Curtea Constituțională

Decizia nr. 765/2014 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) lit. f) raportat la art. 48 alin. (2) și art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 03 februarie 2015

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simina Popescu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) lit. f) raportat la art. 48 alin. (2) și art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepție ridicată de Partidul Socialist Român în Dosarul nr. 17.458/3/2013 (182/2014) al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului nr. 399D/2014 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocatul Ana-Maria Penu Macovei, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, deoarece, prin condițiile impuse, prevederile de lege criticate instituie anumite limitări nepermise de art. 53 din Constituție și, în același timp, creează o inegalitate de tratament, pe criteriul averii, în ceea ce privește depunerea candidaturilor. În acest sens, depune note scrise.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 170 din 20 martie 2014 și nr. 793 din 3 iulie 2008.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia civilă nr. 92A din 19 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 17.458/3/2013 (182/2014), Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) lit. f) raportat la art. 48 alin. (2) și art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

6. Excepția a fost ridicată de Partidul Socialist Român cu prilejul soluționării apelului împotriva Sentinței civile nr. 27P din 6 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă într-o cauză având ca obiect dizolvarea și radierea Partidului Socialist Român.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că limitele impuse prin textele de lege criticate, respectiv atingerea unui prag de 50.000 de voturi la nivel național, pentru candidaturile depuse, și desemnarea candidaților în două campanii electorale succesive, în cel puțin 18 circumscripții electorale, nu se impun, deoarece domeniul de față nu se regăsește în nicio categorie prevăzută expres de art. 53 din Constituție, determinând astfel o restrângere nejustificată a drepturilor cetățeanului.

8. Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prin dispozițiile legale criticate nu se restrânge exercițiul unor drepturi sau libertăți, în sensul art. 53 din Constituție, urmărindu-se efectiv să se impună partidului obținerea unor rezultate pentru ca acesta să-și poată îndeplini rolul sau constituțional.

9. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției de neconstituționalitate, notele scrise depuse la dosar de autorul excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 46 alin. (1) lit. f), raportat la art. 48 alin. (2) și art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 6 august 2012.

13. Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 14/2003 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, textele de lege criticate regăsindu-se sub aceeași numerotare. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 46 alin. (1) lit. f):

"

Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiții:

[...]

f) ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 și 2, constatată de Tribunalul București conform art. 48;";

- Art. 47 alin. (1) lit. b):

"

Inactivitatea unui partid politic se poate constata în următoarele situații:

[...]

b) nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, în două campanii electorale parlamentare succesive, în cel puțin 18 circumscripții electorale.";

- Art. 48 alin. (2):

"

Numărul minim necesar îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1 și 2 este de cel puțin 50.000 de voturi la nivel național, pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutinuri: consilii județene, consilii locale, Camera Deputaților, Senat."

14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 46 alin. (1) lit. f), art. 47 alin. (1) lit. b) și art. 48 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare. Astfel, prin Decizia nr. 170 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 29 aprilie 2014, Curtea a reținut că motivele și condițiile de dizolvare a partidelor politice reglementate de normele criticate nu constituie restrângeri ale exercițiului dreptului de asociere, ci limitări de natură legală a acestui drept, circumscrise regimului constituțional al partidelor politice. Partidele politice constituie forme de asociere ale cetățenilor care au un regim constituțional și legal special, determinat de scopul acestora, eminamente politic, definit în esență de art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia partidele politice contribuie "la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației." Dând expresie textului constituțional de referință, Legea partidelor politice nr. 14/2003 prevede în art. 1 că "Partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public", iar în art. 2 că, "Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii."

16. Partidele politice au, așadar, un important rol în transpunerea valorilor naționale și a democrației din concepte teoretice și abstracte într-un proces practic decizional, în beneficiul cetățenilor. Exprimarea voinței politice a membrilor partidului și realizarea acesteia au loc în procesul electoral, fiecare partid având, de principiu, vocația guvernării. Unul dintre principalele scopuri ale asocierii în partide politice îl constituie acela de a accede la putere prin intermediul candidaților pe care partidul îi propune în campania electorală. Or, în măsura în care partidul nu desemnează candidați la alegeri și, în consecință, nu obține voturi, activitatea pe care o desfășoară nu se mai circumscrie scopului mai sus menționat. Asemenea organizații nu pot revendica statutul de partid politic, având posibilitatea să își continue existența ca simple forme de asociere a cetățenilor, cu condiția ca înființarea și desfășurarea activității lor să se realizeze potrivit legii, pentru realizarea scopurilor dorite de membrii lor și în conformitate cu opțiunile acestora, exprimate în mod liber, pe plan social, cultural, economic și chiar politic.

17. Faptul că legea impune îndeplinirea anumitor condiții pentru exercitarea unui drept constituțional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci reflectarea în plan legal a condițiilor prevăzute de Constituție pentru realizarea acestui drept, fără a se putea susține încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție.

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Socialist Român în Dosarul nr. 17.458/3/2013 (182/2014) al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și constată că prevederile art. 46 alin. (1) lit. f) raportat la art. 48 alin. (2) și art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Simina Popescu
;
se încarcă...