Parlamentul României

Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13 august 1992 până la 26 septembrie 2004, fiind înlocuit prin Lege 92/1992(r1);

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 5

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Modificări (1)

Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, avînd atribuții proprii ce sînt exercitate prin instanțele judecătorești și Ministerul Public, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de Constituție și celelalte legi ale țării.

Art. 2. - Modificări (1), Jurisprudență (6)

Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecății. Jurisprudență (1)

Instanțele judecă toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum și orice alte cauze pentru care legea nu stabilește o altă competență.

Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Art. 3. - Jurisprudență (1)

Judecătorii sînt independenți și se supun numai legii.

Art. 4. -

Nimeni nu este mai presus de lege. Jurisprudență (7)

Justiția se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.

Art. 5. -

Ședințele de judecată sînt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege.

Art. 6. -

Procedura judiciară se desfășoară în limba română.

Cetățenii aparținînd minorităților naționale, precum și persoanele care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Art. 7. -

În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.

Art. 8. -

Asistența juridică internațională se solicită sau se acordă de instanțele de judecată și Ministerul Public în condițiile prevăzute de lege și de convențiile internaționale la care România este parte.

Art. 9. -

Hotărîrile instanțelor judecătorești se pronunță în numele legii și se execută în numele Președintelui României.

TITLUL II Compunerea și funcționarea instanțelor judecătorești

CAPITOLUL I Dispoziții comune

Art. 10. - Jurisprudență (1)

Instanțele judecătorești sînt:

a) judecătoriile;

b) tribunalele;

c) curțile de apel;

d) Curtea Supremă de Justiție.

În limitele stabilite prin lege vor funcționa și instanțe militare.

Competența instanțelor judecătorești se stabilește prin lege.

Art. 11. -

Organizarea și funcționarea Curții Supreme de Justiție și a instanțelor militare sînt reglementate prin lege.

Art. 12. -

Dispozițiile prezentei legi se aplică și altor instanțe judecătorești, în măsura în care legile lor de organizare și funcționare nu dispun altfel.

Art. 13. -

Fiecare judecătorie, tribunal și curte de apel se încadrează cu numărul necesar de judecători. Instanțele sînt conduse de cîte un președinte, care exercită și atribuții de administrație.

Președinții tribunalelor și ai curților de apel sînt ajutați de vicepreședinți. Ministrul justiției stabilește judecătoriile la care președinții sînt ajutați de vicepreședinți. Modificări (1)

Președinții instanțelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, și alte atribuții decît cele privind activitatea de judecată. Modificări (1), Jurisprudență (1)

Art. 14. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

Tribunalele și curțile de apel pot avea una sau mai multe secții, după natura proceselor. La tribunalele și curțile de apel care au o singură secție, aceasta este mixtă.

Numărul secțiilor tribunalelor și ale curților de apel se stabilește de ministrul justiției. Ministrul justiției stabilește tribunalele și curțile de apel la care funcționează secții maritime și fluviale, pentru judecarea cauzelor prevăzute de lege.

Art. 15. -

Secțiile tribunalelor și ale curților de apel sînt conduse de cîte un președinte de secție. Vicepreședintele instanței este și președinte al uneia dintre secții. Modificări (1)

Președintele instanței repartizează judecătorii pe secții.

Art. 16. -

Președinții instanțelor sau, după caz, președinții de secții constituie complete de judecată. Cînd este necesar, pot fi constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii.

Cauzele penale privind pe minori se judecă de judecători anume desemnați de ministrul justiției. Modificări (1)

Art. 17. - Jurisprudență (2)

Completul de judecată este prezidat de președintele sau vicepreședintele instanței ori de președintele secției, atunci cînd aceștia participă la judecată. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de președintele instanței sau al secției.

Art. 18. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

Hotărîrile instanțelor judecătorești se iau cu majoritatea voturilor judecătorilor din completul de judecată.

În cazul în care completul de judecată este format din 2 judecători, iar aceștia nu ajung la un acord, procesul se judecă din nou în complet de divergență.

Completul de divergență se constituie prin includerea, în completul de judecată, a președintelui sau vicepreședintelui instanței ori a unui alt judecător desemnat de președinte.

Art. 19. - Modificări (1)

Ministrul justiției, prin inspectori generali, judecători-inspectori de la curțile de apel sau prin judecători-delegați are drept de control asupra activității judecătorilor de la judecătorii, tribunale și curți de apel. Același drept îl au și președinții instanțelor asupra judecătorilor din subordinea lor.

Controlul se exercită prin verificarea lucrărilor, a modului în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și avocații, precum și prin aprecierea asupra activității, pregătirii și aptitudinilor profesionale.

Nu pot fi supuse controlului la care se referă alin. 1 și 2 soluțiile date în procese, pînă la rămînerea lor definitivă.

CAPITOLUL II Judecătoriile

Art. 20. -

Judecătoriile funcționează în fiecare județ și în municipiul București.

Numărul și localitățile de reședință ale judecătoriilor sînt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.

În fiecare județ, circumscripțiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărîre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției.

Art. 21. -

Judecătoriile judecă toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe.

Art. 22. -

Procesele și cererile de competența judecătoriilor se judecă în complete formate din 2 judecători.

Următoarele procese și cereri de competența judecătoriilor se judecă de către un singur judecător:

1. În materie civilă:

a) cererile introduse pe cale principală, referitoare la pensii de întreținere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, avînd ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depășește 300.000 lei și nu privește o succesiune sau împărțeli de bunuri; acțiunile posesorii; cererile privind înregistrările în registrele de stare civilă; plîngerile împotriva încheierilor de aprobare, a proceselor-verbale de constatare a contravențiilor vamale; luarea unor măsuri asigurătorii sau a unor măsuri vremelnice în cazuri urgente; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de muncă privind pretențiile bănești a căror valoare nu depășește 100.000 lei;

b) procesele și cererile care, potrivit legii, se soluționează de judecătorii în ultimă instanță;

c) cererile și căile de atac de competența judecătoriilor, referitoare la cauzele arătate la lit. a) și b).

2. În materie penală:

a) infracțiunile prevăzute în art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală;

b) cererile și căile de atac de competența judecătoriilor, în legătură cu infracțiunile arătate la lit. a);

c) cererile de reabilitare.

Art. 23. -

Ministrul justiției poate dispune ca, în municipiul București, unele categorii de procese sau cereri să fie soluționate numai de anumite judecătorii, cu respectarea competenței materiale prevăzute de lege.

CAPITOLUL III Tribunalele

Art. 24. -

În fiecare județ funcționează un tribunal, cu sediul în localitatea de reședință a județului. În municipiul București funcționează, de asemenea, un tribunal.

În circumscripția fiecărui tribunal sînt cuprinse toate judecătoriile din județ sau din municipiul București.

Art. 25. -

Tribunalele judecă, în primă instanță, procesele și cererile date prin lege în competența lor.

Tribunalele, ca instanțe de apel, judecă apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate de judecătorii în primă instanță.

Tribunalele, ca instanțe de recurs, judecă recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sînt supuse apelului.

Art. 26. -

Tribunalele judecă procesele și cererile de competența lor, în primă instanță, în complet format din 2 judecători, iar apelurile și recursurile, în complet format din 3 judecători.

CAPITOLUL IV Curțile de apel

Art. 27. -

Fiecare curte de apel își exercită competența într-o circumscripție cuprinzînd mai multe tribunale.

Numărul curților de apel, reședințele acestora, precum și tribunalele cuprinse în circumscripțiile lor sînt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege.

Art. 28. -

Curțile de apel judecă, în primă instanță, cauzele date în competența lor prin lege.

Ca instanțe de apel, curțile judecă apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate în primă instanță de tribunale.

Ca instanțe de recurs, curțile de apel judecă recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate de tribunale în apel, precum și în alte cauze prevăzute de lege.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...