Parlamentul României

Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului

Modificări (12), Puneri în aplicare (1), Respingeri de neconstituționalitate (3), Referințe (9), Reviste (2), Doctrine (1), Referințe în jurisprudență

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 164 din 16 iulie 1992.

În vigoare de la 16 iulie 1992 până la 01 octombrie 2004, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 373/2004.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Camera Deputaților și Senatul se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi.

Art. 2. -

Alegătorul are dreptul la un vot pentru alegerea Camerei Deputaților și la un vot pentru alegerea Senatului.

Art. 3. -

(1) Deputații și senatorii se aleg în circumscripții electorale pe bază de scrutin de listă și de candidaturi independente, potrivit principiului reprezentării proporționale.

(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 70.000 locuitori.

(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.

(4) Numărul deputaților și al senatorilor ce vor fi aleși se determină prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) și (3), la care se adaugă un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul deputaților să fie mai mic de 4, iar cel al senatorilor mai mic de 2.

(5) Numărul locuitorilor care se ia în calcul, potrivit alin. (4), este cel de la 1 iulie al anului precedent, publicat în Anuarul statistic al României, în situația În care, cu cel puțin 5 luni înainte de data alegerilor, are loc un recensămînt general al populației, numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma recensămîntului, publicat de Comisia Națională pentru Statistică.

(6) Numerotarea circumscripțiilor electorale și numărul de deputați și de senatori ce urmează să fie aleși în fiecare circumscripție electorală sînt prevăzute în anexa nr. 1. Modificări (2)

Art. 4. - Jurisprudență, Reviste (1)

(1) Organizațiile cetățenilor aparținînd unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, împreună, potrivit art. 59 alin. (2) din Constituție, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat.

(2) Organizațiile cetățenilor aparținînd minorităților naționale care participă la alegeri sînt echivalate juridic, în ce privește operațiunile electorale, cu partidele politice.

(3) Beneficiază de prevederile alin. (1) și organizațiile cetățenilor aparținînd minorităților naționale care au participat la alegeri pe lista comună a acestor organizații; în acest caz, dacă nici un candidat de pe lista comună nu a fost ales, se va atribui pentru toate organizațiile care au propus lista un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (1).

(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică organizației cetățenilor aparținînd minorităților naționale care a participat la alegeri pe lista comună cu un partid sau altă formațiune politică ori atît pe liste comune, potrivit alin. (3), cît și pe liste exclusiv proprii.

(5) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) sau (3) se acordă peste numărul total de deputați rezultat din norma de reprezentare.

Art. 5. - Jurisprudență

(1) Candidaturile pentru Camera Deputaților și Senat se propun pe liste separate de candidați numai de partide și alte formațiuni politice, constituite potrivit legii. Modificări (1)

(2) Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decît numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi pînă la un sfert din aceste mandate; fracțiunile se întregesc la cifra 1.

(3) În aceeași circumscripție electorală un partid, formațiune politică ori coaliție a acestora poate propune, pentru fiecare din Camerele Parlamentului, doar o singură listă de candidați. Coalițiile de partide și de formațiuni politice se pot face numai la nivel național. Partidele și formațiunile politice din coalițiile electorale pot participa la alegeri numai pe listele coaliției. Un partid sau o formațiune politică nu poate face parte decît dintr-o singură coaliție electorală. Modificări (1)

(4) Listele de candidați trebuie să cuprindă, după caz, și apartenența politică a candidaților.

(5) Candidatul independent poate participa la alegeri numai individual și dacă este susținut de cel puțin 0,5% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele permanente ale localităților situate în circumscripția electorală în care candidează. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partide, formațiuni politice ori coaliții ale acestora și nici liste de candidați independenți.

(6) O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator și numai într-o singură circumscripție electorală. Reviste (1)

(7) Candidaturile pe mai multe liste de candidați sau atît pe liste, cît și ca independent, sînt nule.

Art. 6. -

(1) Data alegerilor se stabilește și se aduce la cunoștință publică de Guvern, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua votării și pînă la împlinirea a 5 zile de la data cînd încep să curgă termenele prevăzute de art. 60 alin. (2) din Constituție. Modificări (1)

(2) Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

(3) Numărul de ordine al scrutinului din cartea de alegător se stabilește și se aduce la cunoștință publică de Guvern, o dată cu data alegerilor.

(4) Aducerea la cunoștință publică se face prin Monitorul Oficial al României și prin presă.

CAPITOLUL II Listele electorale și cărțile de alegător

Secțiunea 1 Listele electorale

Art. 7. -

Listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot. Ele sînt permanente sau speciale.

Art. 8. -

(1) Listele electorale permanente se întocmesc pe localități și cuprind pe toți cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite. Cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot fi înscriși, la cererea lor, în listele electorale permanente ale localității în care s-au născut sau în care au avut ultimul domiciliu în țară. Cererea se depune la misiunea diplomatică a României din statul în care domiciliază sau direct la consiliul local. Modificări (1)

(2) Listele electorale permanente se întocmesc de către primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. Modificări (2)

(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate, iar la orașe, municipii și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi. Modificări (1)

(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele și prenumele, data nașterii și domiciliul acestora, precum și numărul circumscripției electorale. Modificări (1)

(5) Listele electorale permanente se întocmesc în două exemplare oficiale, se semnează de primar și de secretarul consiliului local și se păstrează în două registre speciale cu file detașabile, din care unul de secretarul consiliului local și celălalt de judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost întocmite. Modificări (2)

(6) Primarul este obligat să comunice judecătoriei orice modificare în listele electorale.

Art. 9. -

(1) Listele electorale permanente se actualizează anual de către primari, în luna ianuarie, precum și în termen de cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării. Modificări (2)

(2) Persoanele decedate se radiază din lista electorală pe baza comunicării serviciului public local unde s-a înregistrat decesul. Comunicarea se face în termen de 24 de ore. Modificări (1)

(3) Persoanele care și-au pierdut cetățenia română se radiază din lista electorală, pe baza comunicării Ministerului Justiției.

(4) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală în temeiul comunicării, din oficiu, a instanței judecătorești. Modificări (1)

Art. 10. -

(1) Fiecare alegător este înscris într-o singură listă electorală permanentă.

(2) Înscrierea în listele electorale permanente este obligatorie. O dată cu schimbarea domiciliului, autoritatea competentă să efectueze schimbarea este obligată ca, din oficiu, să comunice primarului datele necesare înscrierii cetățeanului în lista electorală de la noul domiciliu și pentru radierea corespunzătoare din lista electorală a localității vechiului domiciliu. Modificări (1)

Art. 11. - Modificări (1), Referințe (1)

Listele electorale speciale se întocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege și vor cuprinde numele și prenumele, domiciliul, data nașterii, numărul și seria actului de identitate al alegătorului. Listele se semnează de președintele biroului electoral al secției de votare unde au fost întocmite.

Art. 12. -

(1) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întîmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori din liste se fac la autoritățile care au întocmit listele, acestea fiind obligate să se pronunțe, prin dispoziție, în cel mult 3 zile de la înregistrare. Modificări (1)

(2) Contestațiile împotriva dispozițiilor date se soluționează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul sau, în cazul celor înscriși pe liste speciale, de judecătoria pe a cărei rază teritorială se află biroul electoral al secției de votare care a întocmit lista. Hotărîrea judecătorească este executorie, împotriva hotărîrii date se poate face recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se soluționează în termen de 3 zile de la înregistrare. Modificări (1)

(3) Întîmpinările formulate cu privire la listele speciale din străinătate se soluționează de către șeful misiunii diplomatice sau de înlocuitorul acestuia. Contestațiile împotriva dispozițiilor date de șeful misiunii diplomatice sau de înlocuitorul acestuia se depun la sediul misiunii și se trimit spre soluționare la Judecătoria sectorului 1 al municipiului București, prevederile alin. (2) aplicîndu-se în mod corespunzător.

Art. 13. - Modificări (1)

(1) Primarii care au întocmit listele electorale permanente vor înainta o copie de pe liste, cuprinzînd alegătorii din fiecare secție de votare, birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora.

(2) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale se comunică judecătoriei și biroului electoral al secției de votare în termen de 24 de ore.

Secțiunea a 2-a Cărțile de alegător

Art. 14. -

(1) Exercitarea dreptului de vot se face numai pe baza cărții de alegător, eliberată în condițiile prezentei legi. Cetățenii români aflați în străinătate pot vota și fără carte de alegător. Modificări (2)

(2) Modelul cărții de alegător este prevăzut în anexa nr. 2. Modificări (2)

(3) Un alegător nu poate primi decît o singură carte de alegător.

Art. 15. -

(1) Cărțile de alegător sînt permanente și valabile pentru toate consultările electorale cu caracter național, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor, și se eliberează alegătorilor înscriși în listele electorale permanente ale localității în care domiciliază. Modificări (1)

(2) Cartea de alegător se păstrează și se folosește numai de către titular.

Art. 16. -

(1) Cartea de alegător se întocmește de primarul localității unde alegătorul își are domiciliul. Modificări (2)

(2) Eliberarea cărții de alegător se face pe baza actului de identitate, numai titularului și sub semnătura acestuia, de: Modificări (3)

a) primarul care a întocmit-o;

b) primarul localității unde alegătorul își are reședința, în termen de 10 zile de la cererea alegătorului; primarul căruia i-a fost adresată cererea va solicita primarului localității unde alegătorul își are domiciliul trimiterea cărții de alegător, iar acesta, o dată cu trimiterea cărții, va face mențiunea corespunzătoare în lista electorală permanentă a localității;

c) biroul electoral al secției de votare din localitatea unde alegătorul domiciliază, pentru cărțile de alegător neridicate; în acest scop, cărțile de alegător neridicate se predau de primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al secției de votare, pe bază de proces-verbal cuprinzînd numărul cărților de alegător, numele, prenumele și domiciliul titularilor.

(3) Domiciliul sau reședința se dovedește numai cu actul de identitate. Modificări (2)

(4) După actualizarea listelor electorale potrivit art. 9 alin. (1), întocmirea și eliberarea cărților de alegător pentru cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani pînă în luna ianuarie sau care vor împlini această vîrsta pînă în ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Modificări (1)

(5) Întîmpinările și contestațiile privind întocmirea sau eliberarea cărților de alegător se fac cu respectarea prevederilor art. 12, care se aplică în mod corespunzător.

(6) Evidența cărților de alegător se asigură de secretarul consiliului local. Modificări (2)

Art. 17. -

(1) În cazul pierderii sau distrugerii cărții de alegător, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de către primarii prevăzuți la art. 16 alin. (2) lit. a) și b), care vor menționa aceasta pe lista electorală permanentă a localității. Modificări (1)

(2) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului și pe răspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.

CAPITOLUL III Secțiile de votare

Art. 18. -

(1) Secțiile de votare se organizează în localități, după cum urmează:

a) în localitățile cu populație de peste 2.000 locuitori, cîte o secție de votare la 1.000-2.000 locuitori;

b) în comunele cu populație sub 2.000 locuitori, o singură secție de votare.

(2) Se pot organiza secții de votare și în satele sau grupele de sate cu populație pînă la 1.000 locuitori, situate la o distanță mai mare de 5 km față de sediul secției de votare din reședința comunei.

Art. 19. -

(1) Pe lîngă unități militare, precum și pe lîngă spitale, maternități, sanatorii, case de invalizi și cămine de bătrîni, avînd cel puțin 50 alegători, se pot organiza secții de votare separate.

(2) Se pot organiza secții de votare și în stațiile de cale ferată, în autogări, în porturi și aeroporturi, pentru alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în timpul efectuării unei călătorii.

(3) Pentru studenții de la cursurile de zi și pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliază în localitatea în care urmează studiile se organizează cîte o secție de votare pe lîngă căminele de studenți sau de elevi, pentru 500-2.000 alegători.

(4) La secțiile de votare organizate pe lîngă unitățile militare votează numai militarii acestor unități, iar la cele pentru studenți și elevi, numai studenții și elevii din unitățile de învățămînt arondate.

Art. 20. -

(1) Pe lîngă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează cîte o secție de votare pentru alegătorii membri ai acestor reprezentanțe și familiile lor, precum și pentru cetățenii români din țară sau străinătate aflați în țările respective în ziua alegerilor. Aceste secții de votare aparțin de circumscripția electorală a municipiului București.

(2) Pe navele sub pavilion român, aflate în navigație în ziua alegerilor, se vor organiza, secții de votare, acestea făcînd parte din circumscripția electorală a locului unde este înregistrată nava.

Art. 21. -

Alegătorii votează atît pentru Camera Deputaților, cît și pentru Senat, la aceeași secție de votare.

Art. 22. - Modificări (1)

(1) Delimitarea secțiilor de votare se stabilește de consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.

(2) Toate secțiile de votare dintr-o circumscripție electorală se numerotează, indiferent de localități, începînd cu localitatea de reședință a județului, respectiv a sectorului agricol Ilfov, și continuînd cu cele din municipii, celelalte orașe și, apoi, din comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

(3) Prefecții sînt obligați ca, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, să facă numerotarea tuturor secțiilor de votare și să aducă la cunoștință publică această numerotare, precum și delimitarea fiecărei secții de votare, indicînd și locul unde va avea loc votarea.

(4) Primarii localităților și secretarii consiliilor locale vor asigura toate, datele, informațiile și sprijinul necesar pentru îndeplinirea, de către prefecți, a obligațiilor prevăzute la alin. (3). Modificări (1)

CAPITOLUL IV Birourile electorale Modificări (1)

Art. 23. - Modificări (2)

(1) În scopul bunei desfășurări a operațiunilor electorale se înființează, în condițiile prezentei legi, pentru fiecare alegere, Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare.

(2) Birourile electorale sînt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot; candidații nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În realizarea atribuțiilor ce revin birourilor electorale, toți membrii din compunerea acestora exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a acestei funcții este obligatorie.

Art. 24. - Jurisprudență

(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curții Supreme de Justiție și 16 reprezentanți ai partidelor, formațiunilor politice și coalițiilor acestora care participă la alegeri. Modificări (1)

(2) Desemnarea celor 7 judecători se face în ședință publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de președintele Curții Supreme de Justiție, dintre toți judecătorii în exercițiu ai Curții. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte și consultantul șef al Curții Supreme de Justiție, ce constituie actul de învestire. Data ședinței se aduce la cunoștință publică prin presă, de președintele Curții Supreme de Justiție, cu cel puțin 48 de ore înainte.

(3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg, din rîndul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central. În această organizare, Biroul Electoral Central va îndeplini toate atribuțiile ce-i revin potrivit prezentei legi, urmînd să fie completat cu reprezentanții partidelor, formațiunilor politice și coalițiilor acestora.

(4) În termen de 2 zile de la data pînă la care se pot depune candidaturile, partidele, formațiunile politice și coalițiile acestora care participă la alegeri vor comunica, în scris, Biroului Electoral Central, numărul listelor de candidați din toate circumscripțiile electorale, precum și prenumele și numele reprezentanților. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(5) Desemnarea reprezentanților partidelor, formațiunilor politice sau coalițiilor acestora în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului listelor de candidați comunicate de fiecare partid, formațiune politică sau coaliție a acestora, potrivit alin. (4), în numărul circumscripțiilor electorale din întreaga țară. Un partid, formațiune politică sau coaliție a acestora nu poate avea mai mult de 5 reprezentanți.

(6) Persoanele care au calitatea de reprezentanți ai unui partid, formațiune politică sau coaliție a acestora în Biroul Electoral Central se stabilesc în ordinea menționată în comunicarea prevăzută la alin. (4).

(7) În cazul în care mai multe partide, formațiuni politice sau coaliții ale acestora au depus același număr de liste, desemnarea reprezentanților acestora se va face, prin tragere la sorți, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența persoanelor delegate de partidele, formațiunile politice sau coalițiile în cauză.

(8) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor, formațiunilor politice și ai coalițiilor acestora se face, în 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de președintele Biroului Electoral Central, asistat de 3 judecători, în prezența persoanelor delegate de partidele, formațiunile politice și coalițiile acestora care au comunicat reprezentanții. Procesul-verbal întocmit de președinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanților constituie actul de atestare a calității acestora de membri în Biroul Electoral Central.

Art. 25. - Jurisprudență

(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:

a) veghează la actualizarea listelor electorale, urmărește aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul țării și asigură interpretarea lor uniformă; Modificări (1)

b) rezolvă întîmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale de circumscripție;

c) primește de la birourile electorale de circumscripție procesele-verbale cuprinzînd numărul de voturi valabil exprimat pentru fiecare listă de candidați și constată dacă există partide, formațiuni politice sau coaliții ale acestora care nu au întrunit cel puțin 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară; comunică birourilor electorale de circumscripție și dă publicității, în termen de 24 de ore de la constatare, partidele, formațiunile politice sau coalițiile acestora care se află în această situație; Modificări (1)

d) verifică și înregistrează rezultatul alegerilor, însumează pe întreaga țară voturile neutilizate pentru fiecare partid, formațiune politică sau coaliție a acestora care îndeplinește condiția prevăzută la lit. c) și asigură repartizarea centralizată și desfășurarea pe circumscripții electorale a mandatelor ce li se cuvin;

e) atestă atribuirea unui mandat de deputat organizației cetățenilor aparținînd minorităților naționale care a întrunit condițiile prevăzute de art. 4 și eliberează certificatul doveditor al deputatului desemnat pe această bază;

f) anulează alegerile dintr-o circumscripție electorală în cazul în care votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor și dispune repetarea scrutinului;

g) îndeplinește orice alte obligații ce îi revin potrivit prezentei legi.

(2) În cazul în care, pentru soluționarea unei contestații, sînt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezența unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.

(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de partidele, formațiunile politice, coalițiile acestora sau candidații independenți care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore de la încheierea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel ce a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător. Soluționarea cererii de către Biroul Electoral Central se face pînă la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României.

(4) Hotărîrile Biroului Electoral Central se aduc la cunoștință în ședință publică.

Art. 26. -

(1) Biroul electoral de circumscripție se constituie din 3 judecători și din cel mult 8 reprezentanți ai partidelor, formațiunilor politice sau coalițiilor acestora ce participă la alegeri în circumscripția electorală în care funcționează biroul electoral.

(2) Desemnarea celor 3 judecători se face în ședință publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean sau ai Tribunalului municipiului București. Data ședinței se aduce la cunoștință publică, prin presă, de președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg președintele biroului electoral de circumscripție. Biroul astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmînd a fi completat cu reprezentanții partidelor, formațiunilor politice sau coalițiilor acestora care participă la alegeri.

(3) În termen de 2 zile de la data pînă la care se pot depune candidaturile, partidele, formațiunile politice și coalițiile acestora vor comunica, în scris, birourilor electorale de circumscripție, numărul candidaturilor de pe listele de candidați depuse în circumscripția electorală respectivă, precum și prenumele și numele reprezentanților. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(4) Desemnarea reprezentanților partidelor, formațiunilor politice și ai coalițiilor acestora în biroul electoral de circumscripție se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidați, comunicat de fiecare partid, formațiune politică sau coaliție a acestora, potrivit alin. (3), în numărul total al candidaților din comunicările primite. Un partid, formațiune politică sau coaliție a acestora nu poate avea mai mult de 3 reprezentanți.

(5) Completarea biroului electoral cu reprezentanții partidelor, formațiunilor politice sau coalițiilor acestora se face potrivit prevederilor art. 24 alin. (6) și (8), care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care mai multe partide, formațiuni politice sau coaliții ale acestora au depus același număr de candidați, desemnarea reprezentanților se va face prin tragere la sorți, de către președintele biroului electoral de circumscripție, în prezența delegaților partidelor, formațiunilor politice sau coalițiilor în cauză.

Art. 27. -

(1) Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:

a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în circumscripția electorală în care funcționează, veghează la organizarea, din timp, a secțiilor de votare;

b) înregistrează candidaturile depuse și constată rămînerea definitivă a acestora;

c) fac publicațiile și afișările prevăzute de lege cu privire la listele de candidați și candidaturile independente;

d) rezolvă întîmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare din cadrul circumscripției electorale în care funcționează; Modificări (1)

e) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "Votat"; Modificări (1)

f) totalizează rezultatul alegerilor de la secțiile de votare și comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzînd numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidați; Modificări (2)

g) pe baza constatării Biroului Electoral Central cu privire la partidele, formațiunile politice și coalițiile acestora ce nu întrunesc cel puțin 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară, constată rezultatul alegerilor pentru circumscripția electorală și eliberează deputaților sau, după caz, senatorilor certificatul doveditor al alegerii; Modificări (1)

h) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzînd rezultatul alegerilor, precum și întîmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare; Modificări (1)

i) îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit legii.

(2) Hotărîrile biroului electoral se aduc la cunoștință în ședință publică.

Art. 28. -

(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare sînt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia și cel mult 7 membri.

(2) Președintele și locțiitorul sînt, de regulă, magistrați sau alți juriști, care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politică, desemnați de președintele tribunalului județean sau al municipiului București, cu 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți de pe o listă întocmită de prefecți și comunicată de aceștia președintelui tribunalului cu cel puțin 5 zile înaintea tragerii la sorți.

(3) În cazul în care numărul juriștilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane care au o reputație neștirbită și care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politică.

(4) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decît cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziția președintelui tribunalului; lista va conține: prenumele, numele, adresele, telefoanele și semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse.

(5) Gruparea în listă a persoanelor, în vederea tragerii la sorți, se va face avîndu-se în vedere necesitatea ca locuințele lor să fie cît mai aproape de sediul biroului electoral al secției de votare.

(6) Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora.

(7) Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare provin din cîte un reprezentant al partidelor, formațiunilor politice și coalițiilor acestora care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși în circumscripția electorală respectivă.

(8) În acest scop, președintele biroului electoral de circumscripție va comunica președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numărul de candidați propuși de fiecare partid, formațiune politică și coaliție a acestora. De asemenea, partidele, formațiunile politice și coalițiile acestora sînt obligate să comunice, fiecare, președintelui biroului electoral al secției de votare, în același termen, prenumele și numele reprezentantului lor.

(9) Dacă două sau mai multe partide, formațiuni politice ori coaliții ale acestora au același număr de candidați, reprezentanții lor fac parte din biroul electoral al secției de votare, în limita locurilor neocupate de reprezentanții partidelor, formațiunilor politice și coalițiilor acestora, aflate, potrivit alin. (7), într-o situație mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toți reprezentanții să fie incluși în componența biroului electoral, președintele acestuia va proceda la tragerea la sorți, cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (5), care se aplică în mod corespunzător.

(10) În cazul în care partidele, formațiunile politice sau coalițiile acestora nu și-au desemnat reprezentanții sau numărul reprezentanților este insuficient, completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare se face de președintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin. (4), prin tragere la sorți.

(11) Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare se face de președintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8) sau, după caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal, cuprinzînd modul de stabilire a reprezentanților, ce constituie actul de atestare a calității acestora de membri în biroul electoral al secției de votare; întocmirea procesului-verbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), cu participarea partidelor, formațiunilor politice și coalițiilor acestora interesate, dacă și-au trimis, în acest scop, cîte un delegat.

Art. 29. -

Birourile electorale ale secțiile de votare au următoarele atribuții:

a) primesc copia listelor electorale comunicate, potrivit art. 13 alin. (1), și cărțile de alegător neridicate, potrivit art. 16 lit. c), iar de la birourile electorale de circumscripție, buletinele de vot pentru alegătorii ce urmează să voteze la secția de votare, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "Votat"; Modificări (1)

b) conduc operațiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acestuia;

c) numără voturile și consemnează rezultatele votării;

d) rezolvă întîmpinările referitoare la propria lor activitate;

e) înaintează birourilor electorale de circumscripție procesele-verbale cuprinzînd rezultatele votării, împreună cu contestațiile depuse și materialele la care acestea se referă; Modificări (1)

f) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială își au sediul, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și cele anulate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării; listele electorale speciale de la secțiile de votare constituite pe lîngă unitățile militare se transmit, sub pază militară, acestor unități și se păstrează de comandantul unității.

Art. 30. - Modificări (1)

Birourile electorale lucrează în prezența majorității membrilor ce le compun și iau hotărîri cu votul majorității membrilor prezenți.

Art. 31. -

Reprezentanții partidelor, formațiunilor politice sau ai coalițiilor acestora în birourile electorale nu pot primi alte acreditări prevăzute de prezenta lege.

Art. 32. - Modificări (1)

(1) Partidele și formațiunile politice care participă la alegeri, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție, sau de Curtea Supremă de Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 2 zile de la înregistrare. Hotărîrea dată este definitivă.

CAPITOLUL V Candidaturile

Art. 33. -

(1) Propunerile de candidați se fac pe circumscripții electorale și se depun la birourile electorale de circumscripție, cel mai tîrziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

(2) Propunerile de candidați se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele sau formațiunile politice care participă la alegeri, sub semnătura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.

(3) Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele și numele candidatului, prenumele și numele, data nașterii, adresa, seria, numărul actului de identitate și semnătura susținătorilor, precum și persoana care a întocmit lista.

(4) Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.

(5) Susținătorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot.

(6) Un susținător poate sprijini numai cîte un singur candidat pentru Camera Deputaților și pentru Senat.

(7) Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.

(8) Propunerile de candidați prevăzute la alin. (2) trebuie să cuprindă prenumele, numele, domiciliul, locul și data nașterii, ocupația, profesia candidatului și vor fi însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat.

(9) Declarația de acceptare va cuprinde prenumele, numele, apartenența politică, profesia și ocupația candidatului, consimțămîntul expres al acestuia de a candida, precum și precizarea că întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.

Art. 34. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe (1)

(1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 35 din Constituție pentru a fi alese. Respingeri de neconstituționalitate (2)

(2) De asemenea, nu pot candida, în circumscripțiile electorale constituite în unitățile administrativ-teritoriale în care își exercită sau și-au exercitat funcțiile în ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, prefecții, subprefecții și conducătorii serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități guvernamentale, descentralizate în aceste unități. Modificări (2)

(3) Președintele României, în cazul în care este ales senator sau deputat, este obligat, pînă la data validării, să opteze între calitatea de parlamentar sau de președinte.

Art. 35. -

(1) Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida și înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții.

(2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție, un altul se înregistrează la tribunalul în a cărui rază teritorială este circumscripția electorală, iar al patrulea, certificat de birou, se restituie depunătorului.

Art. 36. -

(1) Pînă la împlinirea a 20 de zile înainte de data alegerilor, cetățenii, partidele și celelalte formațiuni politice pot contesta candidaturile.

(2) În acest scop, în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul din exemplarele propunerii de candidatură se afișează de biroul electoral de circumscripție, la sediul său.

(3) Contestațiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se soluționează de tribunalul în a cărui rază teritorială este circumscripția electorală, în cel mult 2 zile de la primirea contestației. Hotărîrea nu se comunică. Respingeri de neconstituționalitate (1)

(4) Împotriva hotărîrii date în contestație se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Recursul se soluționează în termen de 2 zile de la înregistrare. Respingeri de neconstituționalitate (1)

(5) Contestațiile vor cuprinde prenumele și numele, adresa și calitatea contestatorului, prenumele și numele candidatului, expunerea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatorului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să-l reprezinte.

(6) Contestația și cererea de recurs se depun la instanța competentă, sub sancțiunea nulității.

(7) După expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), (3) și (4), birourile electorale de circumscripție constată, pe bază de proces-verbal, rămînerea definitivă a candidaturilor, afișează, la sediul lor, candidaturile definitive și dispun imprimarea buletinelor de vot.

CAPITOLUL VI Buletinele de vot

Art. 37. -

Buletinele de vot se vor tipări și ștampilele necesare votării se vor realiza cu respectarea modelelor prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 38. -

(1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripție, ținînd seama de numărul listelor de candidați și al candidaților independenți și de spațiul necesar pentru imprimarea lor.

(2) Hîrtia pentru buletinul de vot va fi de culoare albă și suficient de groasă pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat și votul dat.

(3) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagină, care va rămîne albă, pentru ștampila de control; paginile se numerotează.

(4) Buletinele de vot se capsează.

(5) Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, cîte două coloane pe aceeași pagină.

(6) În unghiul din partea stângă de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formațiunii politice sau coaliției acestora care participă la alegeri ori, după caz, mențiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă de sus, semnul electoral.

(7) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidați în ordinea rezultată din tragerea la sorți, efectuată de către biroul electoral de circumscripție; candidații se identifică pe listă prin prenume și nume și, după caz, prin apartenența politică.

(8) Pentru fiecare candidat independent se imprimă un patrulater distinct, în partea finală a buletinului, în ordinea înregistrării propunerilor.

Art. 39. -

(1) Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid, formațiune politică ori coaliție a acestora sau candidat independent și se comunică Biroului Electoral Central în 3 zile de la constituirea acestuia.

(2) Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide, formațiuni politice, coaliții ale acestora sau de candidați independenți decît cu consimțămîntul celor cărora le-au aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit coaliția inițială.

(3) În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai multe partide, formațiuni politice ori coaliții ale acestora sau de candidați independenți, atribuirea se va face în beneficiul partidului, formațiunii politice, coaliției acestora sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul semn, iar în caz de concomitență a înregistrării ori de imposibilitate de stabilire a priorității, prin tragere la sorți, de președintele Biroului Electoral Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).

(4) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.

(5) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoștință publică a semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1). Modificări (1)

Art. 40. -

Coaliția de partide, care a participat la alegerile anterioare sub o denumire, o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă coaliție.

Art. 41. -

(1) Pentru întreaga circumscripție electorală, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeași mărime și aceleași caractere și cu aceeași cerneală, în atîtea exemplare cîți alegători sînt în circumscripție, cu un supliment de 10%.

(2) Imprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale de circumscripție, prin intermediul prefecților. Prefecții răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puțin 10 zile înainte de data alegerilor. Modificări (1)

Art. 42. - Modificări (1)

(1) Buletinele de vot se predau președintelui biroului electoral de circumscripție, care le va distribui președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare cu cel puțin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea și distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de cîte 100 bucăți, pe bază de proces-verbal. Modificări (1)

(2) Cîte 2 exemplare din buletinele de vot, vizate și anulate de președintele biroului electoral de circumscripție, se vor afișa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecătoriilor, precum și la sediul fiecărei secții de votare.

Art. 43. -

La cererea partidelor, formațiunilor politice, coalițiilor acestora sau a candidaților independenți care participă la alegeri, biroul electoral de circumscripție va elibera, pentru fiecare, cîte 2 buletine de vot, vizate și anulate.

CAPITOLUL VII Campania electorală

Art. 44. -

(1) Campania electorală începe la data aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor și se încheie cu 2 zile înainte de ziua votării.

(2) În campania electorală, candidații, partidele, formațiunile politice, toate organizațiile sociale și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.

(3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(4) Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin presă sau mijloace de comunicare audiovizuală în scop de propagandă electorală.

(5) Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare.

Art. 45. -

(1) Partidele și formațiunile politice care participă la campania electorală pot primi, prin lege specială, o subvenție de la bugetul de stat. Categoriile de acțiuni desfășurate în cadrul campaniei electorale ce pot fi astfel finanțate se stabilesc prin legea de acordare a subvenției. Partidele și formațiunile politice care nu au obținut cel puțin 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară vor restitui subvenția în termen de 2 luni de la data votării.

(2) Subvențiile primite după deschiderea campaniei electorale de la persoanele fizice sau juridice, din țară, cu excepția subvențiilor prevăzute la alin. (1), pot fi folosite pentru campania electorală a unui partid ori formațiune politică numai dacă, în prealabil, sînt declarate public.

(3) Este interzisă subvenționarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice sau juridice din străinătate. Sumele astfel primite se confiscă și se fac venit la bugetul statului.

(4) Se interzice subvenționarea campaniei electorale a unui partid, formațiune politică, coaliție a acestora sau candidat independent de către o autoritate publică, instituție publică, regie autonomă sau societate cu capital integral sau majoritar de stat.

(5) Primirea pentru campania electorală a subvențiilor de la bugetul de stat sau de la alte persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului sau formațiunii politice.

(6) Mandatarul financiar răspunde solidar cu partidul ori formațiunea politică ce l-a desemnat de legalitatea cheltuielilor efectuate din subvențiile acordate și de respectarea prevederilor alin. (2).

(7) Mandatarul financiar poate fi o persoană fizică sau juridică.

(8) Un partid sau formațiune politică poate avea mai mulți mandatari financiari; în acest caz, la desemnare se vor delimita și împuternicirile acestora.

(9) Mai multe partide sau formațiuni politice pot folosi serviciile aceluiași mandatar.

(10) Calitatea de mandatar financiar se dobîndește numai după înregistrarea sa oficială la Ministerul Economiei și Finanțelor și aducerea la cunoștință publică prin presă.

(11) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și candidaților independenți care primesc subvenții de la persoane fizice sau juridice din țară.

Art. 46. -

(1) Accesul la serviciile publice de radio și de televiziune, în cadrul campaniei electorale, este garantat, în condițiile prezentului articol.

(2) Partidele, formațiunile politice și candidații independenți reprezentate în Parlament au acces la serviciile publice de radio și televiziune, subvenționat de la bugetul de stat. Restul partidelor, al formațiunilor politice și al candidaților independenți vor avea acces la serviciile respective pe bază de contracte încheiate între instituțiile corespunzătoare ale Radioteleviziunii Române și mandatarii financiari care îi reprezintă, practicîndu-se tarife unice pe unitate de timp de emisie.

(3) Partidele și formațiunile politice care participă la alegeri sînt obligate să solicite, în 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor publice de radio și televiziune, acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.

(4) Orarul pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă se stabilesc de o comisie parlamentară specială, împreună cu reprezentanți ai serviciilor publice de radio și televiziune, în cel mult 5 zile de la deschiderea campaniei electorale. La repartizare se va avea în vedere ca timpii de antenă pentru partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament, în condițiile alin. (2), să fie de 2 ori mai mare decît pentru celelalte partide și formațiuni politice și să corespundă ponderii parlamentare.

(5) După încheierea perioadei de depunere a candidaturilor se vor face, potrivit alin. (4), un nou orar și o nouă repartizare a timpilor de antenă, proporțională cu numărul listelor de candidați depuse în întreaga țară. Partidele, formațiunile politice sau coalițiile acestora, care nu au depus liste de candidați în cel puțin 10 circumscripții electorale, pierd dreptul la timpi de antenă la posturile centrale de radio și televiziune. Dovada depunerii candidaturilor se va face cu certificat eliberat de biroul electoral de circumscripție.

(6) Candidații independenți își pot exercita dreptul la timpi de antenă o singură dată, între 5 minute și o oră, în mod egal, în funcție de orarul stabilit și de numărul lor.

(7) Nu se includ în dreptul la timpi de antenă interviurile, reportajele și alte asemenea servicii audio-vizuale de interes general pentru informarea cetățenilor.

Art. 47. -

(1) Primarii sînt obligați ca, în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale, să stabilească locuri speciale pentru afișaj electoral, ținînd seama de numărul partidelor, formațiunilor politice și coalițiilor acestora care declară că vor depune liste de candidați și al persoanelor care declară că vor candida la alegeri ca independenți.

(2) Primarii vor asigura ca locurile speciale de afișaj electoral să fie situate în piețe, pe străzi și în alte locuri publice frecventate de cetățeni, fără stînjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective. În prealabil, primarii sînt obligați să asigure înlăturarea oricăror afișe, înscrisuri și însemne rămase de la campaniile electorale precedente.

(3) Utilizarea locurilor de afișaj electoral este permisă numai pentru partidele, formațiunile politice sau coalițiile acestora ce participă la alegeri și pentru candidații independenți.

(4) Este interzisă utilizarea de către un partid, formațiune politică, coaliție a acestora ori candidat independent a locurilor speciale de afișaj electoral astfel încît să împiedice folosirea acestora de către un alt partid, formațiune politică, coaliție a acestora ori candidat independent.

(5) În alte locuri decît cele stabilite potrivit alin. (1), afișajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deținătorilor.

(6) Pe un panou electoral fiecare partid, formațiune politică, coaliție a acestora ori candidat independent poate aplica un singur afiș electoral.

(7) Un afiș electoral nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.

(8) Sînt interzise afișele electorale care combină culorile astfel încît să evoce drapelul României sau al altui stat.

(9) Poliția este obligată să asigure integritatea panourilor și a afișelor electorale.

Art. 48. -

(1) Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează, soluționînd plîngerile ce le sînt adresate cu privire la împiedicarea unui partid, formațiune politică, coaliție a acestora ori candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege și cu respectarea deontologiei electorale.

(2) Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plîngerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

(3) Împotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție se poate face contestație la Biroul Electoral Central; soluția dată asupra contestației este definitivă.

(4) Soluționarea plîngerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărîrile date se publică în presă și se afișează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

CAPITOLUL VIII Desfășurarea votării

Art. 49. -

(1) Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne și ștampile de votare proporțional cu numărul alegătorilor de pe listele comunicate de primari.

(2) Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care se află biroul președintelui. Cabinele, urnele, ștampilele și celelalte materiale necesare biroului electoral al secției de votare se vor asigura de către primarii comunelor, orașelor municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecții.

(3) Ștampilele, și celelalte materiale necesare birourilor electorale ale secțiilor de votare se predau, pe bază de proces-verbal, de primari, președinților secțiilor de votare cu cel puțin 2 zile înainte de data alegerilor. După preluarea buletinelor de vot și a ștampilelor, președintele secției de votare asigură păstrarea acestora în deplină siguranță. Modificări (2)

(4) Formularele și celelalte imprimate necesare votării se predau biroului electoral al secției de votare pe baza de borderou de predare-primire, cuprinzînd felul și numărul de exemplare din fiecare imprimat.

(5) Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să fie prezent la sediul secției de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să ia, de îndată, măsurile necesare pentru a asigura ordinea și corectitudinea operațiunilor de votare.

(6) Președintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

Art. 50. -

(1) În ziua alegerilor, la ora 5,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor, după care închide și sigilează urnele, aplicînd ștampila de control a secției de votare. Modificări (1)

(2) Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control și pe buletinele de vot.

Art. 51. -

(1) Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții.

(2) Puterile lui, în această privință, se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și piețe publice pînă la o distanță de 500 m.

(3) În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de delegații acreditați, nici o altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decît timpul necesar pentru votare.

(4) Acreditarea delegaților se face de Biroul Electoral Central pentru presă, cinematografie, radioul și televiziunea română, precum și de Ministerul Afacerilor Externe, pentru presa, cinematografia, radioul și televiziunea străine ori pentru reprezentanții unor organizații internaționale care solicită aceasta, încălcarea condițiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea acreditării. Modificări (1)

(5) Delegații acreditați pot asista la operațiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, avînd numai dreptul de a sesiza președintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularități. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid, formațiune politică, coaliție a acestora ori candidat sau încercarea de a influența opțiunea alegătorului, ca și încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag, aplicarea sancțiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secția de votare.

(6) Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecți, împreună cu Ministerul de Interne. Modificări (1)

(7) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale și persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Art. 52. - Modificări (1)

Votarea începe la ora 6,00 și are loc pînă la ora 21,00, cînd secția de votare se închide. În mod excepțional, președintele biroului electoral al secției de votare poate prelungi votarea și după ora 21,00, dar nu mai tîrziu de ora 24,00, cu aprobarea biroului electoral de circumscripție.

Art. 53. -

(1) Alegătorii pot vota la secția de votare unde își au domiciliul sau la secțiile de votare organizate potrivit art. 19 și 20. Alegătorii care votează la secțiile organizate potrivit art. 19 și 20 se înscriu în liste electorale speciale.

(2) Alegătorii care, în ziua votării, se află într-o altă localitate decît aceea în care sînt înscriși în listele electorale, pot să-și exercite dreptul, de vot pe baza cărții de alegător la orice secție de votare, urmînd a fi înscriși într-o listă electorală specială de către biroul electoral al secției de votare.

(3) Prevederile alin. (2) se aplică și cetățenilor români cu domiciliul în străinătate care, în ziua votării, se află în țară, pe baza pașaportului.

Art. 54. -

(1) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta cartea de alegător și actul de identitate biroului electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală sau, după caz, înscrierea în lista electorală specială prevăzută la art. 53, îi va încredința buletinele de vot și ștampila pentru votare, pe baza semnăturii în lista electorală. Dacă un alegător se prezintă cu duplicatul cărții de alegător, biroul electoral al secției de votare va menționa aceasta în lista electorală.

(2) Alegătorii care ridică, potrivit art. 16 alin. (2) lit. c), cartea de alegător de la secția de votare, vor semna de primire în procesul-verbal întocmit la predarea de către primari a cărților de alegător neridicate. Modificări (1)

(3) Dacă alegătorul, din motive constatate de către președintele biroului secției de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face mențiune în listă, cu confirmarea, pe bază de semnătură, a unui membru al biroului electoral.

(4) Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicînd ștampila care poartă mențiunea "Votat" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidați sau prenumele și numele candidatului independent pe care îl votează.

(5) Ștampila cu mențiunea "Votat" trebuie astfel dimensionată încît să fie mai mică decît patrulaterul.

(6) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămînă în afară, și le vor introduce în urnă, avînd grijă să nu se deschidă.

(7) Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

(8) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegătorului se anulează și se va da numai o singură dată un nou buletin, făcîndu-se mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

(9) Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui, după care acesta o va aplica pe cartea de alegător în locul corespunzător numărului de scrutin. Modificări (1)

(10) Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Art. 55. -

Președinții, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii, vor vota în secția la care își desfășoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală specială prevăzută de art. 53.

Art. 56. -

(1) Candidații și oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabilește de președinte prin orice mijloace legale.

(2) În cazul în care contestația este întemeiată, președintele va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal și va sesiza această situație autorităților polițienești.

Art. 57. -

(1) Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

(2) Suspendarea nu poate depăși o oră și va fi anunțată prin afișare la ușa localului de vot cu cel puțin o oră înainte. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși 2 ore.

(3) În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral vor rămîne sub pază permanentă, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare toți în același timp.

(4) Persoanele care, în baza art. 51 alin. (3), asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

Art. 58. -

(1) Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

(2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rîndul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secției de votare.

Art. 59. -

Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, la solicitarea celor aflați în această situație sau a organelor de conducere ale instituțiilor sanitare sau de ocrotiri sociale în care cei netransportabili se află internați, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială și cu materialul necesar votării, la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Art. 60. - Modificări (1)

La ora 21,00 sau la ora pînă la care s-a aprobat prelungirea votării, în condițiile art. 52, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea secției de votare.

CAPITOLUL IX Stabilirea rezultatelor obținute în alegeri

Secțiunea 1 Constatarea rezultatelor votării la secțiile de votare

Art. 61. -

(1) După încheierea votării, președintele biroului electoral al secției de votare va proceda, în prezența membrilor biroului și, după caz, a candidaților și a persoanelor acreditate să asiste la votare, la inventarierea și sigilarea ștampilelor cu mențiunea "Votat", precum și la numărarea și anularea buletinelor de vot rămase neîntrebuințate, la verificarea sigiliilor de pe urnele de votare, iar după încheierea acestor operațiuni, la deschiderea urnelor.

(2) Președintele, la deschiderea fiecărui buletin, va citi cu voce tare lista de candidați care a fost votată sau, după caz, prenumele și numele candidatului independent votat și va arăta buletinul de vot celor prezenți. Buletinele de vot deschise se vor așeza pe partide, formațiuni politice și coaliții ale acestora, precum și pe candidați independenți și se vor număra și lega separat.

(3) Sînt nule buletinele de vot care nu au aplicată pe ele ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decît cel legal aprobat, buletinele care nu au ștampila "Votat" său la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere. Votul este valabil și în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă.

(4) Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(5) Rezultatul votării pentru Camera Deputaților și pentru Senat se va consemna în două tabele separate. Tabelele se întocmesc de cîte un membru al biroului electoral al secției de votare, desemnat de președinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sînt prezenți și candidați, aceștia au dreptul să întocmească și ei un tabel pentru fiecare din Camerele Parlamentului.

(6) În tabelele prevăzute la alin. (5) se vor înscrie voturile nule, listele de candidați sau prenumele și numele candidaților, independenți și voturile valabil exprimate pentru fiecare.

Art. 62. -

(1) După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare va încheia, separat pentru Camera Deputaților și Senat, cîte un proces-verbal, în 2 exemplare, care va cuprinde: Modificări (1)

a) numărul alegătorilor, potrivit listelor electorale permanente;

b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr în funcție de alegătorii de pe lista electorală permanentă și de pe aceea specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare, candidat independent;

f) expunerea, pe scurt, a întîmpinărilor și contestațiilor și a modului lor de soluționare, precum și a contestațiilor înaintate spre soluționare biroului electoral de circumscripție;

g) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;

h) numărul buletinelor de vot primite;

i) numărul buletinelor de vot rămase neîntrebuințate și anulate.

(2) Procesele-verbale se semnează de președinte și de membrii biroului și vor avea aplicată ștampila de control. Semnăturile se pun în dreptul prenumelui, numelui și, după caz, al apartenenței politice a fiecărui membru. Modificări (1)

(3) Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare care au semnat procesul-verbal li se eliberează, la cerere, o copie certificată de către toți cei care au semnat originalul; cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal.

(4) Lipsa semnăturii unor membri ai biroului nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.

Art. 63. -

(1) În tot timpul operațiunilor de votare sau de deschidere a urnelor se pot face întîmpinări ori contestații cu privire la aceste operațiuni de către candidați, membrii biroului electoral, precum și, pînă la încheierea votării, de către alegători.

(2) Contestațiile se formulează în scris și se prezintă președintelui biroului, electoral al secției de votare, care va elibera dovada de primire.

(3) Președintele biroului electoral al secției de votare va hotărî, de îndată, asupra contestațiilor a căror rezolvare nu suferă întîrziere.

Art. 64. -

(1) Pentru Camera Deputaților și pentru Senat se întocmește cîte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale secției, precum și buletinele nule și cele contestate. Dosarele sigilate și ștampilele se vor înainta biroului electoral de circumscripție, de președintele biroului electoral al secției de votare și membrii biroului, cu pază militară, în cel mult 24 de ore de la declararea închiderii secției de votare. Modificări (1)

(2) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscripție va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală; partidele și formațiunile politice, precum și candidații independenți vor putea obține copii legalizate de pe acest exemplar.

Secțiunea a 2-a Stabilirea rezultatelor votării la circumscripțiile electorale

Art. 65. - Modificări (1)

(1) După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numărării voturilor, biroul electoral de circumscripție va încheia, separat pentru Camera Deputaților și Senat, cîte un proces-verbal cuprinzînd voturile valabil exprimate pentru fiecare partid, formațiune politică sau coaliție a acestora, pe care îl va înainta în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.

(2) După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele, formațiunile politice sau coalițiile acestora ce nu întrunesc cel puțin 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară, biroul electoral de circumscripție va proceda la atribuirea, potrivit art. 66, a mandatelor de deputat, respectiv de senator.

(3) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție au dreptul să asiste candidații și persoanele acreditate.

Art. 66. - Jurisprudență

(1) Atribuirea de mandate pentru candidații de pe liste se face avîndu-se în vedere numai partidele, formațiunile politice sau coalițiile acestora care au întrunit, pe întreaga țară, cel puțin 3% din voturile valabil exprimate, în mod distinct pentru Camera Deputaților și pentru Senat. Modificări (1), Referințe (1)

(2) Operațiunea de atribuire a mandatelor se face după comunicarea Biroului Electoral Central cu privire la partidele, formațiunile politice și Coalițiile acestora care au întrunit cel puțin 3% din numărul total al voturilor valabil exprimate pe întreaga țară, în mod distinct pentru Camera Deputaților și pentru Senat. Modificări (1)

(3) Repartizarea și atribuirea mandatelor de deputat și de senator se fac în două etape: la nivelul fiecărei circumscripții electorale și la nivel de țară.

(4) La nivelul circumscripției electorale, biroul electoral stabilește, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripției, prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidați ale partidelor, formațiunilor politice și coalițiilor acestora ce întrunesc condiția prevăzută la alin. (1) și pentru candidații independenți la numărul de deputați, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleși în acea circumscripție; fiecărei liste i se vor repartiza atîtea mandate de cîte ori coeficientul electoral al circumscripției electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă; atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripție în ordinea înscrierii candidaților pe listă; pentru candidații independenți se atribuie fiecăruia cîte un mandat, dacă a obținut un număr de voturi valabil exprimate cel puțin egal cu coeficientul electoral pentru deputați sau pentru senatori, după caz. Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obținute de listele de candidați ale partidelor, formațiunilor politice și coalițiilor acestora ce întrunesc condiția prevăzută la alin. (1), ca și mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripție se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.

(5) Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga țară, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, voturile neutilizate sau cele inferioare coeficientului electoral de circumscripție din toate circumscripțiile electorale, pentru fiecare partid, formațiune politică sau coaliție a acestora ce întrunește condiția prevăzută la alin. (1); numărul voturilor astfel obținute de fiecare partid, formațiune politică sau coaliție a acestora se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcîndu-se atîtea operații de împărțire cîte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripțiilor electorale; cîturile rezultate din împărțire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, pînă la concurența numărului de mandate neatribuite; cel mai mic din aceste cîturi constituie coeficientul electoral pe țară, pentru deputați și, separat, pentru senatori; fiecărui partid, formațiune politică sau coaliție a acestora i se vor repartiza atîtea mandate de deputați sau, după caz, de senatori de cîte ori coeficientul electoral pe țară se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul, formațiunea politică sau coaliția respectivă, rezultat din însumarea pe țară a voturilor neutilizate și a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripție.

(6) Desfășurarea mandatelor repartizate pe circumscripții electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează:

a) pentru fiecare partid, formațiune, politică sau coaliție a acestora, cărora le-au revenit mandate potrivit alin. (5), se împarte numărul voturilor neutilizate sau al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripție, din fiecare circumscripție electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid, formațiune politică sau coaliție avut în vedere la repartizarea mandatelor pe țară.

Rezultatul astfel obținut pentru fiecare circumscripție se înmulțește cu numărul de mandate cuvenite partidului, formațiunii politice sau coaliției acestora. Datele obținute se ordonează descrescător la nivelul țării și separat descrescător în cadrul fiecărei circumscripții.

Pentru fiecare circumscripție se iau în calcul primele partide, formațiuni politice sau coaliții ale acestora, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripția respectivă. Ultimul număr din această operațiune reprezintă repartitorul acelei circumscripții.

În continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripții în ordinea partidelor, formațiunilor politice, coalițiilor acestora, precum și a circumscripțiilor din lista ordonată pe țară, astfel: primul număr din lista ordonată pe țară se împarte la repartitorul circumscripției de la care provine, rezultînd numărul de mandate ce-i revin în circumscripția respectivă. În continuare, se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată pe țară.

În situația în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid, unei formațiuni politice sau unei coaliții ori dintr-o circumscripție electorală, operațiunea se continuă fără acestea.

Dacă numărul din lista ordonată pe țară este mai mic decît repartitorul de circumscripție, se acordă un mandat;

b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din prevederile de la lit. a), Biroul Electoral Central va avea în vedere circumscripția electorală în care partidul, formațiunea politică sau coaliția acestora are cel mai mare număr de candidați sau un candidat, cărora nu li s-au atribuit mandate, iar dacă și astfel au rămas mandate neindividualizate pe circumscripții, circumscripția electorală în care partidul, formațiunea politică sau coaliția respectivă are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripție;

c) dacă după aplicarea prevederilor de la lit. a) și b) au mai rămas mandate nedesfășurate pe circumscripții, Biroul Electoral Central le va stabili pe baza acordului partidelor, formațiunilor politice sau coalițiilor acestora cărora li se cuvin aceste mandate potrivit alin. (5), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la încheierea operațiunilor anterioare.

(7) Mandatele desfășurate pe listele de candidați, potrivit alin. (6), se atribuie candidaților de biroul electoral de circumscripție, în ordinea înscrierii acestora pe listă.

(8) Biroul electoral de circumscripție eliberează certificatul doveditor al alegerii deputaților și senatorilor cărora li s-au atribuit mandate, în termen de 24 de ore de la încheierea fiecărei operațiuni de atribuire.

(9) Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sînt declarați supleanți ai listelor respective. În caz de vacanță a mandatelor de deputați sau de senatori aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sînt înscriși în liste, dacă pînă la data validării, pentru ocuparea locurilor vacante, partidele sau formațiunile politice pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris că aparțin acestora.

Art. 67. -

(1) Biroul electoral de circumscripție încheie, separat, cîte un proces-verbal pentru Camera Deputaților și Senat privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor.

(2) Procesul-verbal trebuie să cuprindă:

a) numărul alegătorilor din circumscripția electorală, potrivit listelor electorale permanente;

b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr în funcție de alegătorii de pe listele permanente și de pe cele speciale;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul total al voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă de candidați și pentru fiecare candidat independent;

e) numărul voturilor nule;

f) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 66, prenumele și numele candidaților aleși, precum și, după caz, partidul, formațiunea politică sau coaliția acestora ce i-a propus;

g) mandatele ce nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripției electorale, precum și voturile valabil exprimate ce urmează a fi însumate, potrivit art. 66, pe întreaga țară;

h) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor, contestațiilor și hotărîrilor luate de biroul electoral de circumscripție.

(3) Procesul-verbal, împreună cu întîmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formînd un dosar, încheiat, sigilat și semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, cu pază militară, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea comunicării Biroului Electoral Central referitoare la desfășurarea pe circumscripții electorale a mandatelor repartizate centralizat pe țară. Modificări (1)

Art. 68. - Jurisprudență

(1) Biroul Electoral Central rezolvă întîmpinările și contestațiile depuse, după care încheie separat cîte un proces-verbal pentru Camera Deputaților și pentru Senat, cuprinzînd, pe întreaga țară:

a) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale permanente;

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul total al voturilor nule;

e) constatarea cu privire la modul de aplicare, de către birourile electorale de circumscripție, a prevederilor art. 66 alin. (4);

f) repartizarea pe țară a mandatelor potrivit art. 66 alin. (5) și desfășurarea acestora pe circumscripții electorale potrivit alin. (6) al aceluiași articol;

g) organizațiile cetățenilor aparținînd minorităților naționale care, deși au participat la alegeri, nu au obținut nici un mandat de deputat sau de senator; totalitatea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecăreia din aceste organizații și constatarea organizațiilor cărora li se cuvine cîte un mandat de deputat potrivit art. 4; prenumele și numele primului candidat de pe lista organizației îndreptățite la un mandat de deputat, care a întrunit cel mai mare număr de voturi; în cazul în care listele organizației au obținut un număr egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorți;

h) modul de soluționare a contestațiilor și întîmpinărilor primite.

(2) Procesele-verbale se semnează de către președinte și ceilalți membri ai biroului în prezența cărora au fost întocmite și se înaintează Camerei Deputaților și Senatului, în vederea validării alegerilor, împreună cu dosarele întocmite de birourile electorale de circumscripție.

(3) În vederea validării, deputații și senatorii vor depune președintelui de vîrstă sau președintelui în funcție, după caz, o declarație asupra averii pe care o posedă. Declarația este confidențială și se predă cu o dovadă de depunere.

(4) Programul utilizat de Biroul Electoral Central pentru repartizarea centralizată a mandatelor și desfășurarea acestora pe circumscripții electorale se aprobă de Biroul Electoral Central și constituie anexă la procesul-verbal ce se înaintează pentru validarea mandatelor.

Art. 69. -

Biroul Electoral Central publică rezultatul alegerilor în presă, și în Monitorul Oficial al României, în termen util, pentru respectarea prevederilor art. 60 alin. (3) din Constituție.

CAPITOLUL X Alegerile parțiale

Art. 70. -

(1) În cazul anulării alegerilor într-o circumscripție electorală, potrivit art. 25 alin. (1) lit. f), precum și în cazul în care mandatul de deputat sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza alegeri parțiale.

(2) Nu se vor organiza alegeri parțiale dacă vacanța unui mandat de deputat sau de senator s-a ivit în ultimele 12 luni anterioare expirării mandatului Camerei Deputaților și Senatului, prevăzut de art. 60 alin. (1) din Constituție.

Art. 71. -

(1) Dacă alegerile parțiale au loc ca urmare a anulării alegerilor dintr-o circumscripție electorală, acestea se desfășoară pe baza acelorași candidaturi, birouri electorale și la aceleași secții de votare, în a treia duminică după anularea alegerilor inițiale. Modificări (1)

(2) Candidații vinovați de fraudă nu mai participă la noul scrutin.

(3) Alegerile parțiale organizate în caz de vacanță a unui mandat de deputat sau de senator au loc în condițiile aplicării corespunzătoare a prezentei legi, în cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de către președintele Camerei Deputaților sau, după caz, de către președintele Senatului, cu privire la întrunirea condițiilor prevăzute la art. 70.

(4) În cazul în care alegerile parțiale prevăzute la alin. (3) se organizează într-o singură circumscripție electorală, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atribuțiile acestuia urmînd a fi îndeplinite de biroul electoral de circumscripție.

(5) La alegerile parțiale participă numai alegătorii de pe listele electorale permanente ale localităților din cadrul circumscripției electorale unde se organizează alegerile.

CAPITOLUL XI Contravenții și infracțiuni

Art. 72. -

Constituie contravenții, în măsura în care, potrivit legii, nu sînt infracțiuni, următoarele fapte:

a) înscrierea, cu bună-știință, a unui alegător în mai multe liste electorale ale localității de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei de susținători cu încălcarea prevederilor art. 33, precum și încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea listelor de candidați și a candidaților independenți sau la folosirea semnelor electorale;

b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisă a celui interesat, a cărții de alegător sau neîntocmirea cărții de alegător în termenele stabilite;

c) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;

d) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror alte afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;

e) afișarea mijloacelor de propagandă electorală înalte locuri decît cele permise sau cu încălcarea prevederilor prezentei legi;

f) acceptarea de către un cetățean a înscrierii sale în mai multe liste de candidați;

g) neaducerea la cunoștință publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripție, a propunerilor de candidaturi;

h) refuzul de a permite accesul în localul de vot al candidaților sau al persoanelor acreditate să asiste la desfășurarea operațiunilor electorale;

i) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;

j) refuzul nejustificat de a înscrie pe alegător în lista specială sau de a înmîna buletinul de vot și ștampila de votare alegătorului care a semnat în lista electorală, înmînarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă cartea de alegător și actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală în care este înscris;

k) întocmirea, de birourile electorale ale secțiilor de votare, a proceselor-verbale cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;

l) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secțiilor de votare sau în locurile prevăzute de art. 51 alin. (2), să voteze sau să nu voteze un anumit partid, formațiune politică, coaliție a acestora sau candidat independent; Modificări (1)

m) primirea de subvenții pentru campania electorală altfel decît printr-un mandatar financiar sau încălcarea de către acesta a obligațiilor ce îi revin potrivit art. 45 alin. (4);

n) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secțiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;

o) încălcarea, de către membrii birourilor electorale, a obligației de a participa la activitatea acestor birouri.

Art. 73. - Modificări (1)

Contravențiile prevăzute de art. 72 lit. d), e), h), n) și o) se sancționează cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei, cele de la lit. f), g), k), l) și m) cu amendă de la 15.000 la 45.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i) și j) cu închisoare contravențională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 45.000 la 100.000 lei.

Art. 74. -

(1) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 72 se face prin proces-verbal întocmit de către:

a) ofițerii și subofițerii de poliție, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e), g), h), i), j), l) și m);

b) primarii și împuterniciții acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d), e) și m);

c) președintele biroului electoral de circumscripție, pentru faptele prevăzute la lit. f), k), l), n) și o).

(2) În cazul contravențiilor prevăzute la art. 72 lit. d), e), f), g), h), k), l), m), n) și o) agentul constatator va stabili în procesul-verbal și amenda aplicată.

(3) Contravențiilor prevăzute la alineatul precedent le sînt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968, cu excepția art. 26.

(4) Procesul-verbal de constatare a contravențiilor prevăzute la art. 72 lit. a), b), c), i) și j) se va înainta judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvîrșită contravenția, care va aplica sancțiunea, ținînd seama de dispozițiile Legii nr. 61/1991.

Art. 75. -

(1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) În cazul în care, prin fapta prevăzută în alin. (1), s-a pricinuit o vătămare a integrității corporale sau a sănătății care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecințe: pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.

(3) Tentativa la infracțiunea prevăzută la alin. (1) și (2) se pedepsește.

Art. 76. -

(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de membrii biroului electoral al secției de votare ori de alte persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 77. -

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze pentru o anumită listă de candidați sau candidat independent, precum și primirea acestora de către alegător, în același scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvîrșită de un observator intern, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.

(3) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică și persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează a doua oară sau de mai multe ori în ziua alegerilor. Tentativa se pedepsește.

Art. 78. -

(1) Utilizarea unei cărți de alegător nule sau a unei cărți de alegător ori buletin de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decît cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 79. -

(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 80. -

Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Art. 81. -

Pentru infracțiunile prevăzute la art. 75-80, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.

Art. 82. -

Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravențiile prevăzute la art. 72 sau din infracțiunile prevăzute la art. 75-80 se confiscă.

CAPITOLUL XII Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 83. -

(1) Cheltuielile pentru efectuarea operațiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.

(2) Sediul și dotarea Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripție, de prefecți, iar ale secțiilor de votare, de primari, împreună cu prefecții. Modificări (2)

(3) Orice acte făcute în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sînt scutite de taxa de timbru.

Art. 84. -

(1) Guvernul României va asigura, pentru sprijinirea activității birourilor electorale, statisticienii și personalul tehnic auxiliar necesar.

(2) Pe perioada cît funcționează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii și personalul tehnic auxiliar, încadrați cu contract de muncă, se consideră detașați.

Art. 85. -

(1) Judecarea de către instanțe a întîmpinărilor, contestațiilor sau a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Împotriva hotărîrilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac. Referințe (1)

Art. 86. -

(1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua cînd încep să curgă, pînă în ziua cînd se împlinesc, chiar dacă acestea nu sînt zile lucrătoare.

(2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale și instanțele judecătorești vor asigura permanența activității necesare în vederea exercitării, de către cetățeni, a drepturilor electorale.

Art. 87. -

(1) Persoanele condamnate prin hotărîre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale nu participă la vot și nu vor fi avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor.

(2) Pentru persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau aflate în executarea unei sancțiuni contravenționale privative de libertate se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile art. 59 privind urna specială.

Art. 88. -

(1) Prefecții verifică corecta îndeplinire, de către primari, a obligațiilor ce le revin potrivit prezentei legi și, în cazul constatării unor fraude electorale, sesizează organele în drept.

(2) De asemenea, în cazul în care prefecții constată că un alegător nu a fost înscris sau nu a fost radiat, potrivit legii, pe listele electorale sau că birourile electorale de circumscripție ori ale secțiilor de votare nu s-au constituit legal, vor formula întâmpinări și contestații, ce se soluționează în conformitate cu prevederile prezentei legi. Modificări (1)

Art. 89. - Modificări (2)

Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înțelege buletinul de identitate, adeverința care ține loc de buletin de identitate sau pașaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen și elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Art. 90. -

Alegerile pentru constituirea noului Parlament vor avea loc la data care va fi stabilită prin lege.

Art. 91. - Referințe (1)

Pentru alegerile din anul 1992, în cazul coalițiilor electorale, la pragul de 3% prevăzut la art. 66 alin. (1) se adaugă cîte un singur procent din totalul voturilor valabil exprimate pe întreaga țară pentru fiecare membru al coaliției, începînd cu al doilea partid sau formațiune politică, fără a se depăși 8 procente din aceste voturi.

Art. 92. - Modificări (1)

(1) Pentru alegerile din anul 1992, votarea se face pe baza listelor electorale utilizate la alegerile locale, reactualizate în termen de 15 zile de la data stabilirii zilei votării, precum și pe baza actului de identitate pe care se va aplica ștampila de control a secției de votare asupra mențiunii, scrise cu cerneală, privind data votării.

(2) Pînă la 31 decembrie 1992, Guvernul va asigura tipărirea, întocmirea și eliberarea tuturor cărților de alegător pentru cetățenii cu drept de vot din listele electorale ale localităților unde aceștia își au domiciliul.

(3) Cărțile de alegător ale militarilor în termen se vor trimite, de primar, comandanților unităților, care le vor înmîna pe bază de semnătură.

(4) Pentru alegerile din anul 1992, dacă nu este posibilă capsarea buletinelor de vot, acestea se vor introduce în urnă după ce alegătorul le-a pus în plicuri corespunzătoare dimensiunii lor, asigurate de biroul electoral al secției de votare.

Art. 93. -

(1) Prevederile art. 51 alin. (3) se aplică și delegaților acreditați de Biroul Electoral Central ca observatori interni, numai pentru alegerile din anul 1992. Pot fi acreditați ca observatori interni numai alegătorii împuterniciți de o organizație neguvernamentală care are ca unic scop apărarea drepturilor omului, constituită legal pînă la data deschiderii campaniei electorale. Modificări (1)

(2) Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid sau ai unei formațiuni politice. Acreditarea se face pentru o singură secție de votare. Biroul Electoral Central poate acredita la o secție de votare, numai un observator intern, pe baza declarației scrise a acestuia de a respecta întocmai condițiile acreditării. Declarația se dă pe proprie răspundere și constituie act public, cu toate consecințele prevăzute de lege. Condițiile acreditării se trec în actul de acreditare; dacă sînt mai mulți împuterniciți pentru aceeași secție, acreditarea se face prin tragere la sorți.

(3) Organizațiilor neguvernamentale prevăzute la alin. (1) le sînt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 45 alin. (3) și art. 51 alin. (5).

Art. 94. - Modificări (2)

În cazul Circumscripției electorale nr. 42, competențele prevăzute de prezenta lege pentru tribunalul județean se exercită de către Tribunalul municipiului București.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comună din 17 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și art. 76 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI
MARȚIAN DAN academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU

București, 15 iulie 1992.

Nr. 68.

ANEXA Nr. 1 Modificări (1)

NUMEROTAREA ȘI NUMĂRUL DE MANDATE
pentru fiecare circumscripție electorală

Numărul circumscripției electorale Amplasarea teritorială Numărul de mandate
de deputat de senator
1. Circumscripția electorală nr. 1 Județul Alba 6 3
2. Circumscripția electorală nr. 2 Județul Arad 7 3
3. Circumscripția electorală nr. 3 Județul Argeș 10 4
4. Circumscripția electorală nr. 4 Județul Bacău 11 5
5. Circumscripția electorală nr. 5 Județul Bihor 9 4
6. Circumscripția electorală nr. 6 Județul Bistrița-Năsăud 5 2
7. Circumscripția electorală nr. 7 Județul Botoșani 7 3
8. Circumscripția electorală nr. 8 Județul Brașov 9 4
9. Circumscripția electorală nr. 9 Județul Brăila 6 2
10. Circumscripția electorală nr. 10 Județul Buzău 7 3
11. Circumscripția electorală nr. 11 Județul Caraș-Severin 5 2
12. Circumscripția electorală nr. 12 Județul Călărași 5 2
13. Circumscripția electorală nr. 13 Județul Cluj 11 5
14. Circumscripția electorală nr. 14 Județul Constanța 11 5
15. Circumscripția electorală nr. 15 Județul Covasna 4 2
16. Circumscripția electorală nr. 16 Județul Dîmbovița 8 3
17. Circumscripția electorală nr. 17 Județul Dolj 11 5
18. Circumscripția electorală nr. 18 Județul Galați 9 4
19. Circumscripția electorală nr. 19 Județul Giurgiu 4 2
20. Circumscripția electorală nr. 20 Județul Gorj 6 3
21. Circumscripția electorală nr. 21 Județul Harghita 5 2
22. Circumscripția electorală nr. 22 Județul Hunedoara 8 3
23. Circumscripția electorală nr. 23 Județul Ialomița 4 2
24. Circumscripția electorală nr. 24 Județul Iași 12 5
25. Circumscripția electorală nr. 25 Județul Maramureș 8 3
26. Circumscripția electorală nr. 26 Județul Mehedinți 5 2
27. Circumscripția electorală nr. 27 Județul Mureș 9 4
28. Circumscripția electorală nr. 28 Județul Neamț 8 4
29. Circumscripția electorală nr. 29 Județul Olt 7 3
30. Circumscripția electorală nr. 30 Județul Prahova 12 5
31. Circumscripția electorală nr. 31 Județul Satu Mare 6 3
32. Circumscripția electorală nr. 32 Județul Sălaj 4 2
33. Circumscripția electorală nr. 33 Județul Sibiu 6 3
34. Circumscripția electorală nr. 34 Județul Suceava 10 4
35. Circumscripția electorală nr. 35 Județul Teleorman 7 3
36. Circumscripția electorală nr. 36 Județul Timiș 10 4
37. Circumscripția electorală nr. 37 Județul Tulcea 4 2
38. Circumscripția electorală nr. 38 Județul Vaslui 7 3
39. Circumscripția electorală nr. 39 Județul Vîlcea 6 3
40. Circumscripția electorală nr. 40 Județul Vrancea 6 2
41. Circumscripția electorală nr. 41 Municipiul București 29 13
42. Circumscripția electorală nr. 42 Sectorul agricol Ilfov 4 2
TOTAL: 328 143

ANEXA Nr. 2

+------------------------------------------------------------------------------+
¦              România               ¦                    ¦                    ¦
¦         CARTE DE ALEGĂTOR          ¦      SCRUTIN       ¦      SCRUTIN       ¦
¦                                    ¦       Nr. 1        ¦       Nr. 2        ¦
¦ eliberată de*) ................... ¦                    ¦                    ¦
¦ .................................. +--------------------+--------------------¦
¦ semnătura și locul                 ¦                    ¦                    ¦
¦ ștampilei**) ..................... ¦      SCRUTIN       ¦      SCRUTIN       ¦
¦ pentru***) ....................... ¦       Nr. 3        ¦       Nr. 4        ¦
¦ semnătura ........................ ¦                    ¦                    ¦
¦ domiciliul ....................... +-----------------------------------------¦
+------------------------------------¦     Se socotește începînd cu primul     ¦
¦           INTRANSMISIBIL           ¦     scrutin după alegerile din 1992     ¦
+------------------------------------------------------------------------------+
+------------------------------------------------------------------------------+
¦                   ¦                  ¦                   ¦                   ¦
¦      SCRUTIN      ¦     SCRUTIN      ¦      SCRUTIN      ¦      SCRUTIN      ¦
¦       Nr. 5       ¦      Nr. 6       ¦       Nr. 9       ¦      Nr. 10       ¦
¦                   ¦                  ¦                   ¦                   ¦
+-------------------+------------------+-------------------+-------------------¦
¦                   ¦                  ¦                   ¦                   ¦
¦      SCRUTIN      ¦     SCRUTIN      ¦      SCRUTIN      ¦      SCRUTIN      ¦
¦       Nr. 7       ¦      Nr. 8       ¦      Nr. 11       ¦      Nr. 12       ¦
¦                   ¦                  ¦                   ¦                   ¦
+--------------------------------------+---------------------------------------¦
¦   Se socotește începînd cu primul    ¦    Se socotește începînd cu primul    ¦
¦   scrutin după alegerile din 1992    ¦    scrutin după alegerile din 1992    ¦
+------------------------------------------------------------------------------+

*) Primarul localității.

**) Semnătura primarului și ștampila consiliului, local al localității.

***) Numele și prenumele titularului.

NOTĂ:

1. Dimensiunile cărții de alegător sînt: 11 cm lățime și 15 cm lungime, literele sînt corp 10 verzal drepte, iar completarea cărții se face cu cerneală de culoare neagră sau albastră; fața a 2-a a cărții de alegător este pe spatele primei fețe.

2. Scrutinele, în caz de alegeri parțiale, se scad din toate cărțile de alegător, deci și din cele ale alegătorilor cu domiciliul în localitățile situate în circumscripțiile electorale unde nu s-au organizat asemenea alegeri.

3. La epuizarea numărului de scrutine, Guvernul va asigura eliberarea unor noi cărți de alegător, modificînd numai, în mod corespunzător, anul primului tur de scrutin.

4. La eliberarea unui duplicat, sub denumirea "Carte de alegător" se va dactilografia mențiunea "Duplicat nr. ....", trecîndu-se numărul duplicatului în ordinea eliberării sale.

ANEXA Nr. 3

I.
BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTAȚILOR

┌─────────────────────────────────────┐  ┌─────────────────────────────────────┐
│ 1)                               2) │  │                                     │
│ 3)                                  │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
└─────────────────────────────────────┘  └─────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────┐  ┌─────────────────────────────────────┐
│                                     │  │ 4)                               5) │
│                                     │  │ 6)                                  │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
│                                     │  │                                     │
└─────────────────────────────────────┘  └─────────────────────────────────────-

NOTĂ:

1) Se trece denumirea completă a partidului, formațiunii politice sau coaliției acestora, în ordinea stabilită potrivit legii.

2) Se trece semnul electoral; între denumirea partidului, formațiunii politice, respectiv a coaliției acestora, precum și semnul electoral să se păstreze distanța de 3 litere. Semnul electoral se va imprima într-un spațiu grafic de 2,5 cm x 2,5 cm.

3) Se trec prenumele și numele candidaților, în ordinea din lista de candidați depusă, precum și, dacă este cazul, apartenența politică prescurtată prin inițialele partidului sau formațiunii politice, după care se închide patrulaterul.

4) Se trece mențiunea "Candidat independent"; pentru fiecare candidat independent se imprimă un patrulater distinct, în partea finală a buletinului, în ordinea prevăzută de lege.

5) Se trece semnul electoral.

6) Se trec prenumele și numele candidatului independent.

7) Toate prenumele, numele și cuvintele ce se înscriu în interiorul patrulaterelor se vor tipări cu literă corp 10 verzal drepte.

II.
BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA SENATULUI

1) 2) 3)

NOTĂ:

1) Se trece denumirea completă a partidului, formațiunii politice sau coaliției acestora, în ordinea stabilită potrivit legii.

2) Se trece semnul electoral; între denumirea partidului, formațiunii politice, respectiv a coaliției acestora, precum și semnul electoral să se păstreze distanța de 3 litere. Semnul electoral se va imprima într-un spațiu grafic de 2,5 cm X 2,5 cm.

3) Se trec prenumele și numele candidaților în ordinea din lista de candidați depusă, precum și, dacă este cazul, apartenența politică prescurtată prin inițialele partidului sau formațiunii politice, după care se închide patrulaterul.

4) Se trece mențiunea "Candidat independent"; pentru fiecare candidat independent se imprimă un patrulater distinct, în partea finală a buletinului, în ordinea prevăzută de lege.

5) Se trece semnul electoral.

6) Se trec prenumele și numele candidatului independent.

7) Toate prenumele, numele și cuvintele ce se înscriu în interiorul patrulaterelor se vor tipări cu literă corp 10 verzal drepte.

III.
ȘTAMPILEI SECȚIEI DE VOTARE

IV.
ȘTAMPILEI "VOTAT"

*) Se trece numărul circumscripției electorale.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Reviste:
Sistemul electoral în România postcomunistă
Regimul juridic al incompatibilităților și al conflictelor de interese aplicabil deputaților și senatorilor, precum și sancțiunile aplicabile acestora în cazul nerespectării regimului juridic al incompatibilităților și al conflictelor de interese
;
se încarcă...