Art 55 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății | Lege 31/1990

Acesta este un fragment din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Constituirea societăților comerciale - Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății -
Art. 55.
- Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (3), Comentarii expert (2), Librăria Indaco (1)

(1) În raporturile cu terții, societatea pe acțiuni, în comandită pe acțiuni sau cu răspundere limitată este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depășesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care ea dovedește că terții cunoșteau sau, în împrejurările date, trebuiau să cunoască depășirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singură, dovada cunoașterii. Modificări (1), Jurisprudență, Reviste (8)

(2) Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale societăților prevăzute în alineatul precedent, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terților, chiar dacă au fost publicate. Jurisprudență, Reviste (3), Comentarii expert (2)

Acesta este un fragment din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Depășirea limitelor de reprezentare legală - Sebastian Bodu
În materie de reprezentare, din interpretarea coroborată a cele două alineate ale art. 55 rezultă că, atunci când limitările au caracter legal, acestea sunt opozabile erga omnes. Dacă limitările sunt convenționale, adică stabilite prin actul constitutiv ori prin hotărâre a unui organ societar, deși permise, ele nu pot fi opuse terților de bună credință . Prin îndeplinirea (doar) a formalităților de publicitate societară nu le sunt opozabile terților de bună credință următoarele restricții convenționale:
(i) depășirea obiectului de activitate ;
[ Mai mult... ]

Inopozabilitatea - Sebastian Bodu
Inopozabilitatea, spre deosebire de nulitate, este soluția tradițională îmbrățișată de legiuitorului nostru în materie de depășire a limitelor reprezentării (indiferent cum sunt stabilite aceste limite și în ce constau), sancționându se un exces de putere, o deturnare a mandatului de la scopul formal conferit . Citând dintr o lucrare de referință, putem spune că „suntem în prezența aplicării, până la urmă, a principiului relativității actului juridic, deoarece, în virtutea acestui principiu, efectele actului juridic se produc numai față de partea sau părțile care au încheiat actul, personal sau prin reprezentant. Or, în ipoteza pe care o analizăm, nu se poate spune că actul juridic a fost încheiat personal sau prin reprezentant, de vreme ce „reprezentantul” a încheiat actul în lipsă sau cu depășirea (care înseamnă, practic, tot lipsă) împuternicirii de a reprezenta” . Inopozabilitatea pentru depășirea limitelor statutare sau legale a fost subliniată inclusiv în considerarea naturii mixte a reprezentării legale societare, situată între reprezentarea legală clasică, a persoanei fizice și reprezentarea convențională, voluntară . Aceeași inopozabilitate față de societate a actului încheiat cu depășirea obiectului de activitate ori a limitelor reprezentării se manifestă și atunci când hotărârea prin care s a aprobat actul încheiat cu terțul este ulterior anulată, în acest caz art. 55 alin. (1) din Legea societăților aplicându se în conjuncție cu art. 59 alin. (2) din aceeași lege .
Fiind, cum spuneam, o măsura de protecție, destinată acționarilor, aceștia pot renunța la ea ratificând actul , făcându l astfel opozabil, conform art. 1311 alin. (1) C. civ., astfel că actul își produce efectele față de societate de la chiar data încheierii lui, nu de la data ratificării , explicația fiind aceea că actul, deși virtual, din pricina situației tranzitorii existente până la ratificare sau la refuzul net de ratificare, ia naștere chiar pe data încheierii lui și ratificarea se limitează doar să înlăture piedica existentă până atunci în calea opozabilității lui față de societate . Terțul cocontractant nu se poate opune ratificării . Dacă terțul declanșase o acțiune ex contractu împotriva reprezentantului răspunzător direct ca urmare a inopozabilității lui față de societate, acesta va rămâne fără obiect odată actul ratificat, cu excepția situației în care întârzierea ratificării i a creat un prejudiciu. Având în vedere caracterul imperativ al normelor privind inopozabilitatea unor acte pentru a căror eficacitate în raport cu societatea legea cere expres îndeplinirea unor condiții, nu sunt permise derogări convenționale , prin actul constitutiv , acționarii neputând renunța definitiv la o măsură de protecție stabilită prin lege întrucât aceasta nu este un drept individual, ci colectiv, de care beneficiază toți acționarii, prezenți și viitori, precum și, indirect, creditorii sociali.
[ Mai mult... ]

Principiul specialității capacității de folosință - Sebastian Bodu
Capacitatea de folosință a unei persoane juridice este aptitudinea generală a acesteia de a dobândi drepturi și de a și asuma obligații prin încheierea de acte juridice . Din interpretarea coroborată a alin. (1) și (3) ale art. 206 C. civ. rezultă că persoana juridică cu scop lucrativ poate derula orice fel de activități legale, prin încheierea de acte juridice creatoare de drepturi și obligații, cu excepția celor care aparțin persoanelor fizice.
O primă limitare a capacității de folosință a persoanei juridice, prevăzută expres la art. 206 alin. (1) C. civ., este cea naturală, în speță imposibilitatea de a încheia acte care, în mod esențial, nu pot fi decât ale omului, ca individ. Această limitare se aplică atât drepturilor, cât și obligațiilor, atât patrimoniale, cât și nepatrimoniale . Sunt acte care pot intra exclusiv în conținutul capacității de folosință a persoanei fizice adopția, testamentul, partajul succesoral, renta viageră, cele de identificare a persoanei fizice sau anumite drepturi ale omului. Limitarea generică de la art. 206 alin. (1) C. civ. nu este prevăzută pentru fiecare act în parte, urmând a fi dedusă de la caz la caz, inclusiv în funcție de evoluția socială .
[ Mai mult... ]

Regimul capacității juridice nelimitate - Sebastian Bodu
Regimul capacității juridice nelimitate prevăzut de Legea societăților a fost extins în prezent, prin art. 206 alin. (1) C. civ., la toate persoanele juridice cu scop lucrativ, aliniind dispozițiile civile, generale, celor societare preexistente. Aceasta înseamnă că, în lumina noului Cod civil, s a eliminat în mod explicit principiul specialității capacității de folosință pentru persoanele juridice cu scop lucrativ , consolidându-se regula societară conform căreia o astfel de persoană juridică poate să facă orice operațiune, fie că este menționată în actul constitutiv fie că nu, fie că are caracter izolat, fie repetitiv , persoana juridică cu scop lucrativ având nevoie de flexibilitate pentru a se adapta „din mers” în privința activității profitabile. Spiritul comercial și celeritatea operațională ce caracterizează persoana juridică cu scop lucrativ nu poate fi compatibil cu o modificare anterioară a obiectului statutar al activității pentru ca abia apoi să poată fi încheiat actul juridic urmărit – sub sancțiunea nulității absolute și repunere a părților în situația anterioară – în condițiile în care oportunitățile de afaceri, în special cele speculative, necesită decizii rapide. Acesta este de fapt motivul pentru care principiul specialității capacității de folosință a fost eliminat pentru persoanele juridice cu scop lucrativ , rămânând doar limitările legale asupra unor anumite activități economice, limitări condiționate de categoria persoanei juridice sau forma ei de organizare (precum instituții financiare, societăți de asigurare reasigurare, societăți de servicii de investiții financiare etc.), în rest exclusivitatea lui rămânând caracteristică doar persoanelor juridice non profit , după cum rezultă în mod evident și explicit din interpretarea literală și istorico teleologică a primelor două aliniate ale art. 206 C. civ. Mai mult, sancționarea cu nulitatea absolută a actelor încheiate de persoanele juridice non profit cu depășirea obiectului de activitate și lipsa oricărei referiri la actele persoanei juridice cu scop lucrativ întărește această concluzie, lăsând actele persoanei juridice cu scop lucrativ la nivelul reglementării comune referitoare la acte juridice, în general, societăților comerciale aplicându li se în plus prevederile legii speciale.
În lumina dispozițiilor art. 206 alin. (1) C. civ., incapacitatea specială a persoanei juridice cu scop lucrativ a dispărut , iar stabilirea unui obiect statutar de activitate nu mai poate, în lipsa sancțiunii nulității, să reprezinte o specializare a capacității juridice. Indiferent de obiectul de activitate, persoana juridică cu scop lucrativ are capacitate juridică nelimitată , putând încheia orice fel de acte cu excepția celor care, prin natura lor sau prin lege, nu pot aparține decât persoanei fizice, cele care au un scop ilicit, imoral, în dezacord cu interesul general, cele care, prin caracterul repetitiv, excedă scopului lucrativ ori pentru care legea cere o autorizare sau un aviz distinct, iar aceste limitări excepționale nu reprezintă o „specializare”. Specializarea presupune, prin esența ei, limite auto stabilite ale activității, prin precizarea uneia sau mai multor activități sub formă de obiect al activității, a căror depășire este sancționată cu nulitatea (absolută).
[ Mai mult... ]

Doctrină:

Drepturile acționarilor, ediția 3
    Această transformare acapacității de folosință asocietății dizolvate, efectuată cu respectarea formelor de publicitate prevăzute de lege (publicarea în Monitorul Oficial), va avea drept consecință imposibilitatea invocării de către terți abunei-credințe în cazul în care vor încheia cu administratorii societății acte juridice care exced obiectivului lichidării. Conform art. 55 din Legea nr. 31/1990, aplicând principiul de interpretare per acontrario, în cazul în care se dovedește că terții cunoșteau sau, în împrejurările date, trebuiau să cunoască depășirea limitelor obiectului de activitate ori când actele astfel încheiate depășesc limitele puterilor prevăzute de lege pentru organele respective, actele astfel încheiate vor fi nule. Este adevărat că, potrivit art. 55 alin. (1) teza aII-a, publicarea nu poate constitui, singură, dovada cunoașterii, însă normele de drept referitoare la dizolvare au caracterul de norme speciale față de normele care stabilesc cadrul juridic aplicabil opozabilității actelor încheiate de organele de reprezentare și conducere ale societății, având deci onatură derogatorie3. 
    3 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Gh. Piperea, op. cit., 2006, p. 736.
[ Mai mult... ]
 

Legea societăților. Comentariu pe articole, ediția 5
    Art. 55 din L.S. reglementează alte aspecte ale protecției terților în raporturile lor cu societatea. Este vorba de efectele actelor juridice încheiate de reprezentanții societății cu depășirea obiectului de activitate, precum și de efectele clauzelor actului constitutiv și ale hotărârilor organelor statutare care limitează puterile conferite de lege organelor societății. 
    Potrivit art. 70 din L.S., administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății, afară de restricțiile arătate în actul constitutiv. [ Mai mult... ] 

Legea societăților adnotată
   1. La societățile cu răspundere limitată clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale societății care limitează puterile conferite de lege organelor societății, sunt inopozabile terților, chiar dacă au fost publicate, prin urmare sunt lipsite de eficacitate, prevalând puterile conferite de lege. 
    Numai în raporturile dintre administratori și societate, restricțiile impuse prin hotărârea adunării generale cu privire la dreptul de reprezentare al celui de-al doilea administrator, pot produce consecințe juridice, în măsura în care operațiunea încheiată de administrator cu nesocotirea acestor restricții, a produs pagube societății. (ÎCCJ, s. com., dec. nr. 2656 din 30 octombrie 2009) [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Lege 31/1990:
Art 45 Înmatricularea societății
Art 46 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 47 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 48 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 49 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 50 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 51 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 52 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 53 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 54 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 55 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 56 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 57 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 58 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 59 Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Art 60 Unele dispoziții procedurale
Art 61 Unele dispoziții procedurale
Art 62 Unele dispoziții procedurale
Art 63 Unele dispoziții procedurale
Art 64 Unele dispoziții procedurale
Art 65 Dispoziții comune
Reviste:
Ipoteza falsus procurator/L’hypothèse du faux procurateur (Falsus procurator)/Falsus procurator hypothesis
Organele societății comerciale și reprezentarea sa legală
10. Buna-credință. Teoria proprietarului aparent. Principiul ocrotirii bunei-credințe. Prezumție relativă. Condiții
1. Reprezentarea societății debitoare în insolvență
Pe marginea jurisprudenței recente: înstrăinarea activelor societății, o pură decizie de oportunitate?
ÎCCJ: Despre administratorul unei SA al cărui mandat a expirat
Scurte considerații asupra obligației sub condiția suspensivă a aprobării adunării generale a acționarilor
Oglinzi paralele: Este puterea de reprezentare o veritabilă putere?/Miroirs parallèles: Le pouvoir de représentation est-il un vrai pouvoir?/Parallel mirrors: Is the power of agency a true power?
Capacitatea juridică a societății comerciale
Capacitatea juridică a societății comerciale
Doctrină:
Drepturile acționarilor, ediția 3
Legea societăților. Comentariu pe articole, ediția 5
Legea societăților adnotată
Referințe în cărți:
Legea societăților adnotată. Legea nr. 31/1990 și 368 de spețe
;
se încarcă...