Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 670/2014 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Modificări (...)

Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 65 din 26 ianuarie 2015.

În vigoare de la 26 ianuarie 2015

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Ana Oprea în Dosarul nr. 13.710/211/2012 al Tribunalului Cluj - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 19D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată, în esență, că prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014 Curtea a admis excepția și a constatat că dispozițiile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art. 33 din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii.

4. Totodată, solicită respingerea excepției și cu privire la celelalte critici, deoarece în cauză nu se pune problema neretroactivității, fiind vorba despre o situație juridică în curs de constituire. Nu se aduce atingere nici principiului egalității doar pentru că legiuitorul a înțeles să reglementeze diferit cu privire la cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive, formulate potrivit Legii nr. 10/2001, instituind o limită de 50 ha de proprietar deposedat, cu condiția ca această suprafață să nu fi fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar. Nu este încălcat nici dreptul de proprietate, Legea nr. 165/2013 asigurând un mecanism eficient de realizare a drepturilor autorului potrivit cerințelor Curții Europene a Drepturilor Omului. Accesul liber la justiție și protejarea dreptului sau interesului recunoscut de lege sunt garantate în mod eficient de textul de lege criticat.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 13.710/211/2012, Tribunalul Cluj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva sentinței prin care s-a admis cererea formulată de reclamantă și s-a dispus obligarea pârâtei Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar de pe lângă Consiliul Local al Comunei Florești din județul Cluj să soluționeze cererea înregistrată de către reclamantă în sensul atribuirii unei suprafețe de teren în echivalent valoric, în compensare pentru suprafața solicitată, din terenurile aflate în rezerva Comisiei locale, precum și acordarea de despăgubiri pentru diferența valorică raportat la valoarea terenului ce nu poate fi restituit în natură.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că art. 4 din Legea nr. 165/2013 contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție și de art. 6 alin. (1) din Codul civil. Orice fapt juridic este supus legilor în vigoare la momentul constituirii acestuia. Or, teza a doua a art. 4 din Legea nr. 165/2013 permite aplicarea retroactivă a legii civile, contrar principiului anterior invocat.

7. Accesul liber la justiție din perspectiva art. 21 din Constituție, art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului asigură în favoarea cetățenilor un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, legiuitorul național fiind obligat să creeze norme menite a garanta respectarea întocmai a acestor principii. Autorul excepției face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pentru a sublinia ideea că prin prevederile Legii nr. 165/2013 durata procedurilor de restituire se va întinde până în anul 2021, un termen extrem de îndelungat. Or, soluționarea unei cauze într-un termen rezonabil reprezintă o garanție instituită de art. 6 din Convenție și privește, în cauzele de natură civilă, nu numai desfășurarea procedurii în fața instanței de judecată, dar și procedura preliminară de natură administrativă atunci când sesizarea unei jurisdicții este condiționată în prealabil de parcurgerea acestei proceduri.

8. Se mai arată că, deși art. 4 din Legea nr. 165/2013 instituie norme de procedură privind soluționarea cererilor de retrocedare, iar acestea constituie opțiunea exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, totuși legiuitorul trebuie să țină seama de prevederile constituționale în adoptarea lor, eludarea acestora aducând atingere art. 1 alin. (5) din Constituție.

9. Autorul excepției susține că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 aduc atingere dispozițiilor art. 16 din Constituție, deoarece aplicarea acestui act normativ litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată creează un tratament inegal între persoanele ale căror cereri au fost soluționate în temeiul Legii nr. 10/2001, care permitea restituirea integrală a terenurilor expropriate, și persoanele ale căror cereri vor fi soluționate potrivit art. 15 din Legea nr. 165/2013, care limitează la 50 de hectare de proprietar suprafața de teren ce se va restitui.

10. Textul de lege criticat creează un cadru de instabilitate prin aplicarea retroactivă a prevederilor sale, aplicare care permite perseverența în incertitudine a persoanelor care au acces la prevederile legale la un moment dat. Dreptul de proprietate este afectat în mod direct atât timp cât prevederile Legii nr. 165/2013, cu putere doar pentru viitor, modifică textele de lege de care proprietarii au beneficiat la momentul sesizării instanțelor de judecată.

11. Tribunalul Cluj - Secția civilă își exprimă opinia în sensul că textul de lege criticat respectă întrutotul prevederile Legii fundamentale.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. În temeiul art. 4 coroborat cu art. 33 din Legea nr. 165/2013, cele mai multe acțiuni formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 au fost respinse ca prematur introduse. S-a acționat astfel asupra fazei inițiale de constituire a situației juridice, modificându-se în mod esențial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de chemare în judecată în termenul legal, cu încălcarea principiului tempus regit actum. Or, neretroactivitatea legii impune ca legea nouă să nu se aplice actelor îndeplinite conform dispozițiilor legii anterioare, ci doar acțiunilor care se efectuează după intrarea în vigoare a acesteia, rămânând valabile cele efectuate în perioada activității legii vechi. Prin instituirea noilor reguli privind soluționarea notificărilor care au determinat judecătorul să respingă cererile de chemare în judecată ca prematur introduse se creează premisele unei discriminări fără un criteriu obiectiv și rezonabil de diferențiere. În acest context persoanele ale căror procese s-au finalizat înainte de intrarea în vigoare a legii s-au aflat într-o situație mai favorabilă, dar discriminatorie față de persoanele ale căror procese au fost în curs de soluționare la data intrării în vigoare. Textul de lege criticat aduce atingere și dreptului la un proces echitabil, deoarece prin adoptarea unor astfel de norme legiuitorul a intervenit în procesul de realizare a justiției, întrucât excepția prematurității este o excepție de fond peremptorie și absolută, care, odată admisă, face ca acțiunea să fie respinsă. O reluare a procedurilor cu caracter administrativ, ca urmare a respingerii acțiunii ca prematur introdusă (din cauza noilor termene legale de soluționare a notificărilor), contravine și principiului soluționării cauzei într-un termen optim și previzibil, prevăzut de art. 6 din noul Cod de procedură civilă, fiind o consacrare a art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

14. Referitor la încălcarea dreptului de proprietate privată, se observă că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, stabilirea conținutului și limitelor acestuia constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială stabilită de Constituție. Dreptul de proprietate privată apare ca fiind supus unor ingerințe din partea legiuitorului, care nu răspund întocmai exigențelor de legalitate și proporționalitate între interesele generale și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale indivizilor. Celelalte critici de neconstituționalitate asupra Legii nr. 165/2013 nu pot fi reținute, deoarece normele indicate sunt în concordanță cu principiile constituționale invocate de autor.

15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost invocat de autorul excepției și reținut în dispozitivul încheierii de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie prevederile art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. În realitate, Curtea observă că obiectul excepției îl constituie prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2014 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul cuprins:

- Art. 4 teza a doua: "Dispozițiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi."

18. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor cuprinse în art. 1 alin. (5) privitor la respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 referitor la universalitate, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) - (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) și (2) referitor la dreptul de proprietate privată din Legea fundamentală, celor ale art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și celor ale art. 10 referitoare la dreptul la un tribunal independent și imparțial din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

19. Examinând excepția Curtea observă că autorul acesteia nu a indicat, pe lângă art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013, un alt text din același act normativ care ar putea fi incident în soluționarea litigiului (menționarea art. 15 din Legea nr. 165/2013 fiind doar exemplificativă).

20. Curtea observă că Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, a fost adoptată în vederea urgentării și finalizării procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel încât aceasta are ca domeniu de reglementare toate cererile formulate în cadrul procedurilor administrative de restituire, proceduri reglementate de legislația anterioară cu caracter reparator (respectiv Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005), cereri aflate în curs de soluționare la entitățile învestite de lege sau aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

21. Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde atât prevederi cu caracter procedural, ce instituie anumite termene, precum și prevederi cu caracter substanțial, referitoare la cuantumul și modalitatea de acordare a măsurilor compensatorii instituite. Prin urmare, având în vedere existența unor proceduri diferite de restituire, în cadrul cărora pot fi incidente atât dispoziții cu caracter procedural, cât și dispoziții cu caracter substanțial, cuprinse în Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, Curtea constată că analiza constituționalității prevederilor art. 4 teza a doua cuprinsă în acest act normativ nu poate fi disociată de indicarea expresă a prevederilor legale cuprinse în acest act normativ, incidente în soluționarea litigiului aflat pe rolul instanței de judecată, în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 177 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 23 iunie 2014).

22. Pe de altă parte, Curtea observă că identificarea prevederilor aplicabile în cauză constituie atributul instanței de judecată în procesul de interpretare și aplicare a legii, instanța de contencios constituțional neputându-se substitui acesteia.

23. De asemenea, Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului excepției în formularea unor critici de neconstituționalitate care să cuprindă indicarea prevederilor legale cuprinse în acest act normativ, incidente în soluționarea litigiului aflat pe rolul instanței de judecată. Aceasta ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile art. 10 alin. (2) și art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate", iar "Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți."

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Ana Oprea în Dosarul nr. 13.710/211/2012 al Tribunalului Cluj - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 13 noiembrie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...