Consiliul de Miniștri

Hotărârea nr. 1885/1970 cu privire la organizarea și conducerea contabilității, atribuțiile și răspunderile conducătorului compartimentului financiar-contabil

Modificări (1)

Text publicat în Buletinul Oficial nr. 156 din 29 decembrie 1970.

În vigoare de la 01 ianuarie 1971 până la 31 decembrie 1991, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 82/1991.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România h o t ă r ă ș t e:

Art. 1. -

În cadrul fiecărei unități în care se gestionează valori materiale și bănești sînt obligatorii organizarea și conducerea contabilității.

Contabilitatea ca instrument activ în procesul de conducere și planificare a economiei naționale trebuie să asigure cunoașterea permanentă a modului în care se realizează indicatorii valorici prevăzuți în planul și bugetul de stat și se gospodăresc fondurile materiale și bănești puse la dispoziția unităților în scopul creșterii eficienței economice în toate sectoarele.

Contabilitatea trebuie folosită pentru identificarea la timp a fenomenelor negative, a deficiențelor în gestionarea unităților și luarea măsurilor cu caracter preventiv pentru asigurarea bunului mers al activității economice și financiare.

Contabilitatea trebuie să contribuie prin metodele sale specifice la apărarea avutului obștesc.

Art. 2. -

Conducătorii centralelor, combinatelor, grupurilor de uzine, întreprinderilor și altor unități economice de stat asimilate acestora, care-și desfășoară activitatea pe baza principiilor gestiunii economice proprii, precum și conducătorii instituțiilor de credit și asigurări, denumite în prezenta hotărîre "unități economice", răspund de organizarea evidenței la fiecare loc de muncă, în ateliere, secții, fabrici și la nivelul unității economice.

Art. 3. -

În cadrul fiecărei unități economice se conduce contabilitatea în partidă dublă și se întocmesc bilanțuri care servesc la:

a) reflectarea în expresie bănească a patrimoniului, prin înregistrarea exactă și la timp a tuturor operațiilor economice și financiare;

b) exercitarea controlului permanent asupra existenței și mișcării valorilor patrimoniale;

c) asigurarea informațiilor necesare unităților economice, celor subordonate acestora și organelor ierarhic superioare cu privire la realizarea planului economic și financiar, gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, precum și rezultatele obținute.

Art. 4. -

Normele metodologice privind contabilitatea unităților economice și a celor subordonate acestora se stabilesc de Ministerul Finanțelor, cu consultarea ministerelor și celorlalte organe centrale interesate.

Regulile de bază cu privire la planificarea, evidența și calcularea prețului de cost și a cheltuielilor de circulație se stabilesc de Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Finanțelor și Direcția Centrală de Statistică, cu consultarea ministerelor și celorlalte organe centrale interesate.

Adaptarea la specificul ramurilor și subramurilor a normelor metodologice și a regulilor de bază, precum și îndrumarea aparatului contabil și controlul modului în care se aplică dispozițiile legale cu privire la contabilitate, se asigură de organele ierarhic superioare ale unităților economice.

Art. 5. -

Ministerul Finanțelor, băncile, ministerele și celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, centralele, întreprinderile precum și instituțiile bugetare au sarcina de a perfecționa în permanență reglementările contabile, de a simplifica și raționaliza lucrările de evidență contabilă, de a îmbunătăți formele de înregistrare contabilă, de a mecaniza lucrările și de a spori operativitatea în furnizarea datelor pentru luarea deciziilor.

Art. 6. -

În vederea asigurării unității de concepție în domeniul contabilității, Ministerul Finanțelor elaborează:

a) planurile de conturi pentru toate ramurile de activitate economică și instrucțiunile de aplicare a acestora;

b) schemele bilanțurilor, în colaborare cu Direcția Centrală de Statistică.

Termenele de prezentare și centralizare a bilanțurilor, precum și organele la care se depun, se stabilesc de Ministerul Finanțelor, cu avizul Direcției Centrale de Statistică.

Art. 7. -

Ministerul Finanțelor și băncile finanțatoare, prin delegații lor, pot participa la analiza bilanțurilor unităților economice de stat și sînt împuterniciți să facă observații pentru completarea sau modificarea acestora.

Aceste drepturi le au și administrațiile financiare județene pentru unitățile economice de subordonare locală.

Art. 8. -

Conducătorul compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic conducătorului unității economice în cadrul căreia funcționează, iar din punct de vedere funcțional, și conducătorului compartimentului financiar-contabil al organului ierarhic superior.

În lipsa conducătorului compartimentului financiar-contabil, toate atribuțiile sale se exercită de către înlocuitorul său de drept sau, în lipsa acestuia, de angajatul numit de conducătorul unității economice la propunerea conducătorului compartimentului financiar-contabil.

Art. 9. -

Conducătorul compartimentului financiar-contabil are următoarele atribuții și răspunderi:

a) asigură și răspunde de buna organizare și desfășurare a activității financiare a unității economice în conformitate cu dispozițiile legale;

b) organizează și răspunde de întocmirea lucrărilor de planificare financiară, precum și de planificare a prețului de cost atunci cînd compartimentul financiar-contabil cuprinde și sectorul preț de cost;

c) analizează cheltuielile de producție sau de circulație, după caz, și ia sau propune măsuri de reducere continuă a prețului de cost și în mod deosebit a cheltuielilor materiale atît pe total cît și pe fiecare produs, activitate sau serviciu prestat. La unitățile economice care au compartiment distinct de preț de cost sau analiză economică, conducătorul compartimentului financiar-contabil colaborează cu organele respective pentru stabilirea măsurilor de reducere a prețului de cost;

d) organizează analiza periodică a utilizării mijloacelor circulante și propune măsuri împreună cu conducătorii celorlalte compartimente de resort, pentru readucerea în circuitul economic a stocurilor disponibile, supranormative, fără mișcare sau cu mișcare lentă, precum și alte măsuri pentru prevenirea unor imobilizări de fonduri, pentru accelerarea vitezei de rotație a mijloacelor circulante;

e) analizează și propune măsuri pentru creșterea rentabilității atît pe total cît și pe fiecare produs, activitate sau serviciu prestat;

f) participă la orice acțiune întreprinsă în cadrul unității economice avînd drept scop creșterea eficienței activității economice;

g) asigură îndeplinirea, în conformitate cu dispozițiile legale, a obligațiilor unității economice către bugetul statului, unitățile băncii și terți;

h) organizează contabilitatea atît în cadrul unității economice cît și la cele subordonate, în conformitate cu dispozițiile legale și asigură efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor;

i) asigură întocmirea la timp și în conformitate cu dispozițiile legale a balanțelor de verificare, bilanțurilor anuale și trimestriale, precum și a situațiilor lunare privind principalii indicatori economici-financiari;

j) angajează unitatea economică prin semnătură, alături de conducătorul unității economice, în toate operațiile patrimoniale;

k) răspunde de îndeplinirea atribuțiilor ce revin compartimentului financiar-contabil pentru asigurarea integrității avutului obștesc;

l) răspunde de îndeplinirea atribuțiilor ce revin compartimentului financiar-contabil cu privire la controlul financiar preventiv în conformitate cu dispozițiile legale;

m) participă la organizarea sistemului informațional al unității economice, urmărind folosirea cît mai eficientă a datelor contabilității;

n) asigură întocmirea, circulația și păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate și se preocupă de mecanizarea lucrărilor din domeniul financiar-contabil;

o) rezolvă orice alte sarcini prevăzute în actele normative referitoare la activitatea financiar-contabilă.

Atribuțiile și răspunderile conducătorului compartimentului financiar-contabil din fiecare unitate economică în parte se stabilesc în detaliu prin regulamentele de organizare și funcționare ale unităților economice respective.

Conducătorul compartimentului financiar-contabil răspunde disciplinar, administrativ sau penal, după caz, precum și material, în conformitate cu dispozițiile legale, pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce-i revin.

Art. 10. -

Conducătorii unităților economice au obligația să asigure efectuarea inventarierii patrimoniului, în condițiile și la intervalele stabilite de Ministerul Finanțelor cu consultarea ministerelor și a celorlalte organe centrale interesate.

Art. 11. -

Angajații răspund disciplinar, administrativ sau penal, după caz, precum și material, în cazul în care se fac vinovați de:

a) producerea de pagube avutului obștesc;

b) neefectuarea, potrivit legii, a inventarierilor;

c) neurmărirea și neîncasarea creanțelor în termenele stabilite;

d) încheierea proceselor-verbale de insolvabilitate a debitorilor, necorespunzătoare realității;

e) întocmirea neconformă cu realitatea a documentelor pentru scăderea din contabilitate a lipsurilor constatate la inventariere, precum și a oricăror altor pagube;

f) înregistrarea eronată în contabilitate a operațiilor generatoare de plăți nelegale, a stimulentelor materiale sau altor forme de păgubire a avutului obștesc.

Art. 12. -

Lipsurile constatate la inventariere, dacă se datorează vinei cuiva, se recuperează potrivit legii de la cei vinovați.

În cazurile în care, după o temeinică cercetare din partea organelor de control financiar intern sau a organului anume desemnat de conducătorul unității economice, s-a dovedit că lipsurile nu se datoresc vinei cuiva, acestea se trec pe seama cheltuielilor de producție sau de circulație, după caz, astfel:

a) lipsurile în limita normelor legale de scăzăminte, cu aprobarea conducătorului unității economice respective;

b) lipsurile peste limita normelor legale de scăzăminte:

la unitățile economice de subordonare republicană

- sumele pînă la 500 lei, la organizațiile comerciale, pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea conducătorului organizației comerciale respective;

- sumele pînă la 5.000 lei pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea conducătorului centralei sau unității cu statut de centrală;

- sumele între 501 lei, respectiv 5.001 lei și 15.000 lei pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea ministrului sau conducătorului organului central;

- sumele peste 15.000 lei pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea vicepreședintelui Consiliului de Miniștri care coordonează ramura respectivă;

la unitățile economice de subordonare locală

- sumele pînă la 500 lei, la organizațiile comerciale, pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea conducătorului organizației comerciale respective;

- sumele pînă la 2.000 lei pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea conducătorului direcției de resort din cadrul consiliului popular județean sau al municipiului București;

- sumele peste această limită, pînă la 15.000 lei pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea președintelui comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București;

- sumele peste 15.000 lei pentru fiecare gestiune și fiecare inventariere, cu aprobarea vicepreședintelui Consiliului de Miniștri care coordonează Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală.

Art. 13. -

Compensarea cantitativă a lipsurilor cu plusurile constatate la inventariere poate fi aprobată de conducătorul unității economice, în cazurile în care există riscul de confuzie între sorturile aceluiași produs, datorită asemănării aspectului exterior al sorturilor (culoare, desen, model, dimensiuni etc.), fără însă a se diminua valoric patrimoniul unității economice. Compensarea se poate admite de regulă numai pentru aceeași perioadă de gestiune și la același gestionar.

Normele metodologice pentru admiterea compensărilor se stabilesc de Ministerul Finanțelor.

Art. 14. -

Scăderea din contabilitate a unor pagube care nu se datoresc vinei cuiva se face după cum urmează:

a) cheltuielile pentru investiții sistate, cînd partea executată nu poate fi utilizată, se scad din contabilitate pe baza aprobării:

- ministrului, conducătorului organului central, președintelui comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București, după caz, pentru investițiile aprobate de unitățile economice subordonate, la care cheltuielile efectuate la partea sistată sînt de pînă la 50.000 lei;

- Consiliului de Miniștri, pentru restul investițiilor.

Ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, după caz, au obligația să ia măsuri pentru valorificarea la maximum a părții de investiție executată și să tragă la răspundere, potrivit legii, pe cei vinovați de producerea pagubelor prin sistarea lucrărilor de investiții;

b) cheltuielile efectuate pentru executarea lucrărilor geologice, care prin natura lor nu se materializează în fonduri fixe, se scad din contabilitate pe baza aprobării conducătorului unității economice, după obținerea avizelor prevăzute în dispozițiile legale pentru abandonarea acestora;

c) cheltuielile efectuate cu elaborarea documentațiilor tehnice-economice pentru investiții și cu proiectele investițiilor sistate sau care nu se mai aplică, se scad din contabilitate pe baza aprobării:

- miniștrilor, celorlalți conducători ai organelor centrale, președinților comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, în funcție de apartenența unității economice, în limita sumei de 50.000 lei pentru fiecare caz în parte, după ce în prealabil s-a făcut o temeinică verificare din partea organelor de control financiar intern și s-a ajuns la concluzia că nu se datoresc vinei cuiva. Cheltuielile de aceeași natură efectuate din vina unor angajați se recuperează de la aceștia;

- Consiliului de Miniștri, pentru sumele care depășesc limita de 50.000 lei;

d) creanțele reprezentînd despăgubiri pentru care organele de jurisdicție sau de arbitraj au pronunțat hotărîri definitive de respingere a cererilor de despăgubiri se trec la pierderi pe baza aprobării conducătorului unității economice, numai după ce conducătorul compartimentului financiar-contabil, împreună cu șeful oficiului juridic, a analizat situația și a ajuns la concluzia că nu se poate stabili vina vreunui angajat pentru paguba suferită și că deci nu se poate emite dispoziție de reținere potrivit codului muncii.

Creanțele nerealizate înăuntrul termenului de prescripție, în caz că nu se datorează vinei angajaților, se trec la pierderi cu aprobarea conducătorului organului ierarhic imediat superior dacă valoarea depășește 500 lei, iar pentru cele sub această limită, cu aprobarea conducătorului unității economice;

e) pagubele provocate de calamități sau alte cauze (incendii, surpări de mină etc.) ale căror efecte nu au putut fi prevenite și înlăturate, se înregistrează, după o temeinică cercetare din partea organelor de control financiar intern și a altor organe împuternicite, la contul "Beneficii și pierderi" al perioadelor raportate sau afectează fondul statutar dacă pagubele privesc fondurile fixe, cu aprobarea conducătorului organului ierarhic imediat superior.

Prevederile cuprinse la alineatul de mai sus se completează cu reglementările speciale prevăzute în actele normative privind modul de stabilire și de acoperire a pierderilor provocate de calamități la unitățile agricole de stat, în sectorul exploatării forestiere și al căilor ferate, precum și în alte sectoare.

Art. 15. -

Pentru lipsuri, sustrageri și orice alte fapte generatoare de pagube, în toate cazurile în care asemenea fapte constituie infracțiuni, conducătorul unității economice păgubite este obligat să sesizeze organele de urmărire penală, în condițiile și în termenul stabilit de lege.

Ministerele și celelalte organe centrale, cu avizul Comitetului de Stat al Planificării - Departamentul aprovizionării tehnico-materiale - vor stabili, pe bază de calcule tehnice, norme maxime și condițiile în care se pot acorda pierderi la bunurile care prin natura lor sînt supuse perisabilităților și nu sînt reglementate prin alte dispoziții legale.

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București pot aproba utilizarea de către unitățile economice în subordine a normelor stabilite de organele prevăzute în alineatul precedent.

Art. 16. -

Prevederile articolelor 1, 2, 5 și 8-15 inclusiv se aplică corespunzător și instituțiilor bugetare, extrabugetare și subvenționate, ținînd seama de specificul acestora.

Normele privind contabilitatea la aceste instituții se stabilesc de Ministerul Finanțelor avîndu-se în vedere prevederile prezentei hotărîri și dispozițiile legale privind întocmirea dărilor de seamă contabile asupra executării bugetului de stat.

Art. 17. -

Se recomandă organelor cooperatiste și celorlalte organe obștești centrale să aplice la unitățile în subordine prevederile prezentei hotărîri ținînd seama de specificul acestora, cu avizul Ministerului Finanțelor.

Art. 18. -

Prezenta hotărîre intră în vigoare la 1 ianuarie 1971. Pe aceeași dată se abrogă:

- Dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 1598/1948 referitoare la normele pentru funcționarea serviciilor de contabilitate ale instituțiilor de stat, ale întreprinderilor la care statul are participațiuni de capital și ale administrațiilor locale, publicată în Monitorul Oficial nr. 280 din 1 decembrie 1948;

- Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 846/1950 privind măsurile de luat pentru îmbunătățirea muncii de evidență în întreprinderi și instituții, publicată în Buletinul Oficial nr. 65 din 31 iulie 1950;

- Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2221/1955 privind aprobarea "Regulilor de bază pentru planificarea, evidența și calcularea prețului de cost al producției industriale", publicată în Colecția de Hotărîri și Dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 55 din 14 noiembrie 1955;

- Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2336/1956 pentru aprobarea "Regulamentului privind dările de seamă și bilanțurile contabile ale întreprinderilor și organizațiilor economice de stat, cooperatiste și obștești", publicată în Colecția de Hotărîri și Dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 64 din 7 decembrie 1956, cu modificările ulterioare aduse prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 517/1965 și Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2580/1966, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei hotărîri.

p. Președintele Consiliului de Miniștri,
ILIE VERDEȚ

București, 28 decembrie 1970.

Nr. 1885.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...