Art 125 Despre adunările generale | Lege 31/1990

Acesta este un fragment din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Societățile pe acțiuni - Despre adunările generale -
Art. 125.
- Referințe în jurisprudență (16), Reviste (2), Doctrină (3), Librăria Indaco (1)

(1) Acționarii nu vor putea fi reprezentați în adunările generale decât prin alți acționari, în baza unei procuri speciale, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 102 alin. (2) și (3), când procura specială poate fi dată și altui coproprietar. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (12), Reviste (1), Doctrină (1)

(2) Acționarii care nu au capacitatea legală, precum și persoanele juridice pot fi reprezentați prin reprezentanții lor legali, care, la rândul lor, pot da procură specială altor acționari. Modificări (1), Referințe (1), Referințe în jurisprudență (3), Doctrină (1)

(3) Procurile vor fi depuse în original, în termenul în care acționarii sunt obligați să depună acțiunile sau în termenul prevăzut de actul constitutiv. Ele vor fi reținute de societate, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal. Modificări (1), Derogări (1), Referințe în jurisprudență (11), Reviste (2), Doctrină (1)

(4) Prin actul constitutiv se poate deroga de la dispozițiile privitoare la reprezentarea numai prin acționari.

(5) Administratorii și funcționarii societății nu pot reprezenta pe acționari, sub sancțiunea nulității hotărârii, dacă, fără votul acestora, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe (1), Referințe în jurisprudență (12), Reviste (1), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Drepturile acționarilor, ediția 3
    Reprezentarea în adunarea generală aacționarilor prin alte persoane decât acționarii, la care face referire art. 100 alin. (2) teza aII-a, afost introdusă și în dreptul comun odată cu modificarea art. 125 din Legea nr. 31/1990 prin Legea nr. 441/2006. [ Mai mult... ] 

Legea societăților. Comentariu pe articole, ediția 5
    §1. Considerații generale 
    Participarea la adunarea generală, prin reprezentanți, dă posibilitatea acționarilor să își manifeste voința lor (D.D. Gerota, Curs de societăți comerciale, p. 145). În urma modificărilor aduse art. 125 de Legea nr. 441/2006, a fost abrogată cerința reprezentării prin acționari (de la care se putea deroga numai prin actul constitutiv), astfel că în prezent orice persoană (acționar sau terț față de societate), cu excepția persoanelor cărora le este interzisă prin lege calitatea de reprezentant (de exemplu, cele menționate în art. 126 din L.S.), poate reprezenta un acționar în adunarea generală. Această soluție a legiuitorului armonizează prevederile Legii societăților cu cele ale Legii nr. 297/2004, care permit, în cazul societăților pe acțiuni tranzacționate pe o piață reglementată, ca reprezentarea în cadrul adunării generale să se facă prin acționari sau neacționari, cu excepția administratorilor și, am adăuga noi, a membrilor directoratului sau ai consiliului de supraveghere [art. 243 alin. (6) din Legea nr. 297/2004]. [ Mai mult... ] 

Legea societăților adnotată
    Curtea reține că organul de conducere și de decizie al unei societăți comerciale pe acțiuni este Adunarea generală a acționarilor, în cadrul căreia acționarii, pe baza votului, exprimă voința societății, ca rezultat al aplicării principiului majorității în adoptarea hotărârilor acestui organ. Dacă există acționari care nu sunt de acord cu cele votate în Adunarea generală a acționarilor, aceștia pot ataca hotărârile pe care le consideră contrare legii sau actului constitutiv. Art. 125 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 441/2006, recunoaște tuturor acționarilor, indiferent de tipul societății comerciale pe acțiuni, dreptul de a încredința exercițiul dreptului de vot. Operațiunea juridică de încredințare a exercițiului dreptului de vot unui terț se poate realiza prin intermediul unui contract de mandat, care va îmbrăca forma unui înscris, denumit împuternicire ori procură. Așa fiind, în deplină concordanță cu libertatea contractuală, orice acționar poate fi reprezentat de o altă persoană fizică, acționar sau nu, cu capacitate de exercițiu deplină, necesară, pe de o parte, pentru reprezentarea conformă mandatului primit și, pe de altă parte, pentru că, de cele mai multe ori, votul în Adunarea generală a acționarilor presupune exprimarea acordului față de unele propuneri privind acte de dispoziție juridică. [ Mai mult... ] 

Drepturile acționarilor, ediția 3
    Reprezentarea în adunarea generală aacționarilor prin alte persoane decât acționarii, la care face referire art. 100 alin. (2) teza aII-a, afost introdusă și în dreptul comun odată cu modificarea art. 125 din Legea nr. 31/1990 prin Legea nr. 441/2006. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Lege 31/1990:
Art 115 Despre adunările generale
Art 116 Despre adunările generale
Art 117 Despre adunările generale
Art 118 Despre adunările generale
Art 119 Despre adunările generale
Art 120 Despre adunările generale
Art 121 Despre adunările generale
Art 122 Despre adunările generale
Art 123 Despre adunările generale
Art 124 Despre adunările generale
Art 125 Despre adunările generale
Art 126 Despre adunările generale
Art 127 Despre adunările generale
Art 128 Despre adunările generale
Art 129 Despre adunările generale
Art 130 Despre adunările generale
Art 131 Despre adunările generale
Art 132 Despre adunările generale
Art 133 Despre adunările generale
Art 134 Despre adunările generale
Art 135 Despre adunările generale
Reviste:
Răspunderea penală pentru infracțiuni comise în legătură cu încălcarea unor dispoziții privind constituirea, organizarea, modificarea și încetarea societăților
Conflictul de interese în dreptul societăților (art. 127 din Legea nr. 31/1990). Obligația asociatului de a se abține de la deliberări în cazul conflictului de interese
Studiu de caz - Despre acțiunea în anulare a hotărârii AGA. Calitatea procesuală pasivă
Acțiune în anularea hotărârii AGA. Distincție între nulitatea absolută și relativă. Condiții de exercitare a acțiunii
Acțiune în anularea hotărârii AGA. Distincție între nulitatea absolută și relativă. Condiții de exercitare a acțiunii
Raportul dintre abuzul în adoptarea hotărârilor AGA și abuzul de drept
Doctrină:
Drepturile acționarilor, ediția 3
Legea societăților. Comentariu pe articole, ediția 5
Legea societăților adnotată
Referințe în cărți:
Legea societăților adnotată. Legea nr. 31/1990 și 368 de spețe
;
se încarcă...