Drepturile și libertățile fundamentale | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția din 1991. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale -
CAPITOLUL 2
Drepturile și libertățile fundamentale

ARTICOLUL 22 Dreptul la viața și la integritatea fizică și psihică Reviste (1)

(1) Dreptul la viața, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.

(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă. Reviste (1)

ARTICOLUL 23 Libertatea individuală Jurisprudență relevantă (2)

(1) Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile.

(2) Percheziționarea, reținerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile și cu procedura prevăzute de lege.

(3) Reținerea nu poate depăși 24 de ore.

(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalității mandatului, arestatul se poate plânge judecătorului, care este obligat să se pronunțe prin hotărâre motivată. Prelungirea arestării se aproba numai de instanța de judecată. Modificări (1), Jurisprudență relevantă (2)

(5) Celui reținut sau arestat i se aduc de îndată la cunostință, în limba pe care o înțelege, motivele reținerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunostință numai în prezența unui avocat, ales sau numit din oficiu.

(6) Eliberarea celui reținut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut. Modificări (1)

(7) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune.

(8) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată.

(9) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.

ARTICOLUL 24 Dreptul la apărare Jurisprudență relevantă (1)

(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

ARTICOLUL 25 Libera circulație Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (1)

(1) Dreptul la libera circulație, în țară și în străinătate, este garantat. Legea stabilește condițiile exercitării acestui drept.

(2) Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară.

ARTICOLUL 26 Viața intimă, familială și privată

(1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată.

(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

ARTICOLUL 27 Inviolabilitatea domiciliului

(1) Domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reședința unei persoane fără învoirea acesteia.

(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în următoarele situații: Modificări (1)

a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești;

b) pentru înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;

c) pentru apărarea siguranței naționale sau a ordinii publice;

d) pentru prevenirea răspândirii unei epidemii.

(3) Perchezițiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat și pot fi efectuate numai în formele prevăzute de lege. Modificări (1)

(4) Perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, afară de cazul delictului flagrant. Modificări (1)

ARTICOLUL 28 Secretul corespondenței Referințe în jurisprudență (1)

Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

ARTICOLUL 29 Libertatea conștiinței

(1) Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc.

(3) Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii.

(4) În relațiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă.

(5) Cultele religioase sunt autonome față de stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistentei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azil și în orfelinate. Referințe în jurisprudență (1)

(6) Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine.

ARTICOLUL 30 Libertatea de exprimare Referințe în jurisprudență (1)

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(3) Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații.

(4) Nici o publicație nu poate fi suprimată.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa finanțării.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

(8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunostința publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

ARTICOLUL 31 Dreptul la informație

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau siguranța națională. Modificări (1)

(4) Mijloacele de informare în masa, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

(5) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.

ARTICOLUL 32 Dreptul la învățătură Doctrină (1)

(1) Dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare.

(2) Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. În condițiile legii, învățământul se poate desfășura și într-o limbă de circulație internațională.

(3) Dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța limba lor maternă și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.

(4) Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii. Modificări (1)

(5) Instituțiile de învățământ, inclusiv cele particulare, se înființează și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Modificări (1)

(6) Autonomia universitară este garantată.

(7) Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.

ARTICOLUL 33 Dreptul la ocrotirea sănătății

(1) Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat.

(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.

(3) Organizarea asistentei medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate și recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale și a activităților paramedicale, precum și alte măsuri de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

ARTICOLUL 34 Dreptul de vot

(1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

(2) Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

ARTICOLUL 35 Dreptul de a fi ales

(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele locale, și vârsta de cel puțin 35 de ani, pentru a fi aleși în Senat sau în funcția de Președinte al României. Modificări (1)

ARTICOLUL 36 Libertatea întrunirilor

Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfașura numai în mod pașnic, fără nici un fel de arme.

ARTICOLUL 37 Dreptul de asociere

(1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate și în alte forme de asociere. Modificări (1)

(2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale. Jurisprudență relevantă (1)

(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.

(4) Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.

ARTICOLUL 38 Munca și protecția socială a muncii Referințe în jurisprudență (1)

(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei și alegerea locului de muncă sunt libere. Modificări (1)

(2) Salariații au dreptul la protecția socială a muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (16)

(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.

(4) La munca egală, femeile au salariu egal cu barbații.

(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate. Referințe în jurisprudență (1)

ARTICOLUL 39 Interzicerea muncii forțate

(1) Munca forțată este interzisă.

(2) Nu constituie muncă forțată:

a) serviciul cu caracter militar sau activitățile desfășurate în locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu prestează serviciul militar obligatoriu din motive religioase; Modificări (1)

b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiții normale, în perioada de detenție sau de libertate condiționată;

c) prestațiile impuse în situația creată de calamități ori de alt pericol, precum și cele care fac parte din obligațiile civile normale stabilite de lege.

ARTICOLUL 40 Dreptul la grevă

(1) Salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale.

(2) Legea stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept, precum și garanțiile necesare asigurării serviciilor esențiale pentru societate.

ARTICOLUL 41 Protecția proprietății private Modificări (1), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (4)

(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. Referințe în jurisprudență (2), Doctrină (1)

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (2), Reviste (1), Doctrină (2)

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. Jurisprudență relevantă (2), Doctrină (2)

(4) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității.

(5) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, prin justiție.

(6) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(7) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă. Reviste (1)

(8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii.

ARTICOLUL 42 Dreptul la moștenire Referințe în jurisprudență (1), Doctrină (1)

Dreptul la moștenire este garantat.

ARTICOLUL 43 Nivelul de trai

(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.

(2) Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistența medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asistență socială prevăzute de lege. Modificări (1)

ARTICOLUL 44 Familia

(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

(2) Condițiile de încheiere, de desfacere și de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.

(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie.

ARTICOLUL 45 Protecția copiilor și a tinerilor

(1) Copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor.

(2) Statul acordă alocații de stat pentru copii și ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori handicapat. Alte forme de protecție socială a copiilor și a tinerilor se stabilesc prin lege. Modificări (1)

(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activități care le-ar dăuna sănătății, moralității sau care le-ar pune în primejdie viața ori dezvoltarea normală sunt interzise.

(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajați ca salariați.

(5) Autoritățile publice au obligația să contribuie la asigurarea condițiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viața politică, socială, economică, culturală și sportivă a țării.

ARTICOLUL 46 Protecția persoanelor handicapate Modificări (1)

Persoanele handicapate se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de prevenire, de tratament, de readaptare, de învățământ, de instruire și de integrare socială a handicapaților, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.

ARTICOLUL 47 Dreptul de petiționare

(1) Cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor.

(2) Organizațiile legal constituite au dreptul să adreseze petiții exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.

(3) Exercitarea dreptului de petiționare este scutită de taxă.

(4) Autoritățile publice au obligația să răspundă la petiții în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii. Referințe în jurisprudență (6)

ARTICOLUL 48 Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică Referințe în jurisprudență (1)

(1) Persoana vătămată într-un drept al sau de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei. Modificări (1)

(2) Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.

(3) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvârșite în procesele penale. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1), Doctrină (1)

ARTICOLUL 49 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți Modificări (1), Referințe în jurisprudență (31)

(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.

Acesta este un fragment din Constituția din 1991. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    Instituirea prin Constituția din 1991 acaracterului oficial al limbii române trebuie analizată în corelație cu alte prevederi constituționale din art. 32 referitoare la dreptul minorităților naționale de aînvăța în limba lor maternă și de afi instruite în această limbă, cu prevederile art. 120 referitoare la dreptul minorităților naționale de autiliza limba maternă în relațiile cu autoritățile publice locale și serviciile publice deconcentrate în unitățile administrativ-teritoriale unde minoritățile au opondere semnificativă și cu prevederile art. 128 referitoare la dreptul minorităților naționale de autiliza limba maternă în justiție. [ Mai mult... ] 

Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
    În literatura juridică afost pusă însă și întrebarea dacă dispoziția fostului art. 42 din Constituție, care garanta dreptul la moștenire, nu ar putea fi considerată ca oexcepție de la incapacitatea specială instituită de art. 41 alin. (2) din Constituția din 1991.S-a sugerat că răspunsul ar putea fi afirmativ, ținând seama de succesiunea textelor constituționale, ceea ce ar avea drept consecință posibilitatea pentru cetățenii străini și apatrizi de adobândi și după intrarea în vigoare aConstituției, prin moștenire, terenuri situate în România381. 
    381 A se vedea V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, op. cit., 2004, p. 287-288.
[ Mai mult... ]
 

Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
    Principiul garantării, apărării și recunoașterii drepturilor subiective civile privește, în egală măsură, atât drepturile patrimoniale reale, în primul rând dreptul de proprietate și cele de creanță, cât și drepturile nepatrimoniale. Ni se pare, în această privință, că nu este cazul să distingem garantarea, apărarea și recunoașterea dreptului de proprietate de garantarea, apărarea și recunoașterea altor drepturi civile subiective. Importanța acestor drepturi nu poate fi ierarhizată, decât pe baza unor elemente subiective. Dreptul la viață și sănătate poate fi și este – credem – tot atât de important precum dreptul de proprietate. Garantarea și ocrotirea acestor drepturi subiective și-a găsit reglementarea juridică în multe și variate acte normative, începând cu Constituția României și noul Cod civil și terminând cu ordinele miniștrilor sau cu deciziile consiliilor locale. În art. 41 alin. (1) din Constituția României se prevede garantarea dreptului de proprietate, iar în alineatul (2) al aceluiași articol, formulat prin Legea de revizuire a Constituției Legea de revizuire a Constituției este publicată în M.Of. nr. 669 din22 septembrie 2003., se stabilește că: „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”, iar în art.135 alin. (2) se prevede că: „Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege”. Alineatul (5) din acest din urmă articol prevede că: „Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice”, iar art. 41 alin. (31) (introdus în textul Constituției prin Legea de revizuire) formulează următoarea prohibiție: „Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor”. Aceste reguli cuprinse în legea fundamentală a țării constituie fundamentul legal al principiului proprietății. Pe baza acestor reglementări constituționale, dreptul civil asigură un cadrul juridic corespunzător pentru apărarea, în egală măsură, a proprietății private, indiferent de titular, și în mod corespunzător a proprietății publice. [ Mai mult... ] 

Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
    În doctrină, într-o opinie, a fost subliniată ideea că textul, eficientizând juridic principiul de drept civil al ocrotirii bunei-credințe, protejează titlul subdobânditorului, dar numai dacă acesta din urmă nu a fost de rea credință la încheierea actului de înstrăinare4. Într-o altă opinie, textul ar fi neconstituțional, deoarece încalcă principiile care guvernează acțiunea în timp a legii civile și, nu mai puțin, dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale art. 41 alin. (2) și 3 din Constituție1. În opinia autorului, textul consacră, cu efect retroactiv și în premieră absolută, un caz de validare a unui act juridic lovit de nulitate și, corelativ, un mod de dobândire a proprietății imobiliare de la un non dominus prin efectul impus de simpla bună credință a subdobânditorului2. 
    4 I. Adam, Drept civil. Drepturile reale, Ed. All Beck, București, 2002, p. 383. 
    1 M. Nicolae, Regimul juridic al imobilelor preluate abuziv. Legea nr. 10/2001 comentată și adnotată, vol. I de F.A. Baias, B. Dumitrache, M. Nicolae, Ed. Rosetti, București, 2002, p. 264-283, 294. 
    2 Idem, p. 296.
[ Mai mult... ]
 

Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
    189 Pentru o prezentare a evoluției legislației românești în materie, a se vedea Fl.A. Baias, B. Dumitrache, loc. cit., p. 19; L. Giurgiu, Considerații în legătură cu Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în Dreptul nr. 2/1995, p. 17. 
    190 M.Of. nr. 271 din 26 septembrie 1994.
[ Mai mult... ]
 

Pot fi de interes:

Constituția:
Dispoziții comune
Drepturile și libertățile fundamentale
Îndatoririle fundamentale
Avocatul Poporului
Parlamentul
Președintele României
Guvernul
Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administrația publică
Autoritatea judecătorească
Reviste:
Dreptul la viață al fătului - recunoscut sau nu de dreptul penal român?
Regimul juridic al investițiilor străine în România (III)
Evoluția constituționalismului în România (I)
Doctrină:
Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
;
se încarcă...