Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 693/2014 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European

Modificări (...)

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 65 din 26 ianuarie 2015.

În vigoare de la 26 ianuarie 2015

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Petre Lăzăroiu - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simina Popescu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Ioan Măriuță în Dosarul nr. 2.525/2/2014 al Curții de Apel București -Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului nr. 420D/2014 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Mircea Diaconu, avocatul Angela Mare, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului părții Mircea Diaconu, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece normele de procedură în materie electorală presupun stabilirea unor termene scurte, așa cum este cel prevăzut de normele de lege criticate, astfel încât procedura electorală să se desfășoare cu celeritate. În acest sens, depune note scrise.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că termenul stabilit prin prevederile de lege criticate pentru formularea căii de atac este instituit în considerarea caracterului urgent, specific procedurii în materie electorală.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia civilă nr. 140A din 12 aprilie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 2.525/2/2014, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

6. Excepția a fost ridicată de Ioan Măriuță cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 33/AE din 10 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă într-o cauză privind înregistrarea unei candidaturi pentru Parlamentul European.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că termenul de 24 de ore stabilit pentru exercitarea apelului este un termen scurt, care nu permite cunoașterea cuprinsului hotărârii și formularea, în raport de aceasta, a motivelor de apel.

8. Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține că, potrivit intenției legiuitorului expres manifestate, prin instituirea unor termene scurte, întreaga procedură electorală este una supusă celerității, astfel încât, pentru încadrarea în calendarul alegerilor, inclusiv procedura contestațiilor trebuie să se circumscrie principiului evocat. Instituirea unui termen de doar 24 ore este în măsură să asigure părții apelante dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, de vreme ce aceasta poate să își completeze motivele de apel, ulterior primirii hotărârii contestate, singura cerință instituită de textul de lege criticat fiind aceea a declarării căii de atac în interiorul termenului solicitat, nu și a motivării în același interval. Din această perspectivă și având în vedere că și partea adversă procesual trebuie să se supună acelorași exigențe legale, instanța judecătorească apreciază că dreptul fundamental la apărare, regăsit și în cadrul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu este încălcat.

9. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 20 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 sunt constituționale, sens în care arată că acestea sunt norme cu caracter special și reglementează procedura de contestare în justiție a hotărârilor privind admiterea sau respingerea candidaturilor pentru Parlamentul European. Întregul proces electoral este caracterizat prin celeritate și tocmai aceasta este și rațiunea pentru care dispozițiile legale criticate stabilesc termene scurte, imperative, pentru depunerea la instanță a apelului și pentru soluționarea acestuia, hotărârile judecătorești pronunțate de Curtea de apel (ca instanță de apel) fiind definitive. Accesul liber la justiție este asigurat prin posibilitatea părților de a se adresa instanței judecătorești și de a declara apel împotriva hotărârii instanței de fond. În ceea ce privește dreptul la apărare, apreciază că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere dreptului la apărare, în sensul consfințit de art. 24 din Legea fundamentală. Astfel, nimic nu oprește persoana interesată să își angajeze un avocat pe tot cursul procesului ce vizează aspecte referitoare la admiterea sau respingerea candidaturii pentru Parlamentul European.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, note scrise depuse la dosar de partea Mircea Diaconu, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 20 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din data de 31 august 2012, având următorul cuprins: "Împotriva hotărârii se poate face apel, în termen de 24 de ore de la pronunțare, la Curtea de Apel București. Apelul se soluționează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă."

14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 24 din Constituție privind dreptul la apărare și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate instituie reguli procedurale privind exercitarea căii de atac a apelului împotriva hotărârii prin care Tribunalul București a soluționat contestația privind admiterea sau respingerea candidaturilor la alegerile pentru Parlamentul European. Astfel, termenul de exercitare a apelului este de 24 de ore de la pronunțarea hotărârii Tribunalului București, iar soluționarea acestuia revine Curții de Apel București, în termen de două zile de la înregistrare, hotărârea fiind definitivă.

16. Curtea Constituțională a statuat în mod constant, în jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013) că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual - nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

17. Așa fiind, Curtea constată că procedura instituită prin textul de lege criticat are în vedere soluționarea procesului cu celeritate, întrucât, în absența acesteia, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine în ceea ce privește raporturile juridice în materia alegerilor pentru Parlamentul European, afectând procesul electoral.

18. Întregul proces de alegere a membrilor din România în Parlamentul European este caracterizat prin celeritate și tocmai aceasta este și rațiunea pentru care prevederile legale criticate stabilesc termenul scurt, imperativ, pentru depunerea la instanță a apelului împotriva hotărârii prin care Tribunalul București a soluționat contestația privind admiterea sau respingerea candidaturilor la alegerile pentru Parlamentul European și pentru soluționarea acestuia, hotărârea judecătorească fiind definitivă. În acest sens, Curtea observă că, potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, "Judecarea de către instanțe a întâmpinărilor, a contestațiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului".

19. În același timp, art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", precum și art. 129 din Legea fundamentală, care prevede că, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac.

20. În aceste condiții, de vreme ce instituirea termenului de 24 ore vizează declararea căii de atac în interiorul acestuia, nu și motivarea în același interval, partea interesată având posibilitatea să își completeze motivele de apel ulterior primirii hotărârii contestate, Curtea constată că nu se încalcă dreptul la apărare și nici dreptul la un proces echitabil.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Măriuță în Dosarul nr. 2.525/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și constată că prevederile art. 20 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 noiembrie 2014.

PREȘEDINTE,
PETRE LĂZĂROIU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...