul tematic de invenții-inovații; asigură măsurile necesare pentru identificarea și înregistrarea soluțiilor tehnice brevetabile, realizate în cadrul întreprinderilor subordonate și a celorlalte unități componente; ia măsuri să asigure protecția, realizarea și generalizarea invențiilor, se preocupă de brevetarea și valorificarea în străinătate a invențiilor; prezintă propuneri ministerului pentru achiziționarea licențelor care depășesc competența sa;

j) asigură informarea, documentarea și propaganda tehnică-științifică;

k) stabilește măsuri pentru dezvoltarea bazei materiale a cercetărilor științifice proprii.

B. Investiții și construcții

a) elaborează planul de investiții pe centrală, pe baza studiilor proprii și a propunerilor întreprinderilor subordonate și a celorlalte unități componente; elaborează, pe baza propunerilor acestora, planul de finanțare și creditare a investițiilor;

b) nominalizează investițiile care se finanțează din fonduri centralizate nerambursabile sau din credite bancare aprobate în poziții globale și stabilește volumul investițiilor necentralizate ce se finanțează din fondurile lăsate la dispoziția sa; efectuează cu acordul constructorului virări între investițiile pe care are dreptul să le nominalizeze în plan;

c) asigură elaborarea prin organizații de proiectare proprii sau prin terți a documentațiilor tehnico-economice pentru investiții; urmărește ca producția noilor obiective să se realizeze în principal cu materii prime și materiale din țară; asigură amplasarea unităților de producție avînd în vedere existența forței de muncă, reducerea transporturilor, folosirea utilităților din zonă; întocmește studiul comparativ de oferte pentru importuri complete și propune opțiunea centralei;

d) stabilește, potrivit legii, indicatorii tehnico-economici și documentațiile tehnico-economice pentru investițiile din fondurile statului - investiții centralizate și necentralizate - în limita competențelor sale;

e) încheie contracte de antrepriză cu unitățile de construcții pentru executarea lucrărilor de investiții sau poate să împuternicească unitățile componente să încheie aceste contracte; organizează, acolo unde se justifică economic, executarea de lucrări în regie proprie;

f) stabilește, în colaborare cu furnizorii, grafice pentru livrarea utilajelor și instalațiilor prin care se specifică obligațiile reciproce privind: termenele de emitere a comenzilor, de predare a documentațiilor tehnice precum și condițiile de execuție a utilajelor și instalațiilor, corelînd termenele de livrare a acestora, cu graficele de eșalonare a investițiilor și cu termenele de punere în funcțiune a capacităților;

g) urmărește realizarea resurselor destinate finanțării investițiilor, în care scop ia măsuri pentru constituirea, potrivit planului, a fondurilor ce se realizează pe seama vărsămintelor din amortismente, a beneficiilor realizate și a altor surse;

h) repartizează fondurile de investiții de care poate dispune în următoarea ordine:

- pentru punerea în funcțiune a capacităților și obiectivelor ce urmează să fie date în exploatare în anul de plan;

- pentru realizarea stadiilor fizice stabilite prin grafice la obiectivele în continuare și la cele noi;

i) organizează recepția lucrărilor de investiții, aprobă recepția definitivă a obiectivelor de investiții ai căror indicatori tehnico-economici intră în competența sa;

j) stabilește, cu acordul constructorilor, virările între întreprinderi, de investiții centralizate prevăzute în poziții globale, cu respectarea capacităților și termenelor de punere în funcțiune aprobate, iar pentru investițiile ce se realizează din credite bancare, și cu acordul băncilor.

C. Organizarea producției și a muncii

a) ia măsuri pentru organizarea pe baze științifice a producției în scopul folosirii raționale a capacităților de producție, aplicării de forme și metode moderne de organizare și programare a producției în vederea optimizării proceselor de producție, utilizării de sisteme raționale pentru mișcarea materiilor prime, materialelor și produselor; asigură îmbunătățirea continuă a formelor și metodelor de conducere, perfecționarea structurilor organizatorice și a regulamentului de organizare și funcționare, organizează sistemul informațional potrivit cu atribuțiile și răspunderile ce revin fiecărei trepte ierarhice din centrală, întreprinderi subordonate și celelalte unități componente;

b) asigură îmbunătățirea continuă a organizării și normării muncii prin folosirea unor forme adecvate de diviziune și cooperare în muncă, raționalizarea muncii de birou, organizarea rațională a locurilor de muncă, organizarea muncii în schimburi; adaptează metodologia generală de normare la specificul activității sale, cu acordul uniunii sindicatelor de ramură; elaborează normative și norme unificate specifice domeniului său de activitate;

c) elaborează, pe baza propunerilor întreprinderilor subordonate și a celorlalte unități componente și a analizelor proprii, planul de normare tehnică a muncii și ia măsuri pentru îndeplinirea lui; asigură aplicarea normelor fundamentate științific la toate activitățile și categoriile de personal; controlează modul lor de aplicare și stabilește măsuri pentru ridicarea nivelului calitativ al acestora;

d) urmărește valorificarea studiilor proprii și a celor elaborate de întreprinderile subordonate și celelalte unități componente, prin aplicarea, extinderea și generalizarea lor; elaborează, pe baza acestora, calcule sintetice privind posibilitățile creșterii producției, sporirii productivității muncii și realizării de beneficii peste plan;

e) acordă asistență de specialitate întreprinderilor subordonate și celorlalte unități componente, în problemele specifice organizării conducerii producției și muncii;

f) urmărește ca proiectele noilor investiții să fie elaborate pe baza tehnicilor și metodelor organizării științifice a producției și a muncii, în vederea realizării unei eficiențe sporite;

g) organizează documentarea și informarea în probleme de organizare a conducerii producției și muncii.

Art. 33. -

În domeniul producției, centrala are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor:

a) elaborează documentația de pregătire tehnologică a producției pentru procese tehnologice tipizate, precum și programele de fabricație pentru întreprinderile subordonate și celelalte unități componente pentru care aceste activități se execută centralizat;

b) elaborează normele și normativele de consum care se aprobă prin planul de stat și departamental, pentru materii prime, materiale, combustibili, energie; stabilește asemenea norme și normative pentru alte materii prime și materiale în vederea fundamentării tehnico-economice a consumului productiv; se preocupă de reducerea continuă a consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibili, energie;

c) organizează și urmărește aplicarea unor metode moderne de pregătire-programare-lansare și urmărire a producției în vederea utilizării complete a capacităților de producție și a forței de muncă;

d) stabilește planul de cooperare între întreprinderile subordonate și celelalte unități componente; urmărește și ia măsuri pentru îndeplinirea acestuia; asigură relațiile de cooperare cu alte centrale;

e) organizează și controlează activitatea de exploatare, întreținere și reparare a utilajelor, a aparatelor de măsură și control și de producție a SDV-urilor și pieselor de schimb pentru utilajele proprii, activitatea de metrologie, precum și alte activități de producție auxiliară sau de prestații, prin care se asigură deservirea întreprinderilor subordonate și celorlalte unități componente;

f) organizează și îndrumă desfășurarea activității de control tehnic de calitate;

g) stabilește și ia măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, ținînd seama de condițiile specifice; asigură aplicarea, măsurilor pentru prevenirea și combaterea poluării mediului înconjurător.

Art. 34. -

În domeniul comercial, centrala are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor:

A. Aprovizionare tehnică-materială

a) răspunde de asigurarea bazei materiale a unităților componente, respectînd prevederile planului de stat, disciplina contractuală și alte reglementări legale;

b) asigură aprovizionarea ritmică cu materii prime, materiale, combustibili și energie; stabilește nomenclatorul produselor a căror aprovizionare se asigură de către centrală, elaborează necesarul pentru aceste produse, încheie contracte economice de lungă durată, anuale sau pe perioade mai mici, urmărește și asigură realizarea lor, precum și a produselor la care întreprinderile subordonate și celelalte unități componente derulează pe specificații contractele încheiate de centrală;

c) stabilește relații, încheie contracte cu furnizorii străini și urmărește realizarea livrărilor; efectuează, potrivit legii, importurile complexe direct sau prin relații cu alte organizații importatoare;

d) asigură folosirea judicioasă a materiilor prime și materialelor deficitare din țară și din import, extinderea utilizării în consum a materialelor indigene înlocuitoare, valorificarea deșeurilor, recuperarea ambalajelor refolosibile;

e) asigură dimensionarea justă a stocurilor, luînd măsuri pentru stabilirea normelor de stoc pentru materii prime, materiale, combustibili, energie; ia măsuri pentru preîntîmpinarea formării de stocuri supranormative și pentru lichidarea celor deja formate; aprobă normele de stoc care sînt în competența sa; asigură redistribuirea între întreprinderile subordonate și celelalte unități componente, precum și la alte unități a stocurilor disponibile, pentru reintroducerea lor în circuitul economic;

f) propune organului ierarhic superior fondurile valutare necesare importurilor și după aprobare ia măsuri de realizare a importurilor în strictă concordanță cu necesitățile obiective ale întreprinderilor subordonate și celorlalte unități componente; elaborează fișele tehnice pentru importul departamental și asigură contractarea din timp și livrarea la termen a produselor din import sau urmărește contractarea pentru produsele ce se contractează de către firmele importatoare; asigură aprovizionarea întreprinderilor subordonate și a celorlalte unități componente cu produsele din import;

g) urmărește modul în care întreprinderile subordonate și celelalte unități componente încheie contractele și realizează aprovizionarea tehnică-materială, pentru produsele lăsate în competența lor; soluționează litigiile precontractuale;

h) organizează, după caz, depozite proprii de aprovizionare.

B. Desfacere

a) organizează prospectarea pieței interne și externe în vederea cunoașterii necesităților de consum; stabilește relații directe cu beneficiarii pentru constituirea portofoliului de comenzi și determinarea altor elemente utile încheierii contractelor economice;

b) întocmește balanțe pentru planurile anuale și de perspectivă la produsele la care este coordonator, cu obligația de a asigura acoperirea necesarului justificat al economiei, folosind în acest scop atît resursele proprii, cît și ale celorlalți furnizori indiferent de subordonarea acestora, precum și cele provenite din import; colaborează cu alte centrale și unități furnizoare și beneficiare și cu organele ierarhice ale acestora la stabilirea celor mai eficiente soluții de echilibrare a balanței de materiale; asigură utilizarea integrală și cu maximum de eficiență a capacităților de producție, asimilarea de produse noi, dimensionarea judicioasă a stocurilor, încadrarea consumurilor în normele și normativele stabilite, extinderea folosirii înlocuitorilor și a materiilor prime și materialelor din țară, luînd sau propunînd măsuri pentru intensificarea fabricării acestora; înscrie în balanțe rezerve de plan corespunzătoare, în scopul desfășurării ritmice a procesului de producție și realizării sarcinilor de plan și dispune utilizarea lor potrivit competențelor ce-i revin; asigură optimizarea transportului materiilor prime și materialelor de masă;

c) elaborează planul pentru produsele destinate exportului și stabilește mărfurile care se livrează în cadrul sarcinii valorice de export "alte produse"; asigură valorificarea mărfurilor pe piața externă și creșterea eficienței exportului;

d) stabilește nomenclatorul produselor pentru care centrala încheie contracte ca furnizor, inclusiv al produselor pentru care întreprinderile subordonate și celelalte unități componente derulează pe specificații contractele încheiate de centrală, precum și nomenclatorul produselor ce se contractează și se desfac de către unități prin relații directe cu beneficiarii; încheie contracte cu beneficiarii interni și externi urmărind realizarea în termen a livrărilor;

e) elaborează împreună cu ceilalți producători și difuzează cataloage comerciale cuprinzînd produsele pentru care îi revine sarcina de coordonator de balanțe, precum și alte produse realizate de întreprinderile subordonate și celelalte unități componente, cu indicarea tuturor elementelor necesare stabilirii relațiilor contractuale; revizuiește și îmbunătățește anual cataloagele elaborate;

f) organizează și, după caz, participă la tîrguri, expoziții, demonstrații practice pentru produsele la care este coordonator sau care se realizează de întreprinderile subordonate și celelalte unități componente; întocmește albume și prospecte cuprinzînd caracteristicile calitative și domeniile de utilizare a produselor; ia orice măsuri pentru difuzarea largă a produselor din profilul lor;

g) îndeplinește, din însărcinarea organului căruia îi este subordonată, rolul de furnizor general pentru livrările de instalații complexe;

h) încheie contracte cu Banca Română de Comerț Exterior pentru obținerea de credite în valută;

i) organizează, după caz, depozite de desfacere și magazine proprii de prezentare și vînzare în țară și în străinătate, "service"-uri precum și vînzări în consignație;

j) efectuează exportul și importul de produse prin compartimente specializate, întreprinderi proprii de comerț exterior sau prin alte unități cu activitate de comerț exterior;

k) poate participa sau poate avea, în condițiile legii, următoarele forme de reprezentare în străinătate: reprezentanți comerciali proprii permanenți sau temporari; birouri tehnico-comerciale; societăți comerciale mixte; reprezentanți locali - persoane fizice sau juridice; alte forme de reprezentare comercială;

l) aprobă, pentru întreprinderile subordonate și celelalte unități componente, planurile de transport cu mijloace proprii;

m) urmărește utilizarea corespunzătoare a mijloacelor de transport și ia măsuri în vederea evitării transporturilor neeconomicoase;

n) asigură rezolvarea reclamațiilor referitoare la calitate, cantitate, ambalaje, termene de livrare sau alte condiții prevăzute în contractele interne și externe, suportînd daunele care provin din vina centralei.

Art. 35. -

Centrala asigură cooperarea în producție cu firme și organizații din străinătate, în limita competențelor ce-i revin; poate iniția, trata și încheia acțiuni și contracte de cooperare privind: exportul de produse pe termen lung, cooperarea în producție și în activitatea comercială, realizarea de importuri complexe prin cooperare, procurarea de materii prime deficitare prin livrări de produse, obținerea de licențe, tehnologii, instrucțiuni de fabricație, funcționare și exploatare a instalațiilor, precum și asistență tehnică; pătrunderea pe noi piețe, atît ca furnizor principal, cît și ca subfurnizor, în condițiile Legii cu privire la activitatea de comerț exterior; de cooperare economică și tehnico-științifică.

Art. 36. -

În domeniul financiar-contabil centrala are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor:

a) elaborează planul financiar și asigură mobilizarea tuturor rezervelor și utilizarea eficientă a resurselor financiare puse la dispoziție;

b) stabilește, pentru întreprinderile subordonate și celelalte unități componente, după necesitate, indicatori financiari - anuali și pe trimestre - în limita indicatorilor comunicați de organul căruia îi este subordonată; repartizează beneficiile planificate pe destinații legale; întocmește comunicările de vărsăminte din beneficii;

c) adaptează, în cursul execuției planurile financiare ca urmare a modificării indicatorilor economici, conform reglementărilor în vigoare;

d) elaborează indicații pentru aplicarea în întreprinderile subordonate și celelalte unități componente, potrivit specificului activității lor, a metodologiei și formularisticii de planificare financiară;

e) elaborează propuneri pentru proiectele planului de credite și de casă și repartizează pe întreprinderile subordonate și celelalte unități componente plafoanele aprobate; pentru eventuale nevoi suplimentare de fonduri care apar în cursul trimestrului, poate solicita credite la unitățile bancare la care are cont;

f) analizează cauzele care au condus la depășirea fondurilor planificate la întreprinderile subordonate și celelalte unități componente, care folosesc credite restrictive și ia măsuri care să asigure în timp scurt încadrarea acestora în fondurile planificate;

g) efectuează studii și analize cu privire la eficiența fondurilor de producție, evoluția acumulărilor bănești structurii cheltuielilor materiale, a stocurilor de valori materiale și a altor indicatori financiari;

h) ia măsuri pentru efectuarea recalculării periodice a normativelor mijloacelor circulante, urmărind accelerarea vitezei de rotație a acestora, prin îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale, a programelor de producție și a activității de desfacere; urmărește situația stocurilor de valori materiale și ia măsuri pentru încadrarea întreprinderilor subordonate și a celorlalte unități componente în normativul total al mijloacelor circulante, pentru lichidarea stocurilor supranormative cu mișcare lentă și fără mișcare, precum și preîntîmpinarea formării lor în viitor;

i) asigură îndeplinirea planului financiar pe ansamblul centralei, întreprinderi subordonate și celelalte unități componente, urmărind realizarea acumulărilor bănești și a obligațiilor financiare față de stat, creșterea rentabilității și folosirea eficientă a mijloacelor materiale și bănești precum și respectarea disciplinei financiare;

j) analizează propunerile de plan valutar pentru prestații de servicii și operațiuni necomerciale primite de la întreprinderile subordonate și celelalte unități componente și întocmește proiectul planului valutar al centralei;

k) constituie comisiile de verificare și analiză a bilanțului anual al întreprinderilor; verifică și centralizează bilanțurile contabile și situația principalilor indicatori economico-financiari lunari ai întreprinderilor subordonate și celorlalte unități componente; întocmește dări de seamă contabile pentru întreaga activitate a centralei pe care le înaintează organelor competente;

l) stabilește, potrivit legii, trecerea pe seama cheltuielilor de producție a lipsurilor de valori materiale constatate la inventariere peste normele legale, în cazurile în care acestea nu se datoresc culpei cuiva precum și scăderea din contabilitate a oricăror altor pagube;

m) stabilește termene de efectuare a inventarierii patrimoniale anuale, la întreprinderile subordonate și celelalte unități componente; examinează și soluționează litigiile patrimoniale dintre întreprinderile subordonate; trimițînd organelor arbitrale numai acele litigii care depășesc competența sa; soluționează litigiile de o valoare sub 1000 lei în cazul în care întreprinderile subordonate sînt debitoare;

n) stabilește, potrivit legii, termene diferențiate de prezentare a bilanțurilor și situațiilor principalilor indicatori economici-financiari pentru întreprinderile subordonate și celelalte unități componente în funcție de specificul fiecăreia;

o) organizează controlul financiar preventiv în condițiile legii; organizează și exercită controlul gestionar de fond asupra mijloacelor materiale și bănești la întreprinderile subordonate și celelalte unități componente;

p) stabilește și modifică prețuri și tarife, precum și bonificații și adaosuri, potrivit prevederilor și competențelor legale; controlează și răspunde de modul de stabilire a prețurilor și tarifelor, precum și de concordanța dintre calitatea produselor și prețurile stabilite;

r) redistribuie fondurile fixe disponibile la întreprinderile subordonate și celelalte unități componente în cadrul competențelor acordate.

Art. 37. -

În domeniul activităților de personal, centrala are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor:

a) organizează aplicarea unor criterii științifice privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și promovarea personalului se ocupă de formarea din timp a cadrelor împreună cu instituțiile de învățămînt;

b) stabilește necesarul de personal în perspectivă, pe specialități ținînd seama de specificul, cerințele și dezvoltarea sectorului coordonat;

c) întocmește planul de pregătire a personalului prin cursuri de scurtă durată, planul de pregătire a personalului fără participare în producție, pentru întreprinderile subordonate și celelalte unități componente, pe baza propunerilor primite de la acestea; aprobă cursurile propuse să se organizeze cu participare în producție;

d) elaborează planul de perfecționare a pregătirii personalului potrivit dezvoltării rapide a progresului tehnic și a cerințelor conducerii și organizării științifice a producției și a munci, organizează și urmărește practica în producție a elevilor și studenților, în colaborare cu instituțiile de învățămînt;

e) organizează pregătirea personalului prin cursuri de calificare, școli profesionale, ucenicie la locul de muncă, școli de maiștri și altele pe baza planului de școlarizare și în limita fondurilor alocate prin plan; reorganizează, potrivit legii, perfecționarea personalului în domeniul de activitate al centralei și în probleme de conducere și organizare;

f) asigură baza materială, dotarea unităților școlare și cadrele didactice de specialitate necesare;

g) asigură aplicarea principiilor generale privind remunerarea muncii și perfecționarea formelor de stimulare materială a personalului atît în ceea ce privește legarea mai strînsă a retribuției lor de rezultatele obținute de fiecare în parte, cît și de rezultatele de ansamblu obținute în cadrul acestora;

h) ia măsuri pentru organizarea activității de apărare a secretului de stat de către personalul din cadrul centralelor, întreprinderilor subordonate și unităților componente;

i) ia măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și folosirea rațională a forței de muncă; organizează și urmărește realizarea acțiunilor sociale pe ansamblul centralei referitoare la înființarea de cantine, creșe, grădinițe, spații de cazare, rezolvarea problemelor de asistență medicală, precum și de asigurare a bazei materiale necesare acțiunilor cultural-sportive.

Art. 38. -

În cadrul centralelor pot funcționa, în afară de întreprinderi, unități componente cu gestiune economică fără personalitate juridică - fabrici, uzine, exploatări, secții, șantiere, ateliere, depozite și altele similare. Acestea pot avea independență operativă, subcont la bancă, pot beneficia de credite bancare, pot încheia contracte prin împuternicire de reprezentare și pot avea relații economice și financiare, prin delegare, în limita competențelor stabilite de centrala de care aparțin. Aceste unități exercită o parte din atribuțiile prevăzute pentru întreprinderi la capitolul I, stabilite de către centrala căreia fi sînt subordonate, în funcție de mărimea, amplasarea și condițiile specifice de producție. Centrala exercită pentru aceste unități parte din atribuții, astfel încît să le creeze condiții pentru a se concentra asupra realizării cantitative, calitative și în condițiile de eficiență maximă a producției, centrala răspunde de totalitatea activităților pe care le exercită în mod centralizat pentru întreprinderile subordonate și celelalte unități componente.

Art. 39. -

Unitățile componente prevăzute în articolul precedent se înființează după cum urmează:

- fabrici, uzine, exploatări și altele care au organizare asemănătoare cu cea a întreprinderilor prevăzute la art. 1, prin ordinul ministrului, pe baza hotărîrii colegiului ministerului respectiv prin decizia comitetului executiv și consiliul popular;

- secții, șantiere, ateliere, depozite și alte unități similare, prin hotărîrea consiliului oamenilor muncii al centralei.

Prin actul de înființare se stabilesc denumirea, obiectul activității și sediul acestora.

Desființarea acestor unități, reorganizarea sau modificarea denumirii, obiectului activității sau sediului se face de către organul care le-a înființat.

Art. 40. -

Centralele înzestrează, după caz, la înființare, unitățile prevăzute la art. 38 cu fonduri fixe și le pot dota cu mijloace circulante necesare desfășurării activității, cu avizul Ministerului Finanțelor, stabilind și modul de utilizare a acestora.

Art. 41. -

Sistemul de premiere din beneficii, prevăzut de reglementările în vigoare, se poate aplica unităților prevăzute la art. 38 independent de rezultatele pe ansamblul centralei din care fac parte, în situația în care se urmăresc și evidențiază distinct rezultatele activității economice proprii.

CAPITOLUL III Conducerea unităților socialiste

SECȚIUNEA I Dispoziții comune

Art. 42. -

Colectivul de muncă al fiecărei unități socialiste de stat poartă răspunderea pentru gospodărirea patrimoniului încredințat și pentru rezultatele economice obținute de unitate. În calitatea sa de participant la administrarea avuției naționale, fiecare om al muncii răspunde în fața colectivului pentru îndeplinirea sarcinilor proprii de muncă și împreună cu întregul colectiv, pentru bunul mers al activității generale a unității.

Conducerea unităților socialiste de stat se realizează pe baza principiului conducerii colective, prin participarea nemijlocită a oamenilor muncii la dezbaterea și soluționarea problemelor activității economico-sociale a unității, la elaborarea și înfăptuirea măsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale întregului colectiv.

Organele prin care se exercită conducerea colectivă a unităților socialiste de stat sînt: comitetele oamenilor muncii pentru conducerea activității economice și sociale, consiliile oamenilor muncii pentru conducerea activității economice și sociale, denumite în prezenta lege comitetele oamenilor muncii și respectiv consiliile oamenilor muncii, precum și adunările generale ale oamenilor muncii.

Comitetele și consiliile oamenilor muncii se constituie din cadre cu funcții de răspundere, specialiști cu experiență, reprezentanți aleși ai oamenilor muncii. În unitățile unde lucrează oameni ai muncii din rîndul naționalităților conlocuitoare, din comitete și consilii vor face parte și oameni ai muncii aparținînd acestor naționalități.

Constituția Republicii Socialiste România consacră rolul Partidului Comunist Român de forță politică conducătoare a întregii societăți. Fiecare organizație de partid în sfera sa de activitate exercită conducerea politică a vieții economico-sociale, urmărește și controlează înfăptuirea în bune condiții a sarcinilor ce decurg din programele de dezvoltare economică și socială elaborate de partid. Secretarii organizațiilor de partid fac parte din comitetele oamenilor muncii.

Art. 43. -

Comitetele oamenilor muncii se organizează la întreprinderi și la unele unități componente ale centralelor, stabilite de acestea. Consiliile oamenilor muncii se organizează la centrale.

Președintele comitetului oamenilor muncii este directorul sau conducătorul unității respective, iar al consiliului oamenilor muncii, directorul general al centralei; numirea locțiitorului președintelui se aprobă de comitetul, respectiv de consiliul oamenilor muncii, la propunerea directorului, respectiv a directorului general.

Pentru conducerea operativă a activității unităților socialiste, comitetele oamenilor muncii de la unitățile mari și complexe pot constitui colective de conducere operativă, iar consiliile oamenilor muncii își constituie birouri executive.

Adunările generale ale oamenilor muncii se organizează la întreprinderi și respectiv la unități componente ale centralelor și la centrale.

Art. 44. -

Organele de conducere colectivă au caracter deliberativ, desfășurîndu-și activitatea în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor și adoptă hotărîri cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor.

În caz de divergență între președinte și majoritatea membrilor, problema asupra căreia nu s-a realizat un acord se supune - în cazul comitetului și consiliului oamenilor muncii, conducerii organului căruia fi este subordonată unitatea, iar pentru colectivul de conducere operativă și, biroul executiv, comitetului și respectiv consiliului oamenilor muncii -, pentru a decide.

Art. 45. -

Ședințele de lucru au loc cel puțin o dată pe trimestru, la consiliul oamenilor muncii, o dată pe lună la comitetul oamenilor muncii și decadal la biroul executiv și colectivul de conducere operativă. De asemenea, aceste ședințe pot avea loc și ori de cîte ori este nevoie la inițiativa președintelui său la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor.

Art. 46. -

Pentru analiza unor probleme de mare complexitate sau care interesează întreaga activitate a centralei, a întreprinderilor și a celorlalte unități componente, precum și pentru elaborarea unor propuneri de rezolvare a acestora și de aplicare a propunerilor aprobate, organele de conducere colectivă pot constitui grupe de lucru cuprinzînd specialiști din cadrul sau din afara unității respective; pentru specialiștii din alte unități se va cere acordul conducerii acestora.

Art. 47. -

la ședințele comitetului și ale consiliului oamenilor muncii pot fi invitați delegați ai organelor centrale, ai băncilor, organizațiilor economice și instituțiilor interesate în examinarea problemelor puse în discuție; de asemenea, în funcție de specificul problemelor ce urmează a fi analizate, pot fi invitați specialiști atât din cadrul unităților respective, cît și din afara lor.

Art. 48. -

Comitetele și consiliile oamenilor muncii au obligația să prezinte în fața adunării generale a oamenilor muncii bilanțul activității unității, situația economică financiară a acesteia, sarcinile pentru perioada următoare și măsurile organizatorice și tehnice în vederea realizării lor. Comitetele și consiliile oamenilor muncii răspund în fața adunărilor generale ale oamenilor muncii de modul cum s-au adus la îndeplinire sarcinile de plan și măsurile cu privire la asigurarea condițiilor de muncă ale lucrătorilor.

Art. 49. -

Comitetele, consiliile oamenilor muncii și organele de conducere colectivă operativă răspund de activitatea unităților respective față de conducerea colectivă a organului ierarhic superior; totodată fiecare membru răspunde în fața organului de conducere colectivă din care face parte atât pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt repartizate, cît și pentru întreaga activitate a unității.

Comitetul și consiliul oamenilor muncii răspund față de adunarea generală a oamenilor muncii pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin.

SECȚIUNEA a II-a Organizarea și funcționarea comitetului oamenilor muncii

Art. 50. -

Comitetul oamenilor muncii al întreprinderii sau al unității componente a centralei cuprinde 9 pînă la 25 membri; numărul acestora se stabilește de către organul căruia îi este subordonată unitatea în funcție de numărul de personal permanent, potrivit anexei la prezenta lege; la stabilirea numărului de membri se va ține seama de volumul producției, complexitatea și dispersarea activității.

Din comitetul oamenilor muncii fac parte:

a) directorul sau conducătorul unității și directorii pe specialități sau, după caz, inginerul șef și contabilul șef;

b) șeful controlului tehnic de calitate;

c) șefii unor compartimente de muncă, conducători ai celor mai importante secții de producție, specialiști de înaltă calificare din unitate, precum și oameni de știință. Membrii comitetului oamenilor muncii din rîndul acestor cadre sînt numiți de către organul căruia îi este subordonată întreprinderea sau unitatea componentă pe baza propunerilor adunării generale a oamenilor muncii și cu consultarea directorului sau conducătorului unității respective; membrii comitetelor oamenilor muncii din afara întreprinderii se numesc cu acordul conducerii unității din care fac parte;

d) trei pînă la unsprezece reprezentanți ai oamenilor muncii aleși la fiecare doi ani, din rîndul muncitorilor, maiștrilor și personalului tehnic, economic, de altă specialitate și administrativ în adunările generale ale oamenilor muncii numărul acestora se stabilește în limitele prevăzute în anexă, de acord cu comitetele uniunilor sindicatelor pe ramură, de către organul căruia îi este subordonată întreprinderea sau unitatea componentă;

e) secretarul organizației Partidului Comunist Român din unitatea respectivă;

f) președintele comitetului sindicatului ca reprezentant de drept al conducerii sindicatului din unitatea respectivă, delegatul comitetului sindicatului la unitățile fără comitete sindicale proprii;

g) secretarul organizației Uniunii Tineretului Comunist din unitatea respectivă.

Art. 51. -

La ședințele comitetului oamenilor muncii va participa un reprezentant al consiliului oamenilor muncii al centralei din care face parte unitatea, sau al organului căruia îi este subordonată în funcție de specificul problemelor ce urmează a fi analizate.

Art. 52. -

Comitetul oamenilor muncii al întreprinderii sau al unității componente a centralei are următoarele atribuții:

a) aprobă planul cincinal și planurile anuale;

b) stabilește măsuri tehnice-organizatorice și analizează periodic aplicarea lor în vederea realizării sarcinilor de plan, mobilizării rezervelor din unitate și valorificării superioare a potențialului ei economic;

c) stabilește măsuri pentru încheierea la timp a contractelor economice;

d) aprobă balanțele materiale pentru care îndeplinește funcția de coordonator;

e) efectuează, în cazuri justificate, modificări ale sarcinilor anuale de producție în unități naturale la sortimentele care alcătuiesc grupele de produse ce se aprobă prin planul de stat, cu acordul beneficiarilor și cu condiția respectării sarcinii totale anuale la grupele de produse respective, precum și a indicatorilor valorici stabiliți prin plan și buget;

f) stabilește măsuri pentru aprovizionarea cu materiile prime și materialele necesare înainte de începerea procesului de producție;

g) analizează și ia măsuri pentru îndeplinirea ritmică a planului de export-import, realizarea obligațiilor prevăzute în contracte, respectarea termenelor de livrare și ridicarea eficienței activității de comerț exterior;

h) stabilește măsuri pentru îmbunătățirea organizării producției și a muncii și asigură acestei activități un caracter continuu și sistematic; adoptă programul de studii specific acestui domeniu de activitate;

i) stabilește structura organizatorică elaborată pe baza normelor generale stabilite pe ramură sau subramură, precum și regulamentul de organizare și funcționare; hotărăște înființarea și gradarea secțiilor de producție și a șantierelor de construcții-montaj pe baza metodologiei în vigoare; stabilește măsuri pentru perfecționarea sistemului informațional și mecanizarea prelucrării datelor;

j) aprobă normativele de muncă locale și numește comisiile care aprobă normele de muncă, cu acordul organului sindical din unitate; stabilește programul de elaborare și reexaminare a normelor și a normativelor de muncă;

k) aprobă normele de consum de materii prime, materiale și combustibili pentru activitățile la care nu sînt întocmite norme departamentale sau cu caracter republican;

l) aprobă, în limitele stabilite, potrivit legii, documentațiile tehnico-economice și achiziționarea de utilaje pentru investițiile prevăzute în plan, precum și pentru lucrările de perfecționare a tehnicii și tehnologiei, modernizări, reutilări, dezvoltări; achiziționarea de utilaje și obiecte de inventar din categoria fondurilor fixe, care sînt cuprinse global în planul de investiții și nu figurează în cadrul unui deviz general;

m) analizează periodic și răspunde de modul cum sînt exploatate, întreținute și reparate fondurile fixe din dotare și ia măsuri în vederea asigurării unei utilizări cît mai raționale a acestora;

n) analizează evoluția acumulărilor bănești și rentabilitatea, structura cheltuielilor și a stocurilor de valori materiale și ia măsuri pentru utilizarea cu maximum de eficiență a fondurilor de producție;

o) analizează modul cum se realizează gestionarea bunurilor materiale, stabilește măsuri pentru asigurarea integrității patrimoniului unității respective și stabilește măsuri în limita competențelor legale, pentru recuperarea pagubelor aduse avutului obștesc;

p) aprobă bilanțul; aprobă volumul total al cheltuielilor ce se pot face pe seama prețului de cost pentru acțiuni de publicitate și reclamă;

r) asigură luarea tuturor măsurilor pentru cunoașterea și aplicarea legilor și hotărîrilor partidului și guvernului; totodată asigură condițiile materiale și sprijină activitatea de ridicare a nivelului conștiinței socialiste în scopul dezvoltării unei atitudini înaintate față de muncă, de apărare și gospodărire a avutului obștesc, de educare cetățenească a oamenilor muncii;

s) organizează recrutarea, selecționarea, încadrarea, orientarea și promovarea personalului; răspunde de organizarea și buna desfășurare a activității de confecționare a pregătirii profesionale a personalului;

t) hotărăște, în condițiile legii, încadrarea și eliberarea din funcție a inginerilor șefi adjuncți, contabililor șefi adjuncți și directorilor adjuncți, precum și a șefilor de secții și de serviciu;

u) aprobă, împreună cu comitetul sindicatului, regulamentul de ordine interioară și ia măsurile necesare pentru buna desfășurare a activității comisiilor de judecată;

v) aprobă, împreună cu comitetul sindicatului, proiectul contractului colectiv de muncă și analizează periodic îndeplinirea prevederilor acestuia, realizarea măsurilor de protecția muncii, de combatere a poluării mediului înconjurător; repartizează spațiul locativ;

w) analizează periodic modul în care directorul și colectivul de conducere operativă aduc la îndeplinire hotărîrile comitetului oamenilor muncii;

z) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege și însărcinări stabilite de organul căruia le este subordonată unitatea.

Art. 53. -

Colectivul de conducere operativă se compune din 3-7 membri și este alcătuit din directorul sau conducătorul unității, directorii pe specialități sau, după caz, inginerul șef, contabilul șef, precum și alte cadre de conducere și specialiști din cadrul unității numiți de comitetul oamenilor muncii. La dezbaterea principalelor probleme privind realizarea sarcinilor economice precum și la cele care privesc drepturi și obligații ale oamenilor muncii, participă și președintele comitetului sindicatului.

Art. 54. -

Colectivul de conducere operativă are următoarele atribuții principale:

a) organizează și urmărește îndeplinirea sarcinilor de plan pe unitate, secții și sectoare de activitate; stabilește măsuri pentru folosirea deplină a capacităților de producție, utilizarea rațională a forței de muncă și a timpului de lucru;

b) modifică - în cazuri justificate - sarcinile de plan anuale și trimestriale ale secțiilor și sectoarelor de activitate, cu respectarea nivelului indicatorilor anuali pe total unitate, pe an și trimestre, precum și a obligațiilor rezultate din contractele încheiate;

c) aprobă în limitele stabilite de comitetul oamenilor muncii:

- executarea lucrărilor de mică mecanizare și alte lucrări necuprinse în planul de investiții și care se realizează din credite bancare;

- realizarea unor investiții în regie sau antrepriză care, potrivit dispozițiilor legale, pot fi executate din resurse proprii, lăsate la dispoziția unității, precum și cele din fondurile atribuite în acest scop de organul căruia îi este subordonată întreprinderea și celelalte unități componente;

d) nominalizează obiectivele de investiții în cadrul volumului stabilit de organul căruia îi este subordonată întreprinderea, în poziții globale și care se finanțează din fonduri centralizate sau credite bancare;

e) aprobă planul și nominalizarea lucrărilor de reparații capitale în limita planului valoric stabilit de organul căruia îi este subordonată întreprinderea;

f) ia măsuri pentru aplicarea corespunzătoare a normelor de protecția muncii, precum și de combatere a poluării mediului înconjurător;

g) stabilește măsuri pentru aplicarea corectă a sistemului de remunerare a muncii și de premiere; stabilește măsuri pentru aplicarea și respectarea legislației muncii;

h) aprobă încadrarea și eliberarea din funcție a cadrelor de conducere care nu au fost prevăzute la art. 52 lit. t, cu consultarea comitetului sindicatului;

i) asigură, potrivit prevederilor legale, condiții pentru funcționarea corespunzătoare a cantinelor și realizarea acțiunilor cu caracter social-cultural pentru oamenii muncii din unitate;

j) în unitățile comerciale și cele care prestează servicii pentru populație, analizează și adoptă măsuri pentru îmbunătățirea aprovizionării populației, realizarea planului de desfacere, a planului de încasări în numerar, reducerea cheltuielilor de circulație, folosirea mai bună a bazei tehnico-materiale, introducerea formelor moderne de servire;

k) prezintă rapoarte în fața comitetului oamenilor muncii asupra modului în care au fost aduse la îndeplinire hotărîrile luate;

l) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege și însărcinări stabilite de comitetul oamenilor muncii al unității.

Art. 55. -

Directorul întreprinderii, respectiv conducătorul unității componente a centralei, asigură conducerea curentă și aduce la îndeplinire hotărârile comitetului oamenilor muncii, colectivului de conducere operativă, adunării generale a oamenilor muncii și sarcinile stabilite de organul căruia îi este subordonată unitatea; în acest scop:

a) ia măsurile necesare, potrivit dispozițiilor legale, pentru realizarea prevederilor de plan, buna organizare a producției, asigurarea condițiilor corespunzătoare de muncă, prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale, îmbunătățirea activității unității respective;

b) asigură aplicarea principiului muncii colective în activitatea desfășurată de către comitetul oamenilor muncii și colectivul de conducere operativă;

c) adoptă măsuri pentru îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație, aprobă normele interne de întreprindere, organizează controlul tehnic de calitate pe faze de fabricație, asigură documentațiile tehnice pentru realizarea de produse noi și modernizarea celor existente;

d) analizează și stabilește măsuri pentru aprovizionarea ritmică a secțiilor de producție cu materii prime, materiale, combustibil și energie; adoptă măsuri pentru reducerea consumurilor de materii prime și materiale, eliminarea cheltuielilor neproductive, optimizarea stocurilor de valori materiale;

e) stabilește, cu acordul beneficiarului, prețuri și tarife la produsele și serviciile lăsate în competența unității, precum și adaosuri sau bonificații, conform reglementărilor legale;

f) asigură informarea operativă a membrilor comitetului oamenilor muncii și colectivului de conducere operabilă asupra desfășurării activității unității respective și a principalelor probleme și măsuri luate;

g) stabilește delegările de atribuții pe trepte ierarhice și compartimente de muncă în cadrul unităților respective pe baza structurii organizatorice și a regulamentului de organizare și funcționare; ia măsuri pentru organizarea controlului îndeplinirii sarcinilor;

h) încadrează și eliberează din funcție personalul de execuție din unitate și cel care nu este prevăzut în competența organelor de conducere colectivă, cu consultarea comitetului sindicatului.

Art. 56. -

Directorul întreprinderii, respectiv conducătorul unității componente cu personalitate juridică, angajează unitatea în relațiile cu persoanele juridice și fizice și în fața organelor jurisdicționale. De asemenea, poate da împuternicire de reprezentare în acest scop și altor cadre din unitatea respectivă.

SECȚIUNEA a III-a Organizarea și funcționarea consiliului oamenilor muncii

Art. 57. -

Consiliul oamenilor muncii al centralei este format din cel mult 35 persoane și se compune din:

a) directorul general al centralei și directorii din centrală;

b) directori și conducători ai unităților componente;

c) 3 pînă la 10 membri dintre specialiștii din cadrul centralei și din afara acesteia, cadre didactice, oameni de știință, reprezentanți ai organelor financiar-bancare și alte cadre cu experiență îndelungată și înaltă calificare; numărul acestora este stabilit de conducerea colectivă a organului în subordinea căruia se află centrala, în funcție de complexitatea activității acesteia.

Membrii consiliului oamenilor muncii prevăzuți la lit. b și c se numesc de conducerea colectivă a organului căruia îi este subordonată centrala, la propunerea directorului general, iar pentru cei din afara centralei, și cu acordul conducerii unității din care fac parte;

d) un reprezentant al sindicatelor, din unitățile aparținînd centralei.

În cazurile cînd consiliul oamenilor muncii dezbate probleme de importanță deosebită pentru ansamblul activității centralei, cum sînt aprobarea planului, a bilanțului, studii generale de dezvoltare în perspectivă, la dezbateri vor participa și directorii unităților componente, chiar dacă nu sînt membri ai consiliului oamenilor muncii.

La dezbaterea unor probleme care privesc activitatea unei anumite unități vor fi invitați directorul, secretarul comitetului de partid și președintele comitetului sindicatului din unitatea respectivă.

Art. 58. -

În cazurile în care centrala se constituie pe structura unei unități, consiliul oamenilor muncii poate exercita atribuțiile comitetului oamenilor muncii al unității respective.

În acest caz, pentru dezbaterea și rezolvarea problemelor care privesc numai activitatea unității pe structura căreia s-a constituit centrala consiliul îndeplinește atribuțiile comitetului oamenilor muncii. Din componența sa fac parte, membru consiliului oamenilor muncii din aparatul centralei, conducătorul unității respective, precum și reprezentanții oamenilor muncii, secretarul organizației de partid, președintele comitetului sindicatului, secretarul organizației Uniunii Tineretului Comunist din unitatea respectivă și specialiștii stabiliți de consiliul oamenilor muncii.

Art. 59. -

În cadrul centralei funcționează Consiliul tehnico-științific, Componența consiliului tehnico-științific, precum și regulamentul de organizare și funcționare al acestuia, se aprobă de consiliul oamenilor muncii.

Art. 60. -

Consiliul oamenilor muncii are următoarele atribuții:

a) aprobă planul cincinal și planurile anuale, declararea indicatorilor de plan pe întreprinderile subordonate și celelalte unități componente și măsurile necesare pentru realizarea acestora; aprobă balanțele materiale pentru care centrala îndeplinește funcția de coordonator, precum și balanțele sortimentelor care compun produsele sau grupele de produse, la care balanțele se aprobă de consiliul de miniștri sau de conducerea organului căruia îi este subordonată centrala;

b) aprobă, pentru întreprinderile subordonate și celelalte unități componente, modificarea sarcinilor de producție pe sortimente, determinate de cererile justificate ale consumului intern, precum și de îndeplinirea sarcinilor de export, fără modificarea indicatorilor de bază stabiliți prin plan și buget;

c) aprobă înființarea și gradarea secțiilor, șantierelor, atelierelor, depozitelor și altor unități similare direct subordonate; aprobă, în cadrul indicatorilor de plan stabiliți, înființarea de unități proprii de cercetare cu acordul organului căruia îi este subordonată centrala;

d) aprobă măsurile de profilare a unităților componente;

e) aprobă planul de studii în domeniul cercetării și valorificării cercetărilor, al standardizării, invențiilor și inovațiilor;

f) analizează periodic și răspunde de modul cum se desfășoară activitatea de cunoaștere, încadrare, promovare și perfecționare a pregătirii cadrelor; asigură pregătirea cadrelor necesare noilor obiective ce urmează să se dea în funcțiune;

g) dezbate periodic activitatea economică-financiară și stabilește măsuri de îmbunătățire a acesteia, aprobă situația economică-financiară a întreprinderilor subordonate; aprobă volumul total al cheltuielilor ce se pot face pe seama prețului de cost pentru acțiuni de publicitate și reclamă; stabilește, de la caz la caz, drepturile unităților componente de a avea subcont de decontare la bancă;

h) aprobă constituirea fondului prevăzut la art. 24, 25 și modul de utilizare a acestuia; aprobă modul de utilizare pe destinațiile legale a fondului de rezervă constituit;

i) stabilește limite de competențe pentru unitățile componente privind încasări și plăți;

j) stabilește numărul de personal tehnic, economic, de altă specialitate și administrativ pentru aparatul centralei ai întreprinderilor subordonate, și al celorlalte unități componente în limita planului de muncă și salarii aprobat, pe baza normelor de muncă;

k) aprobă structura organizatorică a centralei pe baza normelor generale stabilite potrivit legii; aprobă regulamentul de organizare și funcționare al centralei regulamentul de funcționare al consiliului oamenilor muncii regulamentul de ordine interioară; aprobă nomenclatorul de funcții specifice pentru unitățile din subordine pe baza nomenclatoarelor de funcții stabilite pe ramură;

l) hotărăște, în condițiile legii, încadrarea și eliberarea din funcție a directorului sau a conducătorului din întreprinderile subordonate și celelalte unități componente. Pentru întreprinderile subordonate mari și complexe stabilite de ministere, alte organe centrale ale administrației de stat sau de comitetele executive ale consiliilor populare, numirea și eliberarea directorului se fac cu acordul ministrului sau conducătorului acestora;

m) aprobă, în condițiile legii, reduceri de stagiu pentru cadre cu o pregătire excepțională care ocupă funcții de conducere cu excepția conducerii centralei;

n) analizează modul de realizare a măsurilor privind asigurarea condițiilor de muncă și de viață ale oamenilor muncii și îmbunătățirea acestora;

o) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege și însărcinări stabilite de organul căruia îi este subordonată centrala.

Art. 61. -

Biroul executiv se compune din 5-9 membri și este alcătuit din directorul general, directorii centralei, alte cadre de conducere și specialiști din cadrul acesteia numiți de consiliul oamenilor muncii, precum și reprezentantul sindicatului.

Art. 62. -

Biroul executiv are următoarele atribuții:

a) organizează și urmărește îndeplinirea sarcinilor de plan în întreprinderile subordonate și celelalte unități componente;

b) aprobă modificarea sarcinilor de producție în unități naturale sau natural-convenționale, la produsele și sortimentele nominalizate departamental, în cazul renunțării de către beneficiari la contractele încheiate sau din lipsă de comenzi la nivelul sarcinilor stabilite, sporind producția la alte sortimente care au asigurată desfacerea, cu respectarea sarcinilor valorice de producție și a acumulărilor bănești planificate;

c) aprobă, potrivit legii, studiile tehnico-economice, precum și proiectele în fază unică, inclusiv indicatorii tehnico-economici și graficele de realizare pentru lucrările de investiții documentația tehnico-economică pentru lucrările de mică mecanizare, documentația tehnico-economică pentru investiții necentralizate;

d) numește, potrivit legii, comisia de recepție a obiectivelor de investiții aprobă punerea în funcțiune și măsurile pentru realizarea indicatorilor tehnico-economici la investițiile din competența sa de aprobare;

e) aprobă transferul de fonduri fixe la alte centrale sau întreprinderi din cadrul aceluiași organ central căruia îi este subordonată centrala, în limita competențelor stabilite de către acesta;

f) analizează și ia măsuri pentru îndeplinirea ritmică a planului de export-import, realizarea obligațiilor prevăzute în contracte, respectarea termenelor de livrare și ridicarea eficienței activității de comerț exterior;

g) aprobă suplimentări la planul de export, în tot cursul anului, la produsele a căror balanță nu se supune aprobării Consiliului de Miniștri;

h) aprobă planurile de transport cu mijloace proprii pentru unitățile componente, urmărește utilizarea corespunzătoare a acestora și ia măsuri în vederea evitării transporturilor neeconomicoase;

i) aprobă prețuri și tarife la produsele și serviciile lăsate în competența centralei, precum și adaosuri sau bonificații cu acordul beneficiarului, conform reglementărilor legale;

j) aprobă în cazul propunerilor de invenții, inovații sau raționalizări, potrivit legii, angajările de cheltuieli pentru proiectare, construire a prototipurilor și experimentări, precum și restituirea sumelor utilizate în aceste scopuri către cei care le-au avansat;

k) aprobă trecerea pe seama cheltuielilor de producție a lipsurilor de valori materiale constatate la inventariere și scăderea din contabilitate a altor pagube dacă nu se datoresc culpei cuiva;

l) aprobă funcțiile care au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport în localitățile de reședință și aprobă încadrarea personalului cu domiciliu la distanțe de peste 50 km;

m) aprobă normativele de consum și de stoc la toate materialele și produsele din competența sa;

n) aprobă normele și normativele de muncă unificate pe grup de unități componente, cu acordul organelor sindicale corespunzătoare;

o) aprobă numărul de muncitori specialiști pentru întreprinderile subordonate și celelalte unități componente, în cadrul cotei stabilite de organul căruia îi este subordonată centrala, pe baza reglementărilor în vigoare;

p) stabilește numărul membrilor comitetului oamenilor muncii și, împreună cu uniunea sindicatelor pe ramură, numărul reprezentanților oamenilor muncii pentru întreprinderile subordonate și celelalte unități componente; aprobă pe baza propunerilor adunării generale a oamenilor muncii și cu consultarea directorului sau a conducătorului unității și numește membrii comitetului oamenilor muncii din rîndul cadrelor prevăzute la art. 50 lit. c;

r) hotărăște încadrarea și eliberarea din funcție a șefilor de serviciu, a șefilor de secție și a conducătorilor celorlalte compartimente de muncă din structura centralei care nu sînt prevăzute în competența altor organe de conducere colectivă; aprobă încadrarea și eliberarea din funcție a inginerilor șefi, contabililor șefi și a celorlalți conducători pe funcțiuni din întreprinderile subordonate și celelalte unități componente; numește locțiitorul directorului sau al conducătorului unității;

s) numește, cu avizul inspectoratelor școlare județene, cadrele didactice și de conducere ale școlilor profesionale și de specializare postliceală și a liceelor de specialitate subordonate centralei;

t) aprobă premierea personalului din aparatul centralei, precum și a personalului de conducere din unitățile în subordine; aprobă regulamentele de acordare a salariilor pentru personalul din unitățile în subordine;

u) aprobă planul de pregătire a cadrelor, în limita fondurilor alocate prin plan;

v) aprobă, potrivit legii micșorarea sau anularea cotelor de diminuare a salariilor în cazul neîndeplinirii sarcinilor, pentru conducerea unităților în subordine;

w) aprobă efectuarea de ore suplimentare cu acordul uniunii sindicatelor pe ramură în limitele prevederilor legale;

x) aprobă măsurile privind asigurarea condițiilor de muncă și de viață ale oamenilor muncii și îmbunătățirea acestora; îndrumă, coordonează și controlează îndeplinirea măsurilor de protecția muncii;

y) prezintă rapoarte în fața consiliului oamenilor muncii asupra modului în care au fost aduse la îndeplinire hotărîrile luate;

z) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege și însărcinări stabilite de consiliul oamenilor muncii al centralei.

Art. 63. -

Directorul general asigură conducerea curentă și aduce la îndeplinire hotărîrile consiliului oamenilor muncii, biroului executiv, adunării generale a oamenilor muncii și sarcinile stabilite de organul căruia îi este subordonată centrala. În acest scop:

a) ia măsuri operative pentru realizarea prevederilor de plan pe întreaga centrală și pe fiecare unitate în subordine și asigură aducerea la îndeplinire a hotărîrilor luate de organele colective de conducere ale centralei;

b) asigură aplicarea principiului muncii colective în activitatea desfășurată de către consiliul oamenilor muncii și de biroul executiv;

c) stabilește măsuri operative și asigură elaborarea de propuneri pentru îmbunătățirea activității de cercetare-dezvoltare, aprovizionare-desfacere și a celorlalte activități ce se exercită de centrală pentru unitățile în subordine;

d) inițiază studii, cercetări și analize cu privire la sporirea eficienței economice a activității centralei și a unităților în subordine; organizează activitatea de prognoză și prospectare;

e) organizează controlul îndeplinirii sarcinilor în cadrul centralei și unităților în subordine;

f) asigură controlul activității economice-financiare și gestionare de fond a unităților; răspunde pentru luarea măsurilor necesare asigurării integrității avutului obștesc și buna gospodărire a fondurilor materiale și bănești, pentru adoptarea măsurilor necesare în vederea îndeplinirii integrale și la timp a sarcinilor de plan, pentru respectarea principiilor și normelor disciplinei socialiste și dă dispoziții în limita competențelor legale pentru recuperarea pagubelor aduse avutului obștesc;

g) asigură informarea operativă a membrilor consiliului oamenilor muncii și biroului executiv asupra desfășurării activității centralei și a principalelor probleme și măsuri luate pe parcurs;

h) aprobă delegările de atribuții pe trepte ierarhice și compartimente de muncă pe baza structurii organizatorice și a regulamentului de organizare și funcționare a centralei;

i) încadrează și eliberează din funcție personalul de execuție din centrală și cel care nu este prevăzut în competența organelor de conducere colectivă.

Art. 64. -

Directorul general angajează centrala în relațiile cu persoanele juridice și cele fizice, precum și în fața organelor jurisdicționale. De asemenea, el poate da împuterniciri de reprezentare în acest scop altor cadre din unitatea respectivă.

SECȚIUNEA a IV-a Adunarea generală a oamenilor muncii

Art. 65. -

Adunarea generală a oamenilor muncii constituie forma superioară a conducerii colective, forul prin care clasa muncitoare, masele de oameni ai muncii participă în mod organizat la conducerea activității economico-sociale, la dezbaterea și soluționarea problemelor legate de îndeplinirea programelor de producție, exercită controlul asupra organelor de conducere. Expresie a democratismului orînduirii socialiste, adunarea generală reprezintă un mijloc de dezvoltare a conștiinței socialiste a oamenilor muncii, de întărire a disciplinei și responsabilității lor sociale, de stimulare a inițiativei creatoare a maselor în buna gospodărire a avutului obștesc.

Adunarea generală a oamenilor muncii are în principal următoarele atribuții:

a) dezbate planul cincinal și planurile anuale îmbunătățite precum și măsurile ce se impun în vederea mobilizării cît mai depline a rezervelor interne prin reducerea consumurilor specifice și a cheltuielilor de producție, asigurării creșterii productivității muncii, a eficienței activității economice, îmbunătățirii condițiilor de muncă și social-culturale ale oamenilor muncii;

b) aprobă angajamentele colectivului de muncă privind depășirea indicatorilor de plan și măsurile tehnico-organizatorice care să asigure îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate;

c) aprobă contractul colectiv de muncă, care se semnează de către conducătorul unității din partea organului colectiv de conducere și de către președintele comitetului sindicatului din partea oamenilor muncii;

d) analizează mersul îndeplinirii sarcinilor de plan, al angajamentelor și al prevederilor din contractul colectiv, pe baza dării de seamă prezentate de organul de conducere colectivă și adoptă măsuri în vederea îmbunătățirii activității în perioada următoare; aprobă programul de elaborare și reexaminare a normelor și normativelor de muncă, analizează modul cum s-au adus la îndeplinire măsurile stabilite în ședința anterioară;

e) aprobă, în condițiile legii, formele de remunerare a muncii ce se utilizează în unitate;

f) analizează și stabilește măsuri pentru continua îmbunătățire a activității de ridicare a conștiinței socialiste a oamenilor muncii, pentru îmbunătățirea activității cultural-educative de masă;

g) aprobă darea de seamă anuală asupra activității unității și a organului de conducere colectivă, modul de utilizare a beneficiilor în condițiile și după criteriile prevăzute prin dispoziții legale;

h) alege reprezentanții oamenilor muncii care fac parte din organele de conducere colectivă și hotărăște revocarea celor care nu au desfășurat o activitate corespunzătoare, propune pe ceilalți oameni ai muncii care urmează să facă parte din comitetul oamenilor muncii.

Art. 66. -

La întreprinderi, respectiv la unitățile componente ale centralelor, se organizează adunări generale ale oamenilor muncii, iar la cele mari sau cu largă răspîndire teritorială, adunări generale ale reprezentanților oamenilor muncii la acestea din urmă se vor organiza în prealabil adunări ale oamenilor muncii pe secții, ateliere, sectoare, șantiere, exploatări sau altele similare. Cu acest prilej se vor alege prin vot deschis reprezentanții oamenilor muncii pentru adunarea generală.

La adunările generale pe întreprinderi și respectiv la unitățile componente ale centralei vor participa membrii comitetului oamenilor muncii, reprezentanți ai organelor ierarhic superioare unității, precum și ai organelor de partid și organizațiilor de masă.

Art. 67. -

Numărul reprezentanților oamenilor muncii aleși pentru adunările generale pe întreprindere și respectiv la unitățile componente ale centralei se stabilește de comitetul sindicatului împreună cu comitetul oamenilor muncii, în funcție de numărul personalului permanent și al posibilităților concrete de ținere a adunării respective.

Reprezentanții oamenilor muncii pentru adunarea generală vor fi aleși pe o perioadă de un an.

În cazul neîndeplinirii sarcinilor de plan, ca urmare a unei activități proprii necorespunzătoare sau în cazul unor abateri disciplinare săvîrșite de reprezentanții oamenilor muncii în perioada pentru care au fost aleși, cei în cauză vor putea fi revocați și înlocuiți de adunările oamenilor muncii pe secții, ateliere, sectoare, șantiere, exploatări, de care au fost aleși.

Art. 68. -

Adunarea generală a oamenilor muncii sau reprezentanților acestora din întreprinderi și respectiv unități componente ale centralelor se convoacă semestrial în ședințe ordinare de comitetul sindicatului de comun acord cu comitetul oamenilor muncii. Adunarea generală mai poate fi convocată la cererea a cel puțin o treime din numărul oamenilor muncii sau a reprezentanților acestora, după caz.

În unitățile cu activitate sezonieră, adunările generale ale oamenilor muncii se vor organiza la începutul și încheierea campaniilor.

Adunarea generală a oamenilor muncii sau a reprezentanților acestora este valabil constituită, dacă participă cel puțin două treimi din numărul total al personalului sau din numărul total al reprezentanților aleși.

Art. 69. -

Adunarea generală a oamenilor muncii pe centrală se compune din membrii consiliului oamenilor muncii, ai comitetelor oamenilor muncii sau ai colectivelor de conducere operativă din întreprinderi și celelalte unități componente, reprezentanți ai oamenilor muncii din aparatul central, al căror număr se stabilește de biroul executiv împreună cu comisia organizațiilor sindicale ale unităților componente ale centralei.

La adunările generale ale oamenilor muncii din centrale vor participa, din partea ministerelor sau a celorlalte organe centrale sau locale, ministrul, respectiv conducătorul organului central sau local, adjuncți ai acestora sau alți membri ai colegiului, reprezentantul sindicatelor delegat de uniunea sindicatelor de ramură.

Art. 70. -

Adunarea generală a oamenilor muncii pe centrală se convoacă o dată pe an de comisia organizațiilor sindicale ale unităților în subordine de comun acord cu consiliul oamenilor muncii și are loc după încheierea bilanțului anual și desfășurarea adunării generale ale oamenilor muncii din unitățile în subordine.

Adunarea generală a oamenilor muncii este valabil constituită dacă participă cel puțin două treimi din numărul total al membrilor.

Art. 71. -

Răspunderea pentru organizarea adunării generale a oamenilor muncii pe centrală revine comisiei organizațiilor sindicale ale unităților componente ale centralei și consiliului oamenilor muncii, iar pe întreprinderi și celelalte unități componente, comitetului sindicatului și comitetului oamenilor muncii, care asigură pregătirea materialelor ce se supun dezbaterii, aduc la cunoștința oamenilor muncii ordinea de zi, organizează alegerea reprezentanților oamenilor muncii pentru adunările generale și asigură condițiile bunei desfășurări a acestora.

Art. 72. -

Adunarea generală a oamenilor muncii sau reprezentanților acestora pe centrală, întreprindere și celelalte unități componente, precum și adunările oamenilor muncii pe secții, sectoare, ateliere, șantiere, exploatări vor fi conduse de un prezidiu ales prin vot deschis, din rîndurile participanților.

Art. 73. -

Consiliile și comitetele oamenilor muncii au obligația de a analiza propunerile făcute în adunările generale, de a lua măsuri pentru aplicarea celor care se dovedesc eficiente; consiliile vor informa comitetele oamenilor muncii iar acestea din urmă întregul personal în termen de 30 de zile asupra modului de rezolvare.

Propunerile făcute în cadrul adunărilor generale, care depășesc posibilitățile de soluționare ale organelor de conducere colectivă, se vor înainta organului căruia îi este subordonată unitatea respectivă care, în termen de 30 de zile, va răspunde asupra modului de rezolvare.

Art. 74. -

Adunarea generală a oamenilor muncii pe centrală, întreprindere și respectiv unități componente exercită controlul asupra activității consiliului și respectiv asupra comitetului oamenilor muncii.

În cazul în care adunarea generală consideră ca nesatisfăcătoare activitatea consiliului, a comitetului oamenilor muncii sau a unor membri ai acestora, conducerea organului căruia îi este subordonată unitatea respectivă este obligată să analizeze cauzele și în termen de 15 zile să ia măsurile necesare, care pot ajunge pînă la înlocuirea acelor membri care au desfășurat o activitate necorespunzătoare, informînd comitetele unităților în subordine, respectiv consiliile și oamenii muncii.

CAPITOLUL IV Organizarea și funcționarea organelor centrale și locale ale
administrației de stat, precum și a instituțiilor de stat

Art. 75. -

Ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat, precum și comitetele executive ale consiliilor populare, sunt organizate și funcționează potrivit legii.

În subordinea ministerelor și celorlalte organe centrale ale administrației de stat, precum și a comitetelor executive ale consiliilor populare, se pot înființa instituții de stat activînd după caz în domeniile învățămîntului, sănătății, științei, culturii și artei, ocrotirii sociale, administrației de stat, precum și alte unități de stat cu sistem de finanțare asemănător, denumite în cuprinsul prezentei legi instituții de stat.

Instituțiile de stat, ca persoane juridice, se înființează de către Consiliul de Miniștri, dacă sînt de interes republican ori de către consiliile populare dacă sînt de interes local.

Instituțiile de stat care sînt persoane juridice pot înființa, în condițiile legii subunități fără personalitate juridică.

Prin actul de înființare a instituțiilor de stat se stabilesc obiectul activității, denumirea și sediul acestora, precum și orice alte dispoziții necesare pentru organizarea și funcționarea lor.

Desființarea instituțiilor de stat, precum și modificarea obiectului activității, denumirii ori sediului acestora se aprobă de către organele care au în competență înființarea lor.

Art. 76. -

Instituțiile de stat se înzestrează la înființare cu fonduri fixe, corespunzător activității care o desfășoară, au plan de cheltuieli și după caz plan de venituri, conduc evidența contabilă, au cont la bancă, dispun de mijloace bănești proprii și au relații economice cu alte unități, potrivit reglementărilor stabilite prin acte normative specifice.

Prevederile art. 4 al prezentei legi referitoare la fondurile fixe se aplică și instituțiilor de stat.

Art. 77. -

Instituțiile de stat subordonate ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat și consiliilor populare sînt titulare de plan pentru indicatorii ce le sînt repartizați și răspund de îndeplinirea acestora.

Art. 78. -

Instituțiile de stat care realizează venituri sînt obligate să le verse la bugetul de stat.

În cazurile stabilite de Consiliul de Miniștri, instituțiile de stat rețin veniturile realizate din activitatea proprie sau din alte surse, pentru acoperirea, potrivit planului, a unor cheltuieli de funcționare și de dezvoltare a bazei lor materiale.

Art. 79. -

Cheltuielile instituțiilor de stat se acoperă din:

- bugetul de stat, în limita sumelor aprobate și în raport de realizarea sarcinilor stabilite prin plan;

- venituri proprii, în condițiile prevăzute la art. 78, alin. 2.

Instituțiile de stat mai pot folosi pentru desfășurarea și lărgirea activității lor mijloace materiale și bănești, primite de la persoane juridice sau fizice, după caz, prin transfer sau sub formă de donație.

Conducătorii instituțiilor de stat cu personalitate juridică, finanțate de la bugetul de stat, sînt ordonatori de credite, avînd atribuțiile și răspunderile stabilite de lege.

Art. 80. -

Atribuțiile instituțiilor de stat se stabilesc prin actul lor de înființare, în funcție de obiectivele pe care le au de realizat și se dezvoltă prin regulamentele lor de organizare și funcționare, întocmite potrivit legii.

Art. 81. -

Prevederile art. 76-79 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător și ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat precum și comitetelor executive ale consiliilor populare. Prevederile capitolului III din prezenta lege privind conducerea colectivă se aplică și organelor centrale și locale ale administrației de stat, precum și instituțiilor de stat, potrivit specificului acestora, conform normelor stabilite de lege.

CAPITOLUL V Dispoziții finale

Art. 82. -

Dispozițiile prezentei legi cu privire la centrale se aplică și combinatelor, trusturilor, grupurilor de întreprinderi de stat, de fabrici sau de uzine și altor unități economice de stat asimilate centralelor. Dispozițiile cu privire la întreprinderile de stat se aplică și altor unități asimilate acestora avînd denumiri specifice activității lor.

Art. 83. -

Reglementările în vigoare cu privire la consiliile științifice ale institutelor de cercetare și cu privire la conducerea altor unități economice care au reglementări proprii se vor modifica prin lege conform prevederilor capitolului III și potrivit cu specificul acestora.

Art. 84. -

Decretul nr. 199/1949 privind organizarea și funcționarea întreprinderilor și organizațiilor economice ale statului, Hotărîrea nr. 719/1968 a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, cu privire la comitetele de direcție ale întreprinderilor și organizațiilor economice de stat, Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 586/1969 privind aprobarea Statutului centralei industriale (cadru), precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abrogă.

ANEXĂ

Componența comitetului oamenilor muncii pentru conducerea
activității economice și sociale

Nr. crt. Numărul de personal permanent al unității Nr. de membri în comitet Nr. reprezentanților oamenilor muncii în comitet
1. Pînă la 500 9 - 11 3
2. De la 501 la 1.000 11 - 13 3 - 4
3. De la 1.001 la 2.000 13 - 15 4 - 5
4. De la 2.001 la 3.000 15 - 17 5 - 6
5. De la 3.001 la 4.000 17 - 19 6 - 7
6. De la 4.001 la 5.000 19 - 21 7 - 8
7. De la 5.001 la 10.000 21 - 23 8 - 9
8. Peste 10.000 23 - 25 9 - 11
Această lege a fost votată de Marea Adunare Națională în ședința din 21 octombrie 1971, întrunind din cele 428 voturi exprimate, 424 voturi pentru și 4 voturi împotrivă.
Președintele Marii Adunări Naționale,
ȘTEFAN VOITEC

București, 21 octombrie 1971.

Nr. 11.

În conformitate cu art. 57 din Constituția Republicii Socialiste România, semnăm această lege.

Președintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUȘESCU

București, 21 octombrie 1971.

;
se încarcă...