Curtea Constituțională

Decizia nr. 782/2014 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art. 1 și art. 5 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 03 februarie 2015

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Tudorel Toader - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art. 1 și art. 5 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, excepție ridicată de Daniel Tatarus în Dosarul nr. 30.041/3/2012 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.037D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și părțile Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprundența în materie a Curții Constituționale.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentința civilă nr. 4.418 din 10 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 30.041/3/2012, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art. 1 și art. 5 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011.

5. Excepția a fost ridicată de Daniel Tatarus cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât într-un stat de drept, democratic și social, în care respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, nu se poate permite diminuarea unei pensii care respectă principiul contributivității și a fost stabilită potrivit dispozițiilor Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor.

7. De asemenea, arată că sunt încălcate prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece este modificată pensia stabilită printr-un act normativ anterior.

8. Totodată, susține că se creează o discriminare între pensionarii provenind din aceeași categorie profesională, întrucât, ca urmare a diferite hotărâri judecătorești, unii au beneficiat de pensii majorate, în timp ce altora li s-au diminuat pensiile. De asemenea, arată că persoanele care se încadrează în ipoteza normelor de lege criticate, deși au avut o pensie stabilită în temeiul contributivității, sunt discriminate în raport cu pensionarii din sistemul public de pensii care beneficiază de dispozițiile art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000.

9. Autorul excepției susține și că dispozițiile de lege criticate încalcă dreptul de proprietate, deoarece pensia reprezintă un bun, care se bucură de protecția prevederilor art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, consideră că sunt afectate și dreptul la protecție socială și dreptul la un nivel de trai decent, fiind încălcate, în același timp, prevederile constituționale referitoare la obligația statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții.

10. Mai susține că Legea nr. 119/2010 impune o sarcină excesivă asupra pensionarilor polițiști și prevede diferențe procentuale, unii pensionari suportând mai mult, iar alții mai puțin ori deloc măsura reducerii cuantumului pensiei.

11. Arată și faptul că pensiile polițiștilor au fost stabilite potrivit principiului contributivității și nu trebuiau reduse, neavând o componentă necontributivă. În acest context, susține că angajatorul nu a virat contribuția pentru cadrele active din poliție, întrucât sumele respective ar fi provenit de la bugetul de stat și aceleași sume ar fi trebuit virate înapoi la același buget, fără a se avea vreo finalitatea practică, în afara îngreunării evidențelor contabile, dar polițiștii nu pot fi răspunzători pentru faptul că statul, în calitate de angajator, nu și-a onorat obligația de a contribui.

12. Cât privește dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, arată că acestea contravin art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece aduc atingere dreptului de proprietate, dreptului la pensie și dreptului la un nivel de trai decent.

13. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, consideră că aceasta își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

14. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

15. Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) și art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, ale art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, precum și ale art. 1 și art. 5 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/2010:

"

(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.";

- Art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 119/2010:

"

(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează:

a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b);

[...]

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabilește în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, și se plătește de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.";

- Art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011:

"

Pentru revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 se utilizează metodologia de calcul prevăzută în anexa nr. 3."

- Art. 1 din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011:

"

Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și recalculate potrivit prevederilor aceleiași legi se revizuiesc conform prezentei metodologii.";

- Art. 5 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011:

"

Cuantumul pensiei revizuite se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat cu valoarea unui punct de pensie."

19. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate, art. 47 alin. (1) și (2) privind nivelul de trai și dreptul la pensie, art. 115 alin. (6) referitor la limitele de reglementare ale ordonanțelor de urgență ale Guvernului și art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligația statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții. De asemenea, autorul excepției invocă art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la proprietate.

20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile Legii nr. 119/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 au mai constituit obiect al analizei de constituționalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, cu privire la constituționalitatea măsurilor prin care s-a dispus recalcularea pensiilor speciale, Curtea, în cadrul controlului a priori de constituționalitate, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat că textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

21. Având în vedere că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă și rațională, Curtea a considerat că acestea pot fi eliminate doar dacă există o rațiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Curtea a constatat că o atare cauză o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităților existente în sistem și, nu în ultimul rând, situația de criză economică și financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât și cel al asigurărilor sociale de stat. Astfel, această măsură nu poate fi considerată ca fiind arbitrară; de asemenea, Curtea a reținut că măsura nu impune o sarcină excesivă asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, și nu prevede diferențieri procentuale pentru diversele categorii cărora li se adresează, pentru a nu determina ca una ori alta să suporte mai mult sau mai puțin măsura de reducere a venitului obținut dintr-o atare pensie.

22. Totodată, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat: "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil."

23. Prin Decizia nr. 551 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 10 iulie 2012, Curtea a amintit că "și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie de un anumit cuantum".

24. Prin Decizia din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluță și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate (paragraful 16). De asemenea, a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe rațiuni obiective, și anume contextul economic și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). Având în vedere aceste considerente, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, și nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari (paragraful 20).

25. Cât privește susținerea potrivit căreia textul de lege criticat ar produce o discriminare între titularii dreptului la pensie, Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, a statuat că dreptul ca, în urma recalculării, să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos "a fost prevăzut de Legea nr. 19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat". Prin urmare, a constatat că "nu se poate vorbi despre o identitate de situații între prevederile Legii nr. 19/2000 și dispozițiile de lege criticate ale Legii nr. 119/2010, astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificația unei încălcări a principiului egalității în drepturi a cetățenilor ori a principiului neretroactivității legii civile".

26. Prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, Curtea a reținut că Legea nr. 119/2010 nu face nicio deosebire între diferitele categorii de pensii de serviciu, componenta necontributivă fiind deopotrivă eliminată pentru toate acestea.

27. Faptul că prin interpretarea diferită dată de instanțele de judecată textelor de lege criticate s-au pronunțat soluții diferite referitoare la persoane aflate în situații asemănătoare nu reprezintă un aspect de neconstituționalitate, ci o problemă de interpretare și aplicare a legii, de competența instanțelor de judecată.

28. Referitor la încălcarea dreptului la un nivel de trai decent și obligația statului de a crea condițiile necesare creșterii calității vieții, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reținut că "drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, și anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, și anume optica legiuitorului și resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcție".

29. În ceea ce privește constituționalitatea adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, Curtea, prin Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, a reținut că, "departe de a afecta dreptul la pensie, măsurile cuprinse în ordonanța de urgență criticată sunt de natură a ocroti, și nu a vătăma sau încălca drepturile fundamentale [...]. În consecință, nu se poate reține că ordonanța de urgență afectează vreun drept constituțional consacrat."

30. Referitor la susținerea autorului excepției potrivit căreia pensia de care a beneficiat a fost întemeiată pe principiul contributivității, astfel că nu este justificată reducerea ei, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au prevăzut recalcularea pensiilor potrivit algoritmului de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Acest sistem de calcul se întemeiază pe contributivitate, întrucât asiguratul va dobândi o pensie ca urmare a contribuției plătite în funcție de veniturile obținute în perioada de cotizare. Punctajul mediu anual, care determină cuantumul pensiei, nu este stabilit însă în raport de cuantumul efectiv al contribuțiilor vărsate, așa cum consideră autorul excepției, ci în funcție de veniturile realizate de asigurat în perioada de cotizare și de stagiul de cotizare cerut de lege. Prin urmare, pensiile de serviciu au suferit o modificare nu pentru că în practică nu au fost vărsate contribuțiile de anumiți angajatori la bugetul de stat, așa cum susține autorul excepției, ci pentru că, pe lângă cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivității, așa cum a fost explicat mai sus, pensionarii la care se referă Legea nr. 119/2010 primeau și o sumă suplimentară, care ar fi depășit cuantumul pensiei stabilite numai prin raportare la veniturile obținute de asigurat în perioada de cotizare. În concluzie, Curtea constată că și această critică de neconstituționalitate este lipsită de temei.

31. În final, Curtea reține că, prin Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, legiuitorul a prevăzut la art. 1 următoarele:

"

(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.

(2) Plata drepturilor bănești prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013.

(3) În cazul în care beneficiarii pensiilor prevăzute la alin. (1) au realizat stagii de cotizare după data înscrierii la pensie, cuantumul aferent acestora se adaugă la cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, calculat conform alin. (1).

(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menține în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulțirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010."

32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Tatarus în Dosarul nr. 30.041/3/2012 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 3 alin. (1) și art. 4 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art. 1 și art. 5 alin. (1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
;
se încarcă...