Art 8 Actul constitutiv al societății | Lege 31/1990

Acesta este un fragment din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Constituirea societăților comerciale - Actul constitutiv al societății -
Art. 8.
- Referințe în jurisprudență (24), Reviste (5), Doctrină (7), Modele (3), Proceduri (4), Comentarii expert (1), Librăria Indaco (2)

Actul constitutiv al societății pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni va cuprinde: Reviste (1)

a) numele și prenumele, codul numeric personal, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia asociaților persoane fizice; denumirea, sediul și naționalitatea asociaților persoane juridice, numărul de înregistrare în registrul comerțului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naționale; la societatea în comandită pe acțiuni se vor arăta asociații comanditari și asociații comanditați, precum și reprezentantul fiscal, dacă este cazul; Modificări (1)

b) forma, denumirea, sediul și, dacă este cazul, emblema societății; Modificări (1), Reviste (1), Doctrină (1)

c) obiectul de activitate al societății, cu precizarea domeniului și a activității principale; Referințe în jurisprudență (1), Comentarii expert (1)

d) capitalul social subscris și cel vărsat. La constituire, capitalul social subscris, vărsat de fiecare acționar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, dacă prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui vărsat în termen de 12 luni de la înmatriculare; Modificări (1), Referințe în jurisprudență (2), Reviste (1)

e) valoarea bunurilor constituite ca aport în natură în societate, modul de evaluare și numărul acțiunilor acordate pentru acestea; Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1), Reviste (1)

f) numărul și valoarea nominală a acțiunilor, cu specificarea dacă sunt nominative sau la purtător. Dacă sunt mai multe categorii de acțiuni, se vor arăta numărul, valoarea nominală și drepturile conferite fiecărei categorii de acțiuni; Modificări (2), Referințe în jurisprudență (2), Reviste (1)

g) numele și prenumele, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul și naționalitatea administratorilor, persoane juridice; garanția pe care administratorii sunt obligați să o depună, puterile ce li se conferă și dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat; drepturile speciale de reprezentare și de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societățile în comandită pe acțiuni se vor indica comanditații care reprezintă și administrează societatea; Modificări (1), Referințe în jurisprudență (3), Reviste (1)

h) numele și prenumele, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul și naționalitatea cenzorilor, persoane juridice; Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

i) clauze privind conducerea, administrarea, funcționarea și controlul gestiunii societății de către organele statutare, controlul acesteia de către acționari, precum și documentele la care aceștia vor putea să aibă acces pentru a se informa și a-și exercita controlul; Modificări (1), Referințe în jurisprudență (2), Doctrină (1)

j) durata societății; Reviste (1), Comentarii expert (1)

k) modul de distribuire a beneficiilor și de suportare a pierderilor; Reviste (2)

l) sediile secundare - sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte asemenea unități fără personalitate juridică -, atunci când se înființează o dată cu societatea, sau condițiile pentru înființarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înființare; Reviste (1), Doctrină (1), Comentarii expert (1)

m) avantajele rezervate fondatorilor; Modificări (1)

n) acțiunile comanditarilor în societatea în comandită pe acțiuni; Modificări (1)

o) operațiunile încheiate de asociați în contul societății ce se constituie și pe care aceasta urmează să le preia, precum și sumele ce trebuie plătite pentru acele operațiuni; Modificări (1)

p) modul de dizolvare și de lichidare a societății.

Acesta este un fragment din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Caracterul dispozițiilor legale privind conținutul actului constitutiv - Sebastian Bodu
Conținutul actului constitutiv este cel stabilit de asociați, cu mențiunea că unele din elementele enumerate la art. 7, respectiv 8 din Legea societăților sunt obligatorii, sub sancțiunea respingerii cererii de înmatriculare sau a nulității societății, dacă a fost înmatriculată în lipsa lor, pe când altele sunt facultative, inexistența lor atrăgând aplicarea eo ipso a dispozițiilor legale relevante. Legea română nu face trimitere la vreun model de act constitutiv, precum alte legislații.
Semnificativ este, cu privire la conținutul actului constitutiv, în ce măsură părțile se pot îndepărta de la prevederile legale, dacă pot deroga sau adăuga la acestea. Cum Legea societăților sau alte acte normative aplicabile pot stabili expres sau nu limitele derogărilor, este rolul interpretului de a stabili dacă o anumită prevedere este imperativă sau dispozitivă ori dacă derogarea încalcă un anume text de lege sau doar un principiu dezvoltat pe baza unuia sau mai multor texte separate. Deși regula din dreptul privat este aceea că ce nu este interzis este permis, dreptul societar trebuie privit cu mult mai puțină indulgență întrucât actul constitutiv nu este un simplu contract între părți ci el are putere de lege și pentru asociații care nu sunt de acord cu el, ca și pentru cei ulteriori.
[ Mai mult... ]

Duraza societății - Sebastian Bodu
Durata societății este perioada pentru care se constituie societatea, stabilită de asociați la constituirea societății. Aceștia pot hotărî ca perioada să fie nedeterminată sau determinată (limitată). Înainte de expirarea duratei, asociații o pot prelungi (art. 1885 alin. (2) C. civ.) sau o pot transforma în nedeterminată. În cazul în care durata nu se specifică în act, se consideră că aceasta este nedeterminată (art. 1885 alin. (1) C. civ.). Regula în practică este durata nedeterminată (going concern). Durata determinată apare atunci când asociații și au propus, de exemplu, ca societatea să atingă un anumit obiectiv în intervalul de timp respectiv, după care motivele pentru funcționarea ei încetează, fie că au atins obiectivul, fie că acesta nu poate fi atins. Durata nu ar putea fi limitată decât prin actul constitutiv, de către asociați. Legea nu ar putea sa stabilească o limitare a duratei unei societăți, indiferent de domeniul de activitate, o astfel de dispoziție încălcând dreptul constituțional la asociere. Chiar și când societățile comerciale se constituie pentru o perioadă nedeterminată societatea nu este obligatoriu perpetuă, asociații putând decide oricând dizolvarea ei, acest lucru menționându se în Registrului Comerțului . Dizolvarea voluntară va fi, desigur, urmată de lichidare. În plus, în afară de voința asociaților, legea mai prevede și alte cauze de dizolvare anticipată precum reducerea capitalului sau a numărului acționarilor sub limita legală, falimentul societății sau retragerea autorizației administrative ori dispoziția expresă a autorității administrative competente .
Art. 227 alin. (2) din Legea societăților obligă conducerea societății comerciale constituite pe durată determinată să convoace adunarea generală pentru ca asociații să fie consultați cu privire la o eventuală prelungire a acesteia. În lipsa convocării, la cererea oricăruia dintre asociați, tribunalul poate dispune, prin încheiere, efectuarea consultării. Totuși, conform art. 206 din aceeași lege, creditorii personali ai asociaților dintr o societate în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată care au drepturi constatate printr un titlu executoriu anterior hotărârii adunării asociaților de prelungire a duratei societății peste termenul fixat inițial pot face opoziție împotriva hotărârii, în condițiile art. 62 .
[ Mai mult... ]

Obiectul de activitate - Sebastian Bodu
Obiectul de activitate este activitatea pe care societatea își propune să o realizeze pe parcursul funcționării sale. Obiectul de activitate este parte a obiectului contractual , ca element de validitate al actului constitutiv, însă nu se suprapune perfect peste acesta: obiectul de activitate este finalitatea practică, economică a obiectului contractului, conturat de faptul că actul constitutiv este dublat de personalitatea juridică a societății născute în baza lui, ca subiect de drept. De aceea nu există o relație de analogie între determinarea obiectului contractului, prevăzută la art. 1225 alin. (2) C. civ. și precizarea statutară a obiectului de activitate , determinarea obiectului referindu se, alături de liceitate, la contractul de societate, conform art. 1882 alin. (2) C. civ., la care se adăugă caracterul lucrativ (art. 1 din Legea societăților) , în timp ce activitatea statutară este doar modalitatea concretă în care se realizează obiectul contractului de societate. Precizarea obiectului de activitate în actul constitutiv, prin menționarea codului activității din economia națională (CAEN) avea inițial rolul de a specializa capacitatea de folosință a societății. Odată cu abrogarea principiului specializării capacității de folosință a persoanelor juridice cu scop lucrativ , care face ca precizarea unui obiect de activitate să devină o simplă limitare a mandatului de reprezentare al societății, menținerea unui obiect de activitate obligatoriu poate reprezenta o restrângere nelegală a libertății comerțului, astfel că Legea societăților comerciale, Legea registrului comerțului și Normele registrului comerțului ar trebui aliniate la art. 206 alin. (1) C. civ. Într o încercare practică de a acomoda dispozițiile art. 7 și 8 din Legea societăților cu cele ale art. 206 alin. (1) C. civ., societățile menționează, în cadrul obiectului de activitate, că pot desfășura și orice alte activități legale.
Deși distincția dintre activități economice (generatoare de venit) și comerciale nu este prevăzută în legislația civilă , activitatea lucrativă fiind specifică oricărei forme de societate din cele prevăzute de Codul civil, nu orice activitate lucrativă – respectiv de producție, comerț sau prestări de servicii – poate face obiectul unei societăți comerciale. Așadar, deși CAEN menționează ca activități economice, de exemplu, consultanță juridică (7411) sau alte activități liber profesioniste, acestea nu pot forma obiect al unei societăți comerciale deoarece, din legile speciale care reglementează aceste domenii de activitate, rezultă natura lor necomercială, chiar dacă lucrativă. Conform acelorași legi, acest gen de activitate este rezervat altor tipuri de societăți precum cele profesionale de avocați, notari etc. care se încadrează astfel în categoria altor tipuri de societate anume reglementat de lege, conform art. 1888 lit. i) C. civ. De asemenea, activitățile nelucrative nu pot forma obiectul de activitate al unei societăți comerciale . În ce privește distincția dintre o societate comercială și alte forme de societate, precum cea simplă sau cea participativă, aceasta nu (mai) rezultă din natura obiectului de activitate, comercial sau necomercial, ci doar din modul de constituire , în speță înregistrarea în vederea dobândirii personalității juridice, în cazul societăților comerciale, respectiv înființarea printr un simplu contract, neînregistrat, în cazul celor simple sau în participație.
[ Mai mult... ]

Sediile secundare - Sebastian Bodu
Pe lângă sediul social – denumit în acest caz principal – o societate mai poate avea și unul sau mai multe sedii secundare. Sediul secundar este locul – altul decât cel al sediului principal – la care funcționează o filială, sucursală sau alt dezmembrământ al societății, cu sau fără personalitate juridică. De asemenea, pe lângă sediul social, o societate comercială își poate indica în actele sale și un sediu ales, al cărui rol este acela de a primi actele de procedură.
Dezmembrămintele societare sunt acele extensii juridice ale unei societăți comerciale. Dezmembrămintele pot fi cu sau fără personalitate juridică. Au personalitate juridică filialele, iar sucursalele, regionalele, agențiile, oficiile, punctele de lucru și reprezentanțele nu au personalitate juridică, fiind denumite și sedii secundare.
[ Mai mult... ]

Doctrină:

Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
    În perioada dintre intrarea în vigoare a noului Cod civil și cea a intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă noțiunile de „comerciant – comerț – comercialitate” au supraviețuit ca urmare a unor dispoziții exprese ale legii (a se vedea în acest sens art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009). Totuși, în scopul implementării noilor noțiuni consacrate în această materie, legiuitorul a prevăzut modificări ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, una din principalele modificări vizând dispozițiile art. 1 din Lege, în sensul înlocuirii sintagmei „acte de comerț” cu cea de „activități cu scop lucrativ”. Semnalăm, așa cum s-a precizat anterior, inconsecvența legiuitorului care, în cuprinsul aceluiași act normativ (Legea nr. 71/2011), folosește două noțiuni noi diferite pentru aceeași veche noțiune. Astfel, în timp ce în art. 8 se dispune ca în toate actele normative în vigoare expresiile „acte de comerț”, respectiv „fapte de comerț”, se înlocuiesc cu expresia „activități de producție, comerț sau prestări servicii”, în art. 10 din Capitolul II, Secțiunea a 3-a se dispune înlocuirea noțiunii de „acte de comerț” cu cea de „activități cu scop lucrativ”. [ Mai mult... ] 

Societăți comerciale. Proceduri speciale., ediția 2
    La societatea pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni, datele ce trebuiesc conținute obligatoriu de actul constitutiv, și deci și de cererea de înmatriculare, sunt prevăzute de art. 8 din Legea nr. 31/1990: [ Mai mult... ] 

Legea privind registrul comerțului. Comentariu pe articole, ediția 1
    Necesitatea prelucrării rapide acererilor adresate oficiilor registrului comerțului adeterminat legiuitorul să instituie obligativitatea menționării în cererea de înmatriculare (înregistrare) asocietăților comerciale adatelor conținute în actele constitutive în mod obligatoriu. Aceste date sunt cele prevăzute în art. 7 și art. 8 din Legea nr. 31/1990, respectiv: [ Mai mult... ] 

Legea societăților. Comentariu pe articole, ediția 5
    §1. Elemente comune celor cinci forme de societate 
    Actul constitutiv trebuie să aibă un conținut minim obligatoriu, reglementat de art. 7-8 din L.S. 
    Cuprinsul actului constitutiv poate fi rezumat la următoarele 5 categorii de clauze: 
    (i) clauze de identificare a societății (denumirea, forma juridică, sediul social, obiectul statutar de activitate); [ Mai mult... ] 

Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
    430 În cazul societăților comerciale, art. 7 și art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicată, prevăd expres că actele lor constitutive vor conține, obligatoriu, obiectul de activitate al societății, cu precizarea domeniului și aactivității principale. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Lege 31/1990:
Art 1 Dispoziții generale
Art 2 Dispoziții generale
Art 3 Dispoziții generale
Art 4 Dispoziții generale
Art 5 Actul constitutiv al societății
Art 6 Actul constitutiv al societății
Art 7 Actul constitutiv al societății
Art 8 Actul constitutiv al societății
Art 9 Actul constitutiv al societății
Art 10 Actul constitutiv al societății
Art 11 Actul constitutiv al societății
Art 12 Actul constitutiv al societății
Art 13 Actul constitutiv al societății
Art 14 Actul constitutiv al societății
Art 15 Actul constitutiv al societății
Art 16 Actul constitutiv al societății
Art 17 Actul constitutiv al societății
Art 18 Formalități specifice pentru constituirea societății pe acțiuni prin subscripție publică
Reviste:
Dizolvarea și lichidarea societăților comerciale
Răspunderea penală pentru infracțiuni comise în legătură cu încălcarea unor dispoziții privind constituirea, organizarea, modificarea și încetarea societăților
1. Reprezentarea societății debitoare în insolvență
Cum se procedează pentru mărirea capitalului social al firmei?
Dizolvarea, lichidarea și radierea societăților
Mențiuni la Registrul Comerțului. Calitatea de reprezentant a societății comerciale
Considerații privind stabilirea temporară a sediului unei societăți la sediul profesional al avocatului
Adoptarea deciziilor de către organul de administrare al unei societăți pe acțiuni, prin delegare de competență din partea adunării generale a acționarilor
Abuz în serviciu. Persoana juridică. Participație (II)
Societate comercială. Modificarea actului constitutiv. Abuz de majoritate. Sancțiune aplicabilă
Doctrină:
Drepturile acționarilor, ediția 3
Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
Societăți comerciale. Proceduri speciale., ediția 2
Legea privind registrul comerțului. Comentariu pe articole, ediția 1
Legea societăților. Comentariu pe articole, ediția 5
Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
Legea societăților adnotată
Evaziunea fiscală. Comentarii și explicații, ediția 3
Modele:
Act constitutiv - societate în comandită pe acțiuni
Act constitutiv - societate pe acțiuni - administrată în sistem dualist
Act constitutiv - societate pe acțiuni - administrată în sistem unitar
Proceduri:
Procedură privind înregistrarea înregistrarea mențiunilor privind schimbarea formei juridice a unei societăți
Procedură privind înregistrarea în registrul comerțului, înregistrarea fiscală și autorizarea funcționării societății și companiei naționale
Procedură privind înregistrarea în registrul comerțului, înregistrarea fiscală și autorizarea funcționării societății pe acțiuni și în comandită pe acțiuni
Procedură privind înregistrarea în registrul comerțului, înregistrarea fiscală și autorizarea funcționării societății în nume colectiv, in comandită simplă și cu răspundere limitată
Referințe în cărți:
Tratat de drept societar - Teorie și practică
Legea societăților adnotată. Legea nr. 31/1990 și 368 de spețe
;
se încarcă...