Parlamentul României

Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească

Modificări (2), Acțiuni respinse (8), Referințe (6), Reviste (6), Jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13 august 1992 până la 26 septembrie 2004, fiind înlocuit prin Lege 92/1992(r1);
Formă aplicabilă de la 13 august 1992 până la 29 septembrie 1997, fiind înlocuită prin republicarea (r1) din Monitorul Oficial, Partea I nr. 259 din 30 septembrie 1997

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Modificări (1)

Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, avînd atribuții proprii ce sînt exercitate prin instanțele judecătorești și Ministerul Public, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de Constituție și celelalte legi ale țării.

Art. 2. - Modificări (1), Jurisprudență (5)

Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecății.

Instanțele judecă toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum și orice alte cauze pentru care legea nu stabilește o altă competență.

Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Art. 3. - Jurisprudență (1)

Judecătorii sînt independenți și se supun numai legii.

Art. 4. -

Nimeni nu este mai presus de lege. Jurisprudență (3)

Justiția se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.

Art. 5. -

Ședințele de judecată sînt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege.

Art. 6. -

Procedura judiciară se desfășoară în limba română.

Cetățenii aparținînd minorităților naționale, precum și persoanele care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Art. 7. -

În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.

Art. 8. -

Asistența juridică internațională se solicită sau se acordă de instanțele de judecată și Ministerul Public în condițiile prevăzute de lege și de convențiile internaționale la care România este parte.

Art. 9. -

Hotărîrile instanțelor judecătorești se pronunță în numele legii și se execută în numele Președintelui României.

TITLUL II Compunerea și funcționarea instanțelor judecătorești

CAPITOLUL I Dispoziții comune

Art. 10. - Jurisprudență (1)

Instanțele judecătorești sînt:

a) judecătoriile;

b) tribunalele;

c) curțile de apel;

d) Curtea Supremă de Justiție.

În limitele stabilite prin lege vor funcționa și instanțe militare.

Competența instanțelor judecătorești se stabilește prin lege.

Art. 11. -

Organizarea și funcționarea Curții Supreme de Justiție și a instanțelor militare sînt reglementate prin lege.

Art. 12. -

Dispozițiile prezentei legi se aplică și altor instanțe judecătorești, în măsura în care legile lor de organizare și funcționare nu dispun altfel.

Art. 13. -

Fiecare judecătorie, tribunal și curte de apel se încadrează cu numărul necesar de judecători. Instanțele sînt conduse de cîte un președinte, care exercită și atribuții de administrație.

Președinții tribunalelor și ai curților de apel sînt ajutați de vicepreședinți. Ministrul justiției stabilește judecătoriile la care președinții sînt ajutați de vicepreședinți. Modificări (1)

Președinții instanțelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, și alte atribuții decît cele privind activitatea de judecată. Modificări (1), Jurisprudență (1)

Art. 14. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

Tribunalele și curțile de apel pot avea una sau mai multe secții, după natura proceselor. La tribunalele și curțile de apel care au o singură secție, aceasta este mixtă.

Numărul secțiilor tribunalelor și ale curților de apel se stabilește de ministrul justiției. Ministrul justiției stabilește tribunalele și curțile de apel la care funcționează secții maritime și fluviale, pentru judecarea cauzelor prevăzute de lege.

Art. 15. -

Secțiile tribunalelor și ale curților de apel sînt conduse de cîte un președinte de secție. Vicepreședintele instanței este și președinte al uneia dintre secții. Modificări (1)

Președintele instanței repartizează judecătorii pe secții.

Art. 16. -

Președinții instanțelor sau, după caz, președinții de secții constituie complete de judecată. Cînd este necesar, pot fi constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii.

Cauzele penale privind pe minori se judecă de judecători anume desemnați de ministrul justiției. Modificări (1)

Art. 17. - Jurisprudență (2)

Completul de judecată este prezidat de președintele sau vicepreședintele instanței ori de președintele secției, atunci cînd aceștia participă la judecată. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de președintele instanței sau al secției.

Art. 18. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

Hotărîrile instanțelor judecătorești se iau cu majoritatea voturilor judecătorilor din completul de judecată.

În cazul în care completul de judecată este format din 2 judecători, iar aceștia nu ajung la un acord, procesul se judecă din nou în complet de divergență.

Completul de divergență se constituie prin includerea, în completul de judecată, a președintelui sau vicepreședintelui instanței ori a unui alt judecător desemnat de președinte.

Art. 19. - Modificări (1)

Ministrul justiției, prin inspectori generali, judecători-inspectori de la curțile de apel sau prin judecători-delegați are drept de control asupra activității judecătorilor de la judecătorii, tribunale și curți de apel. Același drept îl au și președinții instanțelor asupra judecătorilor din subordinea lor.

Controlul se exercită prin verificarea lucrărilor, a modului în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și avocații, precum și prin aprecierea asupra activității, pregătirii și aptitudinilor profesionale.

Nu pot fi supuse controlului la care se referă alin. 1 și 2 soluțiile date în procese, pînă la rămînerea lor definitivă.

CAPITOLUL II Judecătoriile

Art. 20. -

Judecătoriile funcționează în fiecare județ și în municipiul București.

Numărul și localitățile de reședință ale judecătoriilor sînt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.

În fiecare județ, circumscripțiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărîre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției.

Art. 21. -

Judecătoriile judecă toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe.

Art. 22. -

Procesele și cererile de competența judecătoriilor se judecă în complete formate din 2 judecători.

Următoarele procese și cereri de competența judecătoriilor se judecă de către un singur judecător:

1. În materie civilă:

a) cererile introduse pe cale principală, referitoare la pensii de întreținere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, avînd ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depășește 300.000 lei și nu privește o succesiune sau împărțeli de bunuri; acțiunile posesorii; cererile privind înregistrările în registrele de stare civilă; plîngerile împotriva încheierilor de aprobare, a proceselor-verbale de constatare a contravențiilor vamale; luarea unor măsuri asigurătorii sau a unor măsuri vremelnice în cazuri urgente; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de muncă privind pretențiile bănești a căror valoare nu depășește 100.000 lei;

b) procesele și cererile care, potrivit legii, se soluționează de judecătorii în ultimă instanță;

c) cererile și căile de atac de competența judecătoriilor, referitoare la cauzele arătate la lit. a) și b).

2. În materie penală:

a) infracțiunile prevăzute în art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală;

b) cererile și căile de atac de competența judecătoriilor, în legătură cu infracțiunile arătate la lit. a);

c) cererile de reabilitare.

Art. 23. -

Ministrul justiției poate dispune ca, în municipiul București, unele categorii de procese sau cereri să fie soluționate numai de anumite judecătorii, cu respectarea competenței materiale prevăzute de lege.

CAPITOLUL III Tribunalele

Art. 24. -

În fiecare județ funcționează un tribunal, cu sediul în localitatea de reședință a județului. În municipiul București funcționează, de asemenea, un tribunal.

În circumscripția fiecărui tribunal sînt cuprinse toate judecătoriile din județ sau din municipiul București.

Art. 25. -

Tribunalele judecă, în primă instanță, procesele și cererile date prin lege în competența lor.

Tribunalele, ca instanțe de apel, judecă apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate de judecătorii în primă instanță.

Tribunalele, ca instanțe de recurs, judecă recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sînt supuse apelului.

Art. 26. -

Tribunalele judecă procesele și cererile de competența lor, în primă instanță, în complet format din 2 judecători, iar apelurile și recursurile, în complet format din 3 judecători.

CAPITOLUL IV Curțile de apel

Art. 27. -

Fiecare curte de apel își exercită competența într-o circumscripție cuprinzînd mai multe tribunale.

Numărul curților de apel, reședințele acestora, precum și tribunalele cuprinse în circumscripțiile lor sînt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege.

Art. 28. -

Curțile de apel judecă, în primă instanță, cauzele date în competența lor prin lege.

Ca instanțe de apel, curțile judecă apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate în primă instanță de tribunale.

Ca instanțe de recurs, curțile de apel judecă recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate de tribunale în apel, precum și în alte cauze prevăzute de lege.

Art. 29. -

Curțile de apel judecă procesele de competența lor în primă instanță, în complete formate din 2 judecători, iar apelurile și recursurile, în complete formate din 3 judecători.

TITLUL III Ministerul Public Modificări (1)

CAPITOLUL I Dispoziții comune

Art. 30. -

Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurorii constituiți în parchete pe lîngă fiecare instanță judecătorească, sub autoritatea ministrului justiției.

Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalității, imparțialității și al controlului ierarhic.

Ministerul Public este independent în relațiile cu celelalte autorități publice și își exercită atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.

Art. 31. -

Atribuțiile Ministerului Public sînt următoarele:

a) efectuarea urmăririi penale și, după caz, supravegherea acesteia; în exercitarea acestei atribuții, procurorii conduc și controlează activitatea de cercetare penală a poliției și a altor organe, care sînt obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile procurorului, în condițiile legii;

b) sesizarea instanțelor judecătorești pentru judecarea cauzelor penale;

c) exercitarea acțiunii civile în cazurile prevăzute de lege;

d) participarea, în condițiile legii, la judecarea cauzelor de către instanțele judecătorești;

e) exercitarea căilor de atac împotriva hotărîrilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;

f) supravegherea respectării legii în activitatea de punere în executare a hotărîrilor judecătorești și a altor titluri executorii;

g) verificarea respectării legii la locurile de deținere preventivă, de executare a pedepselor, a măsurilor educative și de siguranță;

h) apărarea drepturilor și intereselor minorilor și ale persoanelor puse sub interdicție;

i) studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea și prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora.

Ministerul Public exercită orice alte atribuții prevăzute de lege.

Art. 32. -

Procurorii din fiecare parchet sînt subordonați conducătorului acelui parchet.

Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție teritorială.

Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuțiile procurorilor în subordine și să suspende ori să infirme actele și dispozițiile acestora, dacă sînt contrare legii. Jurisprudență (1)

Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sînt obligatorii pentru procurorii în subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate potrivit legii, ținînd seama de probele administrate în cauză.

Art. 33. -

În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Public are dreptul să ceară direct sprijinul agenților forței publice, care sînt obligați să execute dispozițiile procurorului.

Art. 34. -

Fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de procurori.

Structura și organizarea aparatului fiecărui parchet, precum și parchetele la care se vor înființa secții maritime și fluviale, birouri sau servicii de criminalistică și criminologie, se stabilesc de către ministrul justiției, la propunerea procurorului general.

Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de către conducătorul fiecărui parchet.

Art. 35. -

Parchetele militare vor fi organizate și vor funcționa potrivit legii.

Art. 36. -

Parchetele sînt independente față de instanțele judecătorești.

Art. 37. -

Dispozițiile ministrului justiției, date prin procurorul general în vederea respectării și aplicării legii, sînt obligatorii.

Art. 38. -

Ministrul justiției, prin procurori-inspectori din cadrul Parchetului General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție și din parchetele de pe lîngă curțile de apel sau alți procurori delegați, exercită controlul asupra tuturor membrilor Ministerului Public.

Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și celelalte persoane implicate în lucrările de competența Ministerului Public, precum și prin aprecierea asupra activității, pregătirii și aptitudinilor profesionale ale procurorilor.

Ministrul justiției poate să ceară procurorului general informări asupra activității Ministerului Public și să dea îndrumări cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru combaterea criminalității.

Ministrul justiției poate da dispoziție scrisă, prin procurorul general, procurorului competent să înceapă, în condițiile legii, procedura de urmărire a infracțiunilor despre care are cunoștință și să promoveze în fața instanțelor judecătorești acțiunile necesare apărării interesului public. Nu vor putea fi date, însă, dispoziții pentru oprirea procedurii de urmărire penală legal deschise.

CAPITOLUL II Parchetele de pe lîngă judecătorii, tribunale și curți de apel

Art. 39. -

Parchetele de pe lîngă judecătorii, tribunale și curți de apel sînt conduse de către prim-procurori.

Prim-procurorii parchetelor de pe lîngă tribunale și curți de apel sînt ajutați de adjuncți. Ministrul Justiției, la propunerea procurorului general, stabilește parchetele de pe lîngă judecătorii la care prim-procurorii sînt ajutați de adjuncți.

Art. 40. -

Parchetele de pe lîngă tribunale și curți de apel vor avea secții de urmărire penală și judiciare, conduse de către procurori șefi.

Art. 41. -

Prim-procurorii parchetelor curților de apel exercită direct sau prin procurori-inspectori controlul asupra parchetelor din circumscripția lor.

Prim-procurorii parchetelor de pe lîngă tribunale exercită controlul asupra parchetelor din circumscripția lor.

Art. 42. -

În cauzele în care participarea procurorului este obligatorie, potrivit legii, prim-procurorii sau procurorii anume desemnați de aceștia participă la ședințele de judecată, conduse de președinții instanțelor.

CAPITOLUL III Parchetul General

Art. 43. - Jurisprudență (7)

Parchetul General funcționează pe lîngă Curtea Supremă de Justiție și este condus de procurorul general, ajutat de 2 adjuncți.

Procurorul general exercită controlul asupra tuturor parchetelor.

Art. 44. - Jurisprudență (5)

Procurorul general participă la ședințele Curții Supreme de Justiție în secții unite.

Procurorul general desemnează, dintre membrii Parchetului General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție, procurorii care participă la ședințele Curții Constituționale, în cazurile prevăzute de lege.

Art. 45. - Jurisprudență (6)

Parchetul General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție are următoarea structură:

a) Secția de urmărire penală și criminalistică;

b) Secția judiciară;

c) Secția parchetelor militare;

d) Secția de control, organizare și studii;

e) Secția secretariat-administrativă.

Secțiile din Parchetul General sînt conduse de procurori șefi, ajutați de adjuncți. Jurisprudență (3)

În cadrul secțiilor funcționează servicii și birouri.

TITLUL IV Corpul magistraților, numirea și avansarea lor în funcție Modificări (1)

CAPITOLUL I Corpul magistraților

Art. 46. -

Au calitatea de magistrat și fac parte din corpul magistraților judecătorii de la toate instanțele judecătorești, procurorii din cadrul parchetelor de pe lîngă acestea, precum și magistrații-asistenți ai Curții Supreme de Justiție.

Art. 47. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

În cadrul corpului magistraților, ierarhia funcțiilor de execuție se stabilește în raport cu nivelul pregătirii și vechimii, pe gradele profesionale prevăzute de lege. Ierarhia funcțiilor de conducere în cadrul corpului magistraților se stabilește în raport cu nivelul instanțelor și al parchetelor.

Ministrul justiției, locțiitorii săi și personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției sînt asimilați magistraților, pe durata îndeplinirii funcției.

Art. 48. - Jurisprudență (1)

Constituie vechime în magistratură perioada în care o persoană a îndeplinit funcțiile de judecător ori procuror sau funcția de magistrat-asistent la Curtea Supremă de Justiție, precum și perioada în care a îndeplinit una din funcțiile prevăzute la art. 47 alin. 2, inclusiv funcții de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat. Modificări (1)

Timpul în care o persoană, licențiată în drept sau drept economic-administrativ, este senator sau deputat, judecător al Curții Constituționale, avocat al poporului, membru al Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, se consideră vechime în magistratură. De asemenea, se consideră vechime în magistratură timpul cît o persoană care a avut calitatea de magistrat sau asimilat al acestuia exercită o funcție de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, al instituției prezidențiale, al Curții Constituționale, al Curții de Conturi, Consiliului Legislativ, al instituției Avocatul Poporului sau al Guvernului.

Art. 49. -

Întreruperile de activitate datorate suspendării din funcție, pensionării pentru incapacitate temporară de muncă, precum și trecerii în alte funcții decît cele prevăzute la art. 48 alin. 2 nu se iau în calculul vechimii în magistratură, dacă legea nu prevede altfel.

CAPITOLUL II Admiterea în magistratură

Secțiunea I Condițiile generale pentru numirea magistraților

Art. 50. -

Poate fi numit magistrat cel care îndeplinește următoarele condiții:

a) este numai cetățean român cu domiciliul în România și are capacitatea de exercițiu al drepturilor;

b) este licențiat în drept și are stagiul cerut de lege pentru funcția în care urmează să fie numit; la secțiile de contencios administrativ pot fi încadrați și licențiații în drept economic-administrativ; Modificări (1)

c) nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație;

d) cunoaște limba română;

e) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcției.

Îndeplinirea condiției prevăzute de lit. e) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății.

Art. 51. -

Judecătorii și procurorii, cu excepția celor stagiari, sînt numiți prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 52. -

Înainte de a începe să-și exercite funcția, magistrații sînt obligați să depună următorul jurămînt: Modificări (1)

"

Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin. Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

Jurămîntul se depune, în ședință solemnă, în fața magistraților instanței sau, după caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, după citirea comunicării actului de numire.

Despre depunerea jurămîntului se încheie un proces-verbal, care se semnează de către 2 dintre magistrații prezenți și de cel care a depus jurămîntul.

Art. 53. -

Depunerea jurămîntului nu este necesară în cazul transferului sau avansării magistratului în altă funcție din cadrul corpului magistraților. Modificări (1)

Art. 54. -

Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurămîntului sînt nule.

Secțiunea a II-a Condiții speciale pentru numirea și avansarea în funcție a magistraților Modificări (1)

Art. 55. - Modificări (1)

La judecătorii și la parchetele de pe lîngă aceste instanțe pot funcționa judecători și, respectiv, procurori stagiari, numiți prin ordin al ministrului justiției, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 50.

Procurorii stagiari sînt numiți la propunerea procurorului general.

Judecătorii și procurorii stagiari efectuează un stagiu de 2 ani.

Președinții judecătoriilor și prim-procurorii parchetelor de pe lîngă aceste instanțe răspund de asigurarea condițiilor pentru desfășurarea normală a stagiului și pregătirea corespunzătoare a magistraților stagiari.

Art. 56. -

În primele 6 luni de la numirea în funcție, magistrații stagiari vor putea efectua lucrările necesare completării pregătirii profesionale, care nu implică pronunțarea unei hotărîri, în cazul judecătorilor, sau dreptul de a pune concluzii în instanță și de a semna acte procedurale, în cazul procurorilor.

Art. 57. -

După 6 luni de funcționare efectivă, judecătorii care efectuează stagiul la instanțe vor da un examen cu privire la cunoștințele dobîndite, în vederea exercitării dreptului de a participa la activitatea de judecată.

Examenul va fi susținut la sediul curții de apel în circumscripția căreia funcționează judecătorii stagiari, în fața unei comisii numite de președintele acestei curți. Comisia va fi prezidată de un președinte de secție al curții de apel sau de un judecător. Din comisie vor face parte 1-2 judecători de la curtea de apel și 1-2 judecători de la tribunalele din circumscripția curții de apel.

Art. 58. - Modificări (1), Jurisprudență (4)

Examenul prevăzut la art. 57 va consta dintr-o probă orală, pe baza căreia comisia să-și poată forma convingerea că judecătorul stagiar și-a însușit cunoștințele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecată.

După susținerea examenului, președintele curții de apel va comunica ministrului justiției și președintelui judecătoriei dacă judecătorul stagiar a obținut dreptul de a participa la activitatea de judecată, în complet prezidat de un alt judecător. În caz de nepromovare a examenului, se va stabili o nouă dată pentru reexaminarea judecătorului stagiar.

Art. 59. -

Prevederile art. 57 și 58 se aplică în mod corespunzător procurorilor stagiari pentru obținerea dreptului de a pune concluzii în instanță și de a semna acte procedurale, cu excepția celor care privesc libertatea persoanei. Comisia de examinare va fi compusă din procurori, iar rezultatul va fi comunicat Parchetului General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție. Modificări (1)

Art. 60. -

După efectuarea stagiului, magistrații stagiari sînt obligați să se înscrie la examenul de capacitate. În cazul în care candidatul este respins la primul examen, el este obligat să se înscrie pentru sesiunea imediat următoare.

Cei care au exercitat funcția de magistrat stagiar timp de 2 ani, fără a da examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen dacă de la încetarea acestei funcții și pînă la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.

Art. 61. -

Examenul de capacitate se ține în fiecare an, la data și locul ce se stabilesc de ministrul justiției.

Data și locul ținerii examenului se vor publica în Monitorul Oficial al României, cu cel puțin 2 luni înainte.

Art. 62. -

Examenul de capacitate al magistraților se susține în fața unei comisii compuse din:

a) 2 membri ai Curții Supreme de Justiție, desemnați de președintele curții, respectiv 2 de la Parchetul General, desemnați de procurorul general; Modificări (1)

b) 2 profesori de la una din facultățile de drept din țară, din învățămîntul de stat, desemnați de consiliul profesoral al facultății respective, dintre profesorii de drept civil, drept comercial, drept penal, procedurile civilă și penală;

c) un delegat al Ministerului Justiției, desemnat de ministrul justiției.

Comisia de examinare va fi prezidată de magistratul mai mare în funcție, iar la funcții egale, de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratură de la Curtea Supremă de Justiție.

Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoțite de actele necesare, vor fi înaintate Ministerului Justiției, în termen de 40 de zile de la publicarea datei examenului în Monitorul Oficial al României.

Comisia de examinare este îndreptățită să respingă de la examinare pe cei care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a deveni judecători sau procurori.

Art. 63. - Modificări (1)

Examenul de capacitate constă, în mod obligatoriu, din probe scrise și orale cu caracter teoretic și practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile și instituțiile de bază ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constituțional, administrativ și ale organizării judecătorești. Probele practice vor consta din întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ.

Art. 64. -

Rezultatele examenului de capacitate se comunică Ministerului Justiției, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii, după ce validează examenele și centralizează rezultatele, va întocmi, în ordinea mediilor obținute, tabelul de clasificare a candidaților, pe baza căruia se vor face numirile în funcțiile vacante. Modificări (1)

Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege privind organizarea examenului sau că rezultatele au fost denaturate prin săvîrșirea unor fraude. Dacă invalidează examenul, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile corespunzătoare.

Art. 65. -

Îndată după întocmirea tabelului de clasificare a candidaților, Ministerul Justiției va publica în Monitorul Oficial al României lista posturilor vacante.

Candidații declarați reușiți la examen au dreptul, în ordinea clasificării, să-și aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.

Candidatului care nu și-a exercitat dreptul de alegere în termenul prevăzut la alin. 2 i se va propune, din oficiu, un post de către Ministerul Justiției. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistrații în funcție și, în lipsa acestora, candidatul avînd titlul de doctor în drept sau activitate mai îndelungată de la obținerea licenței.

Neprezentarea nejustificată la examenul de capacitate, la prima sesiune după încheierea stagiului, sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calității de judecător sau procuror stagiar.

Art. 66. - Jurisprudență (1)

Pentru a fi numit judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lîngă această instanță, candidatul trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 50 și să fi fost declarat reușit la examenul de capacitate prevăzut de lege sau să fi ocupat cel puțin 5 ani funcții de avocat, jurisconsult, notar, membru al personalului didactic din învățămîntul superior sau al celui de cercetare din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei ori funcții de specialitate juridică în administrația publică, în aparatul Parlamentului sau al instituției prezidențiale, Curții Constituționale, al instituției Avocatul Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ.

Art. 67. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

Pentru a fi numit sau avansat în funcții superioare, magistratul trebuie să aibă o activitate meritorie, atestată prin notele calificative acordate de șefii ierarhici și inspectori și să îndeplinească următoarele condiții de vechime:

a) pentru funcțiile de judecător de tribunal, procuror la parchetul de pe lîngă tribunal, președinte, vicepreședinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lîngă judecătorie și adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratură de cel puțin 6 ani;

b) pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte de tribunal, președinte de secție, prim-procuror al parchetului de pe lîngă tribunal, adjunct al acestuia și procuror-șef de secție, să aibă o vechime în magistratură de cel puțin 8 ani;

c) pentru funcțiile de judecător de curte de apel sau procuror la parchetele de pe lîngă curțile de apel, să aibă o vechime în magistratură de cel puțin 10 ani;

d) pentru funcțiile de președinte, vicepreședinte, președinte de secție de curte de apel, prim-procuror, adjunct al acestuia și procuror-șef de secție al parchetului de pe lîngă curtea de apel, precum și cea de procuror-șef de secție și procuror la Parchetul General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție, să aibă o vechime în magistratură de cel puțin 15 ani;

e) pentru funcțiile de procuror general al Parchetului General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție și de adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratură de cel puțin 18 ani.

Art. 68. - Modificări (1)

În mod excepțional, pot fi numiți în magistratură, în oricare dintre funcțiile prevăzute la art. 67 lit. a), b) și c), persoane care au deținut funcții de natura celor prevăzute la art. 66, în cazul în care s-au distins prin modul în care și-au exercitat profesia.

În cazurile de la alin. 1, vechimea prevăzută la art. 67, necesară pentru a ocupa una din funcțiile în magistratură, se majorează cu 3 ani.

Art. 69. - Jurisprudență (2)

Magistrații de la judecătorii, tribunale și parchetele de pe lîngă aceste instanțe pot fi menținuți în funcție pînă la împlinirea vîrstei de 65 ani, cei de la curțile de apel și parchetele de pe lîngă aceste curți pînă la împlinirea vîrstei de 68 ani, iar procurorii de la Parchetul General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție pînă la împlinirea vîrstei de 70 ani, în toate cazurile cu avizul conducătorului instanței sau parchetului. Modificări (1)

Art. 70. -

Avansarea și transferarea judecătorilor în funcțiile din magistratură se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Modificări (1)

Avansarea și transferarea procurorilor în funcțiile din Ministerul Public se fac de către ministrul justiției, la propunerea procurorului general, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, iar transferarea procurorilor în funcțiile de judecători se face potrivit prevederilor alin. 1. Modificări (1)

TITLUL V Consiliul Superior al Magistraturii

Art. 71. -

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 15 membri aleși, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună.

Art. 72. -

În Consiliul Superior al Magistraturii sînt aleși:

a) 4 judecători ai Curții Supreme de Justiție;

b) 3 procurori ai Parchetului General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție; Modificări (1)

c) 6 judecători de la curțile de apel;

d) 2 procurori ai Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel București.

Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanță și parchet prevăzute la alin. 1 lit. a), b) și d), în adunarea generală a magistraților, va desemna un număr întreit de candidați.

Pentru alegerea celor 6 judecători prevăzuți la lit. c), fiecare curte de apel va propune cîte un candidat, desemnat de adunarea generală a judecătorilor curții.

Art. 73. - Modificări (1)

Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuții:

a) propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari;

b) dispune cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea și încetarea din funcția de judecător;

c) validează examenele de capacitate ale magistraților;

d) îndeplinește rolul de consiliu de disciplină al judecătorilor;

e) dă avize, la solicitarea ministrului justiției, în probleme privind administrarea justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii exercită orice alte atribuții prevăzute de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești sau parchetelor relații sau acte referitoare la activitatea profesională sau conduita magistraților.

Consiliul Superior al Magistraturii își desfășoară lucrările în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărîri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.

În cazurile în care Consiliul Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile prevăzute, la alin. 1 lit. a), b) și c), lucrările sînt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiției, iar cînd îndeplinește rolul de consiliu de disciplină, este prezidat de președintele Curții Supreme de Justiție.

Lucrările de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii sînt asigurate de direcția care răspunde de activitatea de personal din Ministerul Justiției.

Art. 74. -

Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de funcționare.

TITLUL VI Drepturile și îndatoririle magistraților

Art. 75. - Modificări (1)

Judecătorii numiți de Președintele României sînt inamovibili. Membrii Ministerului Public și judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.

Magistrații nu pot fi cercetați, reținuți sau arestați fără avizul ministrului justiției.

Ministerul de Interne are obligația să acorde, la cerere, protecție magistraților și familiilor lor în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sînt supuse unor amenințări.

Art. 76. -

Magistrații nu pot fi eliberați din funcțiile pe care le dețin decît în următoarele cazuri: Modificări (1)

a) demisie;

b) pensionare pentru limită de vîrstă sau incapacitate de muncă, potrivit legii;

c) dacă instanța și parchetul se desființează ori se schimbă localitatea de reședință a acestora, iar magistratul refuză postul oferit;

d) dacă împotriva magistratului s-a luat măsura îndepărtării din magistratură, fie ca sancțiune disciplinară, fie pentru vădită incapacitate profesională ori pentru boală psihică;

e) dacă magistratul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală.

Cînd împotriva unui magistrat se pune în mișcare acțiunea penală, acesta va fi suspendat din funcție pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii. Modificări (1)

Dacă se constată nevinovăția magistratului, suspendarea sa din funcție încetează. Magistratul va fi repus în toate drepturile avute anterior, plătindu-i-se drepturile bănești de care a fost lipsit.

În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. d) și e), calitatea de magistrat încetează, de drept, pe data rămînerii definitive a hotărîrii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratură sau condamnarea. Modificări (1)

Art. 77. -

În cazul în care magistratul cere eliberarea din funcție prin demisie, ministrul justiției sau, după caz, procurorul general poate stabili un termen de cel mult 30 de zile la care demisia să devină efectivă, dacă prezența magistratului la post este necesară. Modificări (1)

Art. 78. -

Avansarea sau transferarea magistraților se poate face numai cu consimțămîntul acestora. Modificări (1)

Magistrații care îndeplinesc condițiile pentru a fi avansați, dar care nu doresc să schimbe funcția și instanța ori parchetul, pot fi avansați pe loc.

Art. 79. -

În cazul în care o instanță nu poate funcționa normal datorită lipsei temporare a unor judecători, existenței unor posturi vacante, incompatibilității sau recuzării tuturor judecătorilor, ministrul justiției, la propunerea președintelui acelei instanțe, poate delega judecători de la alte instanțe. Judecătorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fără acordul său.

În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați de către procurorul general pe o durată de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste acest termen, cu consimțămîntul procurorului. Modificări (1)

Art. 80. -

În cazul în care un magistrat suferă de o boală psihică, ministrul justiției, pe baza unui raport scris și după examinarea de către o comisie formată din 3 medici specialiști, va dispune suspendarea din funcție a magistratului. Suspendarea încetează, de drept, dacă, în termen de o lună, Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăște eliberarea din funcție a magistratului. Modificări (1)

Dacă, în cursul activității sale, magistratul manifestă o vădită incapacitate profesională, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din funcție, la sesizarea ministrului justiției.

Împotriva hotărîrilor de îndepărtare din magistratură, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 și 2, magistratul poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestația se judecă de Curtea Supremă de Justiție în complet format din 7 judecători. Modificări (1)

Art. 81. - Modificări (1), Jurisprudență (64), Reviste (1)

Salarizarea magistraților se stabilește prin lege.

Art. 82. -

Se interzice magistraților să facă parte din partide politice sau să desfășoare activități publice cu caracter politic.

Art. 83. -

Funcția de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățămîntul superior.

Art. 84. - Modificări (1)

Magistraților le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, participarea la administrația sau conducerea unor societăți comerciale sau civile. Ei nu pot fi experți sau arbitri desemnați de părți într-un arbitraj.

Art. 85. - Modificări (1)

Magistrații pot colabora la publicații de specialitate, cu caracter literar, științific sau social, ori emisiuni audiovizuale, fiindu-le interzis ca în studiile, articolele și intervențiile lor să se pronunțe cu privire la probleme curente de politică internă.

Art. 86. - Jurisprudență (1)

Magistrații pot să facă parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenții internaționale, numai cu încuviințarea ministrului justiției.

Art. 87. -

Magistrații nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sînt pe rolul altor instanțe decît cele la care își exercită funcția, și nici să-și exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfășurare.

Magistrații au dreptul să pledeze cauzele lor personale, ale părinților, soților și copiilor lor, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.

Art. 88. -

Numirea magistraților în diverse comisii sau comitete prevăzute de lege se face de ministrul justiției, în afara cazului în care legea prevede un alt mod de numire.

Art. 89. -

Magistrații sînt obligați să respecte programul de lucru, să rezolve lucrările în termenele stabilite, să păstreze secretul deliberării și să îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor și regulamentelor.

La ședințele de judecată, magistrații sînt obligați să aibă ținuta vestimentară corespunzătoare instanței unde funcționează.

Ținuta vestimentară a magistraților se stabilește prin hotărîre a Guvernului și se asigură gratuit.

Art. 90. -

Magistrații sînt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcție și în societate.

Art. 91. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

Magistrații sînt obligați să efectueze periodic, conform programării aprobate de ministrul justiției, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecționare profesională.

Art. 92. -

Magistrații sînt liberi să formeze asociații profesionale sau alte organizații avînd ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale și protejarea statutului lor. De asemenea, magistrații pot adera la asociații profesionale locale, naționale și internaționale și pot participa la reuniunile acestora.

TITLUL VII Răspunderea disciplinară a magistraților

Art. 93. -

Magistrații răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportările care dăunează interesului serviciului sau prestigiului justiției.

Art. 94. -

Sînt abateri disciplinare: Jurisprudență (1)

a) întîrzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; Reviste (1)

b) absențele nemotivate de la serviciu; Jurisprudență (3), Reviste (1)

c) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, în afara cadrului legal, precum și imixtiunea în activitatea altui magistrat;

d) atitudinile ireverențioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu;

e) nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter; Reviste (1)

f) activitățile publice cu caracter politic;

g) manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale;

h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce le revine potrivit legilor și regulamentelor sau încălcarea altor obligații decurgînd din prezenta lege; Reviste (2)

i) neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor; Reviste (1)

j) încălcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilități și interdicții privind pe magistrați.

Art. 95. -

Sancțiunile disciplinare ce se pot aplica magistraților în raport cu gravitatea abaterilor sînt: Modificări (1)

a) observație;

b) mustrare;

c) diminuarea salariului cu pînă la 15% pe o perioadă de 1-3 luni;

d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioadă de 1-3 ani;

e) suspendarea din funcție pe timp de maximum 6 luni;

f) înlăturarea din magistratură.

În timpul suspendării din funcție, magistratului nu i se plătește salariul. Această perioadă nu se ia în calcului drepturilor la pensie și al vechimii în funcția de magistrat.

Dispozițiile alin. 2 sînt aplicabile și în cazul prevăzut la art. 76 alin. 2.

Art. 96. -

Acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvîrșite de un judecător, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți de la Curtea Supremă de Justiție, se exercită de către ministrul justiției, iar în cazul abaterilor săvîrșite de procurori, acțiunea se exercită de ministrul justiției sau procurorul general. Modificări (1)

Acțiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai tîrziu de un an de la data săvîrșirii abaterii disciplinare.

Art. 97. -

În vederea exercitării acțiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acțiuni.

Cercetarea prealabilă se efectuează de judecători sau de persoane asimilate acestora din Ministerul Justiției, avînd cel puțin același grad ierarhic cu judecătorul cercetat. Modificări (1)

Pentru procurori, cercetarea prealabilă se efectuează de procurorii-inspectori din Parchetul General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție. Modificări (1)

În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvîrșite, existența sau inexistența vinovăției, cît și orice date concludente. Ascultarea celui în cauză și verificarea apărărilor magistratului cercetat sînt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constată prin procesul-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare.

Art. 98. - Jurisprudență (8)

În cazul abaterilor săvîrșite de judecători, ministrul justiției, după primirea rezultatului cercetărilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii.

Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sînt publice.

Citarea părților este obligatorie.

Consiliul Superior al Magistraturii se pronunță prin hotărîre motivată, care se comunică părților.

Art. 99. - Jurisprudență (1)

Comisia de disciplină a Ministerului Public este formată din 5 procurori din Parchetul General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție, aleși, pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidată de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad. Modificări (1)

În condițiile prevăzute de alin. 1, vor fi aleși 3 membri supleanți ai comisiei de disciplină, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care aceștia sînt împiedicați să participe la lucrările comisiei.

Prevederile art. 98 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.

Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general. Modificări (1)

Art. 100. - Jurisprudență (2)

În fața Consiliului Superior al Magistraturii sau a comisiei de disciplină a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat.

Art. 101. - Modificări (1)

Împotriva sancțiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de comisia de disciplină a Ministerului Public, magistratul în cauză, ministrul justiției sau, după caz, procurorul general poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărîrii.

Contestația se depune la comisia disciplinară care a dat hotărîrea și se judecă de Curtea Supremă de Justiție, în complet de 7 judecători. Hotărîrea prin care se soluționează contestația este definitivă.

Art. 102. -

Ministrul justiției sau, după caz, procurorul general dispune măsurile corespunzătoare pentru executarea hotărîrilor privind aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul titlu. Modificări (1)

Art. 103. - Jurisprudență (10)

În toate cazurile în care încetează calitatea de magistrat, cu excepția stagiarilor, hotărîrea sau actul care determină încetarea acestei calități se va comunica Președintelui României de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție. Jurisprudență (4)

TITLUL VIII Personalul auxiliar, administrativ și de serviciu Modificări (1)

Art. 104. - Jurisprudență (2)

La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la toate parchetele funcționează personal auxiliar, administrativ și de serviciu. Modificări (1)

Activitatea personalului prevăzut la alin. 1 este supusă controlului ierarhic.

Art. 105. -

Toate instanțele și parchetele vor avea cîte o grefă, o registratură, o arhivă și o bibliotecă.

Tribunalele și parchetele de pe lîngă acestea vor avea și cîte un serviciu administrativ, cuprinzînd și un birou de contabilitate, pentru activitatea proprie, precum și pentru activitatea judecătoriilor și parchetelor din circumscripția lor. În localitățile reședință de județ în care funcționează curți de apel, serviciul administrativ al tribunalelor va deservi și activitatea acestor curți. Modificări (1), Jurisprudență (1)

Curțile de apel și Parchetul General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție vor avea, în afară de serviciul prevăzut la alin. 2, și un serviciu de documentare. Modificări (1)

Art. 106. -

Grefa, registratura și arhiva vor efectua operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondenței, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și orice alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfășurări a activității instanțelor și parchetelor.

Art. 107. - Modificări (1)

Serviciul administrativ va avea în grijă gospodărirea localurilor și asigurarea condițiilor materiale pentru desfășurarea activității instanțelor și parchetelor, precum și gestiunea bunurilor, iar biroul de contabilitate va efectua operațiunile financiar-contabile.

Art. 108. -

Serviciul de documentare va ține evidența legislației, a jurisprudenței, precum și gestiunea bibliotecii.

Art. 109. -

Grefierii care participă la ședințele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală vor face toate consemnările despre desfășurarea acestora și vor îndeplini orice alte însărcinări din dispoziția și sub controlul președintelui completului de judecată ori al procurorului. Jurisprudență (1)

La ședințele de judecată grefierii sînt obligați să aibă ținuta corespunzătoare instanței unde funcționează. Dispozițiile art. 89 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Art. 110. - Jurisprudență (1)

Pe lîngă tribunale și judecătorii vor funcționa executori judecătorești, care vor efectua executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii și vor îndeplini orice alte atribuții date prin lege.

Art. 111. -

Președinții instanțelor pe lîngă care funcționează executori judecătorești au drept de îndrumare și control asupra acestora.

Art. 112. -

Personalul prevăzut în titlul de față se numește de către președintele curții de apel ori, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lîngă curtea de apel în a cărei circumscripție urmează să funcționeze, cu excepția executorilor judecătorești, care se numesc de ministrul justiției. Modificări (1)

Personalul auxiliar, administrativ și de serviciu de la Parchetul General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție se numește de către procurorul general. Modificări (1)

Art. 113. -

Organizarea și funcționarea compartimentelor auxiliare ale instanțelor și parchetelor, atribuțiile și răspunderea disciplinară ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justiției.

Art. 114. -

Instanțele judecătorești și parchetele dispun de poliția pusă în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiției și a ministrului de interne.

Polițiștii puși în serviciul instanțelor judecătorești și al parchetelor sînt subordonați președinților sau prim-procurorilor acestora. Numărul polițiștilor necesari pentru fiecare instanță este stabilit de ministrul justiției.

Paza sediilor instanțelor judecătorești și ale parchetelor se asigură de trupele de jandarmi în mod gratuit.

TITLUL IX Vacanța judecătorească

Art. 115. -

Pentru toate instanțele judecătorești, vacanța judecătorească anuală este de 2 luni și are loc în perioada 1 iulie - 31 august a fiecărui an calendaristic.

Art. 116. - Modificări (1)

Concediile anuale de odihnă cuvenite, potrivit legii, personalului instanțelor se efectuează în perioada vacanței judecătorești.

Pentru motive temeinice, președintele instanței poate aproba efectuarea concediului de odihnă în altă perioadă decît cea a vacanței judecătorești.

Art. 117. -

În perioada vacanței judecătorești, activitatea de judecată a instanțelor va continua:

- în materie penală, pentru cauzele cu arestați;

- în alte materii, pentru cauzele privind obligațiile de întreținere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanță președințială, precum și în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanță.

Art. 118. -

Președintele instanței și, la instanțele unde sînt secții, împreună cu președinții acestora, vor desemna judecătorii care vor constitui completele de judecată în perioada vacanței judecătorești.

Pentru judecătorii, tribunale și curți de apel, modul de desemnare a judecătorilor în completele prevăzute la alin. 1, precum și de asigurare a conducerii instanțelor și a secțiilor acestora pe timpul vacanței judecătorești se stabilește prin regulament, aprobat de ministrul justiției.

Art. 119. -

Regulamentul, elaborat potrivit art. 118 alin. 2, va stabili și obligațiile ce revin conducătorilor de parchete pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor procurorilor în cauzele prevăzute la art. 117.

TITLUL X Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 120. -

Numărul total al magistraților de la judecătorii, tribunale, curți de apel și de la toate parchetele, precum și al personalului auxiliar, administrativ și de serviciu necesar funcționării acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției.

Personalul necesar pentru fiecare instanță și parchet, corespunzător volumului de activitate, se stabilește de către ministrul justiției.

Art. 121. -

Cheltuielile necesare pentru buna funcționare a judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și a parchetelor de pe lîngă toate instanțele sînt finanțate de la bugetul de stat, precum și din veniturile realizate de Ministerul Justiției din timbrul judiciar.

Art. 122. - Modificări (1)

Membrii comisiei pentru examenul de capacitate prevăzut la art. 62 au dreptul, pe durata participării în comisie, și la o indemnizație egală cu salariul funcției pe care o îndeplinesc la instituția care i-a desemnat.

Art. 123. -

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizație egală cu indemnizația de conducere prevăzută pentru funcția de director din Ministerul Justiției.

Art. 124. -

Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Monitorul Oficial al României.

Dispozițiile privind compunerea și funcționarea instanțelor judecătorești și a parchetelor, admiterea în magistratură și răspunderea disciplinară a magistraților se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993.

Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii și va funcționa pînă la constituirea curților de apel și a parchetelor de pe lîngă acestea.

În locul magistraților prevăzuți la lit. c) și d) din art. 72 vor fi aleși 6 judecători de la tribunalele județene și 2 procurori de la Procuratura municipiului București.

Art. 125. -

Guvernul României va introduce în proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare funcționării sistemului judiciar prevăzut în prezenta lege. Jurisprudență (1)

În termen de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul României va aproba statele de personal și statele de funcții pentru instanțele judecătorești și pentru parchete, corespunzător noii organizări a sistemului judiciar.

În termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile județene și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziția Ministerului Justiției și a Ministerului Public localurile și dotările necesare funcționării instanțelor judecătorești și parchetelor organizate potrivit prezentei legi.

Art. 126. -

Guvernul va înainta Parlamentului, pînă la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedură civilă, a Codului de procedură penală și a altor legi, corespunzător cerințelor introducerii noului sistem judiciar.

În termenul prevăzut la art. 124, Ministerul Justiției va asigura selecționarea și perfecționarea personalului potrivit noilor structuri și atribuții ale puterii judecătorești.

Art. 127. -

Personalul transferat în interesul serviciului în funcții cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferării în asemenea funcții, la salariul tarifar avut și, după caz, la indemnizația de conducere.

Dispozițiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător și personalului rămas disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi.

Ministerul Justiției va angaja, prin transfer în interesul serviciului, în aparatul central și unitățile exterioare, personalul din Procuratura României, în condițiile art. 126 alin. 2.

Magistrații în funcție, care nu întrunesc condițiile de vechime prevăzute în prezenta lege, precum și cei licențiați în drept economic-administrativ vor putea fi menținuți în aceleași funcții, dacă își îndeplinesc în mod corespunzător sarcinile ce le revin.

Vechimea minimă necesară pentru ocuparea funcțiilor de magistrat la tribunale, la curți de apel și la parchete poate fi redusă de ministrul justiției cu pînă la o treime, pentru magistrații care au rezultate deosebite în pregătirea și activitatea profesională.

Art. 128. -

La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la parchete vor putea fi numiți, în funcții de judecător sau procuror, și foști magistrați pensionari, care nu depășesc vîrsta de 65 ani.

Magistrații încadrați în condițiile prevăzute la alin. 1 beneficiază de salariul integral, corespunzător funcției, de sporul de vechime în muncă, precum și de drepturile de pensie. La încetarea activității, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcție de vechimea dobîndită și de salariile realizate după reîncadrare.

Art. 129. -

Judecătorii sînt inamovibili pe data numirii lor de Președintele României.

Numirea judecătorilor la tribunale și judecătorii se va face în termen de 2 ani de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României. Modificări (1)

Art. 130. -

De la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României și pînă la dobîndirea inamovibilității în condițiile prezentei legi, numirea, transferarea, avansarea, suspendarea și eliberarea din funcție a judecătorilor sînt în competența ministrului justiției. Modificări (1)

Pînă la numirea procurorilor în condițiile prezentei legi, numirea, transferarea, avansarea, suspendarea și eliberarea din funcție a acestora sînt în competența procurorului general al României. Modificări (1)

Art. 131. -

Pe data aplicării prezentei legi, în condițiile art. 124 și art. 130, se abrogă dispozițiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească și din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea și funcționarea Procuraturii, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Senat și Camera Deputaților în ședința comună din 9 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și art. 76 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE SENATULUI p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU IONEL ROMAN

București, 4 august 1992.

Nr. 92.

ANEXA Nr. 1

JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ȘI LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚĂ ALE ACESTORA

Judeţul Judecătoria Localitatea de reşedinţă
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Cîmpeni oraşul Cîmpeni
Aiud oraşul Aiud
Blaj oraşul Blaj
Sebeş oraşul Sebeş
Arad Arad municipiul Arad
Ineu oraşul Ineu
Lipova oraşul Lipova
Gurahonţ comuna Gurahonţ
Chişineu-Criş oraşul Chişineu-Criş
Argeş Piteşti municipiul Piteşti
Cîmpulung oraşul Cîmpulung
Curtea de Argeş oraşul Curtea de Argeş
Costeşti oraşul Costeşti
Bacău Bacău municipiul Bacău
Oneşti municipiul Oneşti
Moineşti oraşul Moineşti
Parincea comuna Parincea
Buhuşi oraşul Buhuşi
Bihor Oradea municipiul Oradea
Beiuş oraşul Beiuş
Marghita oraşul Marghita
Aleşd oraşul Aleşd
Bistriţa-Năsăud Bistriţa municipiul Bistriţa
Năsăud oraşul Năsăud
Beclean oraşul Beclean
Botoşani Botoşani municipiul Botoşani
Dorohoi oraşul Dorohoi
Săveni oraşul Săveni
Darabani oraşul Darabani
Braşov Braşov municipiul Braşov
Făgăraş municipiul Făgăraş
Rupea oraşul Rupea
Zărneşti oraşul Zărneşti
Brăila Brăila municipiul Brăila
Făurei oraşul Făurei
Însurăţei oraşul Însurăţei
Buzău Buzău municipiul Buzău
Rîmnicu Sărat oraşul Rîmnicu Sărat
Pătîrlagele comuna Pătîrlagele
Pogoanele oraşul Pogoanele
Caraş-Severin Reşiţa municipiul Reşiţa
Caransebeş oraşul Caransebeş
Oraviţa oraşul Oraviţa
Moldova Nouă oraşul Moldova Nouă
Bozovici comuna Bozovici
Călăraşi municipiul Călăraşi
Călăraşi Olteniţa oraşul Olteniţa
Lehliu-Gară oraşul Lehliu-Gară
Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
Turda municipiul Turda
Dej municipiul Dej
Huedin oraşul Huedin
Gherla oraşul Gherla
Constanţa Constanţa municipiul Constanţa
Medgidia oraşul Medgidia
Hîrşova oraşul Hîrşova
Băneasa comuna Băneasa
Mangalia oraşul Mangalia
Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe
Tîrgu Secuiesc oraşul Tîrgu Secuiesc
Întorsura Buzăului oraşul Întorsura Buzăului
Dîmboviţa Tîrgovişte municipiul Tîrgovişte
Găeşti oraşul Găeşti
Pucioasa oraşul Pucioasa
Răcari comuna Răcari
Moreni oraşul Moreni
Dolj Craiova municipiul Craiova
Băileşti oraşul Băileşti
Filiaşi oraşul Filiaşi
Segarcea oraşul Segarcea
Calafat oraşul Calafat
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Tecuci municipiul Tecuci
Tîrgu Bujor oraşul Tîrgu Bujor
Bereşti oraşul Bereşti
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Bolintin Vale oraşul Bolintin Vale
Gorj Tîrgu Jiu municipiul Tîrgu Jiu
Tîrgu Cărbuneşti oraşul Tîrgu Cărbuneşti
Novaci oraşul Novaci
Motru oraşul Motru
Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
Topliţa oraşul Topliţa
Gheorgheni oraşul Gheorgheni
Hunedoara Deva municipiul Deva
Hunedoara municipiul Hunedoara
Petroşani municipiul Petroşani
Brad oraşul Brad
Haţeg oraşul Haţeg
Orăştie oraşul Orăştie
Ialomiţa Slobozia municipiul Slobozia
Urziceni oraşul Urziceni
Feteşti oraşul Feteşti
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Paşcani oraşul Paşcani
Hîrlău oraşul Hîrlău
Răducăneni comuna Răducăneni
Maramureş Baia Mare municipiul Baia Mare
Sighetu Marmaţiei municipiul Sighetu Marmaţiei
Vişeu de Sus oraşul Vişeu de Sus
Tîrgu Lăpuş oraşul Tîrgu Lăpuş
Dragomireşti comuna Dragomireşti
Mehedinţi Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin
Strehaia oraşul Strehaia
Orşova oraşul Orşova
Vînju Mare oraşul Vînju Mare
Baia de Aramă oraşul Baia de Aramă
Mureş Tîrgu Mureş municipiul Tîrgu Mureş
Sighişoara municipiul Sighişoara
Reghin oraşul Reghin
Tîrnăveni oraşul Tîrnăveni
Luduş oraşul Luduş
Sîngeorgiu de Pădure comuna Sîngeorgiu de Pădure
Neamţ Piatra-Neamţ municipiul Piatra-Neamţ
Roman municipiul Roman
Tîrgu-Neamţ oraşul Tîrgu-Neamţ
Bicaz oraşul Bicaz
Olt Slatina municipiul Slatina
Caracal oraşul Caracal
Corabia oraşul Corabia
Balş oraşul Balş
Scorniceşti oraşul Scorniceşti
Prahova Ploieşti municipiul Ploieşti
Cîmpina oraşul Cîmpina
Vălenii de Munte oraşul Vălenii de Munte
Mizil oraşul Mizil
Sinaia oraşul Sinaia
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Carei oraşul Carei
Negreşti-Oaş oraşul Negreşti-Oaş
Sălaj Zalău municipiul Zalău
Şimleu Silvaniei oraşul Şimleu Silvaniei
Jibou oraşul Jibou
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Mediaş municipiul Mediaş
Agnita oraşul Agnita
Avrig oraşul Avrig
Sălişte comuna Sălişte
Suceava Suceava municipiul Suceava
Cîmpulung Moldovenesc oraşul Cîmpulung Moldovenesc
Rădăuţi oraşul Rădăuţi
Fălticeni oraşul Fălticeni
Vatra Dornei oraşul Vatra Dornei
Gura Humorului oraşul Gura Humorului
Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
Roşiori de Vede oraşul Roşiori de Vede
Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele
Videle oraşul Videle
Zimnicea oraşul Zimnicea
Timiş Timişoara municipiul Timişoara
Lugoj municipiul Lugoj
Deta oraşul Deta
Sînnicolau Mare oraşul Sînnicolau Mare
Făget comuna Făget
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Babadag oraşul Babadag
Măcin oraşul Măcin
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Bîrlad municipiul Bîrlad
Huşi oraşul Huşi
Murgeni comuna Murgeni
Vîlcea Rîmnicu Vîlcea municipiul Rîmnicu Vîlcea
Drăgăşani oraşul Drăgăşani
Horezu oraşul Horezu
Brezoi oraşul Brezoi
Bălceşti comuna Bălceşti
Vrancea Focşani municipiul Focşani
Panciu oraşul Panciu
Adjud oraşul Adjud
Bucureşti Judecătoria sectorului 1 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 2 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 3 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 4 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 5 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 6 municipiul Bucureşti
Judecătoria nr. 1 a S.A.I. municipiul Bucureşti
Judecătoria nr. 2 a S.A.I. oraşul Buftea

NOTĂ:

În raport cu numărul cauzelor înregistrate în cursul anului 1992 la judecătoriile din municipiile reședință de județ, ministrul justiției poate înființa sedii secundare cu activitate permanentă.

ANEXA Nr. 2

CURȚILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÎNGĂ CURȚILE DE APEL, CIRCUMSCRIPȚIILE
ACESTORA ȘI LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚĂ

Curtea de Apel Tribunalele Localitatea de reşedinţă
I. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia
Sibiu
Hunedoara
II. Curtea de Apel Piteşti Argeş municipiul Piteşti
Vîlcea
III. Curtea de Apel Bacău Bacău municipiul Bacău
Neamţ
IV. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea
Satu Mare
V. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava
Botoşani
VI. Curtea de Apel Braşov Braşov municipiul Braşov
Covasna
VII. Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
Călăraşi
Giurgiu
Ialomiţa
Teleorman
VIII. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Bistriţa-Năsăud
Maramureş
Sălaj
IX. Curtea de Apel Constanţa Constanţa municipiul Constanţa
Tulcea
X. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova
Gorj
Mehedinţi
Olt
XI. Curtea de Apel Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Brăila
Vrancea
XII. Curtea de Apel Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Vaslui
XIII. Curtea de Apel Tîrgu Mureş Mureş municipiul Tîrgu Mureş
Harghita
XIV. Curtea de Apel Ploieşti Prahova municipiul Ploieşti
Buzău
Dîmboviţa
XV. Curtea de Apel Timişoara Timiş municipiul Timişoara
Arad
Caraş-Severin
;
se încarcă...