Despre dispozitiile testamentare | Codul Civil

Acesta este un fragment din Codul Civil din 1864. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

DESPRE DIFERITELE MODURI PRIN CARE SE DOBANDESTE PROPRIETATEA - DESPRE DONATIUNI INTRE VII SI DESPRE TESTAMENTE -
CAPITOLUL 5
Despre dispozitiile testamentare

Sectiunea I Reguli generale pentru forma testamentelor

Art. 856. - Jurisprudență

Orice persoana este capabila de a face testament, daca nu este poprita de lege.

Art. 857. - Jurisprudență, Reviste (1)

Doua sau mai multe persoane nu pot testa prin acelasi act, una in favoarea celeilalte, sau in favoarea unei a treia persoane.

Art. 858. - Jurisprudență

Un testament poate fi sau olograf, sau facut prin act autentic, sau in forma mistica.

A se vedea si:

- Legea nr. 66 din 3 iulie 1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni publicata in Monitorul Oficial nr. 140 din 5 iulie 1996;

Art. 859. - Jurisprudență, Doctrină (1)

Testamentul olograf nu este valabil decat cand este scris in tot, datat si subsemnat de mana testatorului.

Art. 860. - Jurisprudență

Testamentul autentic este acela care s-a adeverit de judecatoria competenta.

A se vedea si:

- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

Art. 861-863. - Jurisprudență

(Abrogate prin Legea nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea si legalizarea inscrisurilor, pentru investirea cu data certa si legalizarea copiilor de pe inscrisuri). Jurisprudență

Art. 864. - Jurisprudență

Cand testatorul va voi sa faca un testament mistic sau secret, trebuie neaparat sa-l iscaleasca, sau ca l-a scris el insusi, sau ca a pus pe altul a-l scrie.

Hartia in care s-au scris dispozitiile testatorului sau hartia care serveste de plic, de va fi, se va strange si se va sigila.

Testatorul va prezenta judecatoriei competente testamentul strans si pecetluit, precum s-a zis, sau il va strange si-l va pecetlui inaintea judecatoriei. Testatorul va declara ca dispozitiile din acea hartie este testamentul sau, scris si iscalit de el insusi, sau scris de altul si iscalit de testator.

Cand testatorul, din cauza de boala, va fi in neposibilitate fizica de a se prezenta inaintea judecatoriei, atunci prezentarea testamentului, pecetluirea lui si declaratia susmentionata, se vor face inaintea judecatorului, numit de judecatorie pentru acest sfarsit.

Judecatoria, sau judecatorul numit, va face actul de subscriptie*) pe hartia in care s-a scris testamentul, sau pe hartia care serveste de plic.

Acest act se va subscrie atat de testator, cat si de judecatorie sau judecator.

Toata lucrarea de mai sus nu va putea fi intrerupta de nici o alta operatie; cand testatorul, din o cauza posterioara subsemnarii testamentului, va declara ca nu poate subsemna subscriptia*), aceasta declaratie se va trece in subscriptie.

*) Proces verbal de suprascriere.

Art. 865. - Jurisprudență

Acei care nu stiu sau care nu pot citi si scrie nu pot face testament in forma mistica.

Art. 866. - Jurisprudență

Cand testatorul nu poate vorbi, dar stie a scrie, atunci declaratia ca testamentul este al sau o va face in scris in capul actului de subscriptie*) inaintea judecatorului numit, sau inaintea judecatoriei.

Judecatoria sau judecatorul numit va constata in actul de subscriptie*) declaratia testatorului.

*) Proces verbal de suprascriere.

Art. 867. -

In cazurile cand se numeste un judecator, el va comunica procesul sau verbal judecatoriei, care va legaliza actul de subscriptie sau testamentul.

Sectiunea II Despre regulile speciale asupra formelor catorva testamente

Art. 868. - Jurisprudență

Testamentele militarilor si ale indivizilor intrebuintati in armata sunt in orice tara valabil facute in prezenta unui cap de batalion sau de escadron, sau in prezenta oricarui alt ofiter superior, asistat de doi martori, sau in prezenta a doi comisari de razboi, sau in prezenta unui din comisari asistat de doi martori.

A se vedea nota de la art. 874.

Art. 869. - Jurisprudență

Sunt asemenea, daca testatorul este bolnav sau ranit, valabil facute in prezenta capului ofiterului de sanatate asistat de comandantul militar, insarcinat cu politia ospiciului.

A se vedea nota de la art. 810, cu privire la ofiteri de sanatate. In prezent art. 869 trebuie inteles ca se refera la medicul militar sef al spitalului.

Art. 870. -

Dispozitiile articolelor precedente nu sunt admisibile decat in privinta acelor ce sunt in expeditie militara, sau in cuartier, sau in garnizoana afara din teritoriul roman, sau prizonieri la inamici, fara ca cei ce sunt in cuartier sau in garnizoana inauntrul tarii sa poata profita de aceasta latitudine, de nu se gasesc in o cetate asediata, sau in alte locuri ale caror porti sa fie inchise si comunicatiile intrerupte din cauza razboiului.

Art. 871. -

Testamentul facut in forma mai sus aratata este nul dupa sase luni de la intoarcerea testatorului intr-un loc unde are libertatea de a testa cu formele ordinare.

Art. 872. -

Testamentul facut intr-un loc care este scos din comunicatie din cauza ciumei sau altei boli contagioase, se poate face inaintea unui membru al consiliului municipal, asistat de doi martori.

Pentru notiunea de consilier municipal, a se vedea Legea administratiei publice locale nr. 69/1991 republicata in Monitorul Oficial nr. 79 din 18 aprilie 1996.

Art. 873. -

Testamentul mentionat in articolul precedent este nul dupa trecerea de sase luni de la deschiderea comunicatiilor cu locul unde se gaseste testatorul, sau dupa sase luni de la trecerea sa intr-un loc unde comunicatiile nu sunt intrerupte.

Art. 874. -

Testamentele facute pe mare in timp de voiaj sunt valabile:

Pe corabii si alte bastimente ale tarii, cand sunt facute in prezenta ofiterului comandant al bastimentului, sau in lipsa-i in prezenta acelui ce-l inlocuieste dupa ordinea serviciului, insa si unul si altul asistati de ofiterul de administratie, sau de ofiterul ce indeplineste functiunile acestuia.

Pe bastimentele de comert, cand sunt facute in prezenta scribului bastimentului sau in prezenta acelui ce-l inlocuieste, insa si unul si altul asistati de capitanul sau de patronul, sau in lipsa-le, de acei ce-i inlocuiesc.

In toate cazurile, functionarii in prezenta caror se fac aceste testamente vor fi asistati de catre doi martori.

Termenii folositi in art. 874 si urm. pentru desemnarea functiilor la care se refera aceste dispozitii nu mai sunt in concordanta, in cea mai mare parte, cu functiile si denumirile legale in vigoare.

Art. 875. -

Pe bastimentele statului, testamentul capitanului, sau acela al ofiterului insarcinat cu administratia, pe bastimentele de comert, testamentul capitanului, al patronului, sau al scribului se pot face in prezenta acelora ce, in ordinea serviciului, vin dupa dansii, conformandu-se pentru celelalte formalitati cu dispozitiile articolului precedent.

Art. 876. - Jurisprudență

In toate cazurile, testamentele mentionate in cele doua articole precedente se vor face fiecare in doua exemplare originale.

Art. 877. -

Daca bastimentul intra intr-un port strain, unde se gaseste un agent d-ai tarii, functionarii, in prezenta carora s-a facut testamentul, sunt datori sa depuna unul din exemplarele originale, inchis si pecetluit in mainile acestui agent, care-l va trimite Ministerului de Interne, spre a fi inaintat la grefa judecatoriei domiciliului testatorului.

Art. 878. -

Dupa intoarcerea bastimentului in tara, fie in portul armamentului*), fie in orice alt port, cele doua exemplare originale ale testamentului inchise si pecetluite sau exemplarul original ramas, daca dupa articolul precedent celalalt a fost depus in cursul voiajului, vor fi date la biroul comandantului de port**), care le va trimite fara intarziere Ministerului de Interne, ce va face depozitul conform articolului precedent.

*) Portul de inscriere al vasului.

**) Organ portuar.

Art. 879. -

Se va inscrie pe marginea rolului bastimentului*) numele testatorului, mentionandu-se despre remiterea originalelor testamentului in mainile agentului, sau la biroul comandantului de port**).

*) Rolul de echipaj.

**) Organ portuar.

Art. 880. -

Testamentul nu va fi reputat ca facut pe mare, desi s-ar fi facut in cursul voiajului, daca in timpul in care s-a fost facut, bastimentul s-ar fi apropiat de un tarm strain unde s-ar afla un agent al Romaniei. In acest caz testamentul nu este valabil decat daca s-a facut dupa formele prescrise de legea Romaniei, sau dupa acelea intrebuintate in tara unde a fost facut.

Art. 881. -

Dispozitiile de mai sus se aplica si la testamentele pasagerilor, care nu fac parte din echipaj.

Art. 882. -

Testamentul facut pe mare cu formele articolului 874 nu este valabil decat daca testatorul moare pe mare, sau dupa trei luni de la intoarcerea lui pe uscat, intr-un loc unde ar fi putut sa-l refaca cu formele ordinare.

Art. 883. -

Testamentul facut pe mare nu va putea cuprinde nici o dispozitie in favoarea ofiterilor bastimentului, daca dansii nu sunt rude cu testatorul.

Art. 884. -

Testamentele cuprinse in articolele precedente ale prezentei sectiuni vor fi subscrise de testatori si de ofiterii publici, in prezenta caror s-au facut.

Daca testatorul declara ca nu stie sau nu poate subscrie, se face mentiune de declaratia sa si de cauza ce l-a impiedicat de a subscrie.

In cazurile in care se cere asistenta de doi martori, testamentul va fi subscris cel putin de unul dintr-insii si se va face mentiune de cauza ce a impiedicat pe celalalt de a subscrie.

Art. 885. - Jurisprudență, Reviste (1)

Romanul ce s-ar afla in tara straina va putea face testamentul sau, sau in forma olografa, sau in forma autentica intrebuintata in locul unde se face testamentul.

Vezi nota de la art. 802.

Art. 886. - Jurisprudență, Doctrină (1)

Formalitatile la care sunt supuse deosebitele testamente prin dispozitiile prezentei sectiuni si acelea ale sectiunii precedente se vor observa sub pedeapsa de nulitate.

Sectiunea III Despre institutia de mostenitori si despre legate in genere

Art. 887. - Jurisprudență

Se poate dispune prin testament de toata sau de o fractiune din starea cuiva, sau de unul sau mai multe obiecte determinate.

Sectiunea IV Despre legatul universal

Art. 888. - Jurisprudență

Legatul universal este dispozitia prin care testatorul lasa dupa moarte-i, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale.

Art. 889. - Jurisprudență

Cand testatorul are erezi rezervatari, legatarul universal va cere de la acestia punerea in posesiune a bunurilor cuprinse in testament.

Art. 890. - Jurisprudență

Legatarul universal are drept a pretinde fructele bunurilor cuprinse in testament, din ziua cererii in judecata, sau din ziua in care eredele a consimtit a-i da legatul.

Art. 891. - Jurisprudență, Doctrină (1)

Cand testatorul nu a lasat erezi rezervatari, legatarul universal va cere de la justitie posesiunea bunurilor cuprinse in testament.

A se vedea si:

- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

Art. 892. - Jurisprudență

Testamentul olograf sau mistic, inainte de a fi executat, se va prezenta tribunalului judetean in a carui raza teritoriala s-a deschis succesiunea.

Presedintele va constata prin proces verbal deschiderea testamentului si starea in care l-a gasit si va ordona depunerea lui la grefa tribunalului.

A se vedea si:

- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

Art. 893. - Jurisprudență, Reviste (3)

Legatarul universal, care va veni la mostenire in concurs cu un erede rezervatar, este obligat la datoriile si sarcinile succesiunii personal pana in concurenta partii sale, si ipotecar pentru tot.

Sectiunea V Despre legatele unei fractiuni de mostenire

Art. 894. -

Acest legat poate avea de obiect o fractiune a mostenirii, precum jumatate, a treia parte sau toate imobilele sau toate mobilele, sau o fractiune din imobile sau mobile.

Orice alt legat este singular. Jurisprudență

Art. 895. -

Legatarul unei fractiuni de ereditate va cere posesiunea de la erezii rezervatari, in lipsa acestora de la legatarii universali, iar in lipsa si acestora din urma, de la ceilalti erezi legitimi.

Art. 896. - Jurisprudență, Reviste (3)

Legatarul unei fractiuni din ereditate este obligat la sarcinile si datoriile succesiunii testatorului, personal, in proportie cu partea sa si ipotecar pentru tot.

Art. 897. - Jurisprudență

Legatarul universal, sau acela al unei fractiuni a succesiunii, nu se poate pune in posesiunea legatului, fara a se face, dupa cererea lui, un inventar al bunurilor ce compun legatul, de judecatoria in ocolul*) careia s-a deschis succesiunea.

Legatarul, care va primi a intra in posesiunea bunurilor fara inventar, va fi obligat a plati toate debitele succesiunii, chiar de ar fi mai mari decat averea lasata de testator.

*) Raza teritoriala.

A se vedea si:

- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

Art. 898. - Jurisprudență

Legatarul unei fractiuni de mostenire poate pretinde fructele din ziua cererii in judecata, sau din ziua in care i s-a oferit de buna voie darea legatului.

Sectiunea VI Despre legatele singulare

Art. 899. - Jurisprudență

Orice legat pur si simplu da legatarului, din ziua mortii testatorului, un drept asupra lucrului legat, drept transmisibil erezilor si reprezentantilor sai. Jurisprudență

Cu toate acestea, legatul singular nu va putea intra in posesia lucrului legat, nici a pretinde fructele sau interesele*), decat in ziua in care a facut cererea in judecata sau din ziua in care predarea legatului i s-a incuviintat de buna voie.

*) Dobanzile.

Art. 900. -

Interesele*) si fructele lucrului legat devin ale legatarului din momentul mortii testatorului, si daca dansul n-a facut cerere inaintea justitiei:

1. cand testatorul a declarat expres in testament ca voieste a urma astfel;

2. cand s-a legat drept alimente o rendita viagera sau o pensie.

*) Prin termenul "donator", textul articolului se refera in realitate la testator.

A se vedea si:

- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

Art. 901. -

Cheltuielile cererii pentru predare sunt in sarcina succesiunii, fara ca cu aceasta sa se poata reduce rezerva legala.

In caz cand testatorul ar ordona altfel prin testament, se va urma dupa vointa lui.

Art. 902. - Jurisprudență, Reviste (2)

Erezii testatorului sau orice alta persoana obligata a plati un legat sunt personal datori a-l achita, fiecare in proportie cu partea ce ia din succesiune.

Sunt datori ipotecari pentru tot, pana in concurenta valorii imobilelor ce detin.

Art. 903. - Jurisprudență

Lucrul legat se va preda cu accesoriile necesare, in starea in care se gasea la moartea donatorului.

Art. 904. -

Cand cel ce a dat legat un imobil, a marit in urma acest imobil prin alte achizitii, aceste achizitii, si de ar fi alaturea cu imobilele, nu pot fi socotite ca parte a legatului, de nu se face o noua dispozitie pentru aceasta.

Infrumusetarile si constructiile noi, facute asupra fondului legat, fac parte dintr-insul.

Asemenea face parte din legat adausul ce testatorul a facut unui loc inchis, intinzand ingradirile sale.

Art. 905. - Jurisprudență, Reviste (1)

Daca inaintea testamentului sau in urma, lucrul legat a fost ipotecat pentru datoria succesiunii, sau chiar pentru alta datorie, sau supus dreptului de uzufruct, acela ce este dator a da legatul, nu este tinut a libera lucrul de aceasta sarcina, afara numai daca testatorul l-a obligat expres la aceasta.

Art. 906. - Jurisprudență

Cand testatorul, stiind, a dat legat lucrul altuia, insarcinatul cu acel legat este dator a da, sau lucrul in natura sau valoarea lui din epoca mortii testatorului.

Art. 907. - Jurisprudență

Cand testatorul, nestiind, a legat un lucru strain, legatul este nul.

Art. 908. - Jurisprudență

Cand legatul dat este un lucru nedeterminat, insarcinatul cu legatul nu este obligat a da un lucru de calitatea cea mai buna, nu poate oferi insa nici lucrul cel mai rau.

Art. 909. - Jurisprudență

Legatarul singular nu este obligat a plati datoriile succesiunii.

Sectiunea VII Despre executorii testamentari

Art. 910. -

Testatorul poate numi unul sau mai multi executori testamentari.

A se vedea si:

- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

Art. 911. -

El poate sa le dea de drept in posesiune, toata sau parte numai din averea sa mobila, pentru un timp care nu va trece peste un an de la moartea sa.

Art. 912. -

Eredele poate sa-i scoata din posesiune, oferindu-le sume indestulatoare pentru plata legatelor de lucruri mobile, sau justificand ca a platit aceste legate.

Art. 913. -

Acela ce nu se poate obliga nu poate fi nici executor testamentar.

Art. 914. -

Femeia maritata nu poate fi executoare testamentara, decat cu consimtamantul barbatului.

Daca ea este separata de bunuri, sau prin contractul de maritaj, sau prin sentinta judecatoreasca, va putea deveni executoare testamentara, cu consimtamantul barbatului sau cu autorizatia justitiei in caz de refuz din parte-i.

Dispozitiile art. 914 au fost abrogate implicit prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate promulgata cu Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932.

Art. 915. - Jurisprudență

Minorele nu poate fi executor testamentar, chiar cu autorizatia tutorelui.

Art. 916. -

Executorii testamentari vor cere punerea pecetilor*), daca sunt si erezi minori, interzisi sau absenti**).

Ei vor starui a se face inventarul bunurilor succesiunii in prezenta eredelui prezumtiv, sau in lipsa-i, dupa ce i s-au facut chemarile legiuite***).

Ei vor cere vinderea miscatoarelor in lipsa de suma indestulatoare pentru plata legatelor.

Ei vor ingriji ca testamentele sa se execute si, in caz de contestatie asupra executiei, ei pot sa intervina ca sa sustina validitatea lor.

Ei sunt datori, dupa trecere de un an de la moartea testatorului, a da socoteala despre gestiunea lor.

Aplicarea sigiliilor si inventarierea se fac potrivit dispozitiilor Decretului nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala, Buletinul Oficial nr. 2 din 22 ianuarie 1953, republicat in Buletinul Oficial nr. 25 din 7 decembrie 1960.

*) Sigilii.

**) Disparuti.

***) Dupa ce a fost citat.

Art. 917. -

Dreptul executorului testamentar nu trece la erezii sai.

Art. 918. -

Daca sunt mai multi executori testamentari care au primit aceasta sarcina, unul singur va putea lucra in lipsa-le.

Ei vor fi responsabili solidar de a da socoteala de miscatoarele ce li s-au incredintat, afara numai daca testatorul a despartit functiile lor si daca fiecare din ei s-a marginit in ceea ce i s-a incredintat. Jurisprudență

Art. 919. -

Cheltuielile facute de executorul testamentar pentru punerea pecetilor*) pentru inventar, pentru socoteli si alte cheltuieli relative la functiunile sale sunt in sarcina succesiunii.

*) Sigilii.

Sectiunea VIII Despre revocarea testamentelor si despre caducitatea lor

Art. 920. - Jurisprudență, Reviste (1)

Un testament nu poate fi revocat, in tot sau in parte, decat sau prin un act legalizat de judecatoria competenta, care act va cuprinde mutarea vointei testatorului, sau prin un testament posterior.

Prin expresia "act legalizat de judecatoria competenta", textul art. 920 se refera la actul notarial.

A se vedea si:

- Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

Art. 921. - Jurisprudență

Testamentul posterior care nu revoca anume pe cel anterior, nu desfiinteaza din acesta, decat numai acele dispozitii care sunt necompatibile sau contrarii cu acelea ale testamentului posterior.

Art. 922. - Jurisprudență

Revocarea facuta prin testamentul posterior va avea toata validitatea ei, cu toate ca acest act a ramas fara efect din cauza necapacitatii eredelui, sau a legatarului, sau din cauza ca acestia nu au voit a primi ereditatea.

Art. 923. - Jurisprudență, Reviste (1)

Orice instrainare a obiectului legatului, facuta cu orice mod sau conditie, revoca legatul pentru tot ce s-a instrainat, chiar cand instrainarea va fi nula, sau cand obiectul legat va fi reintrat in starea testatorului.

Art. 924. - Jurisprudență

Orice dispozitie testamentara devine caduca, cand acela in favoarea caruia a fost facuta a murit inaintea testatorului.

Art. 925. - Doctrină (1)

Orice dispozitie testamentara, facuta sub conditie suspensiva, cade cand eredele sau legatarul a murit inaintea indeplinirii conditiei.

Art. 926. -

Dispozitia testamentara, facuta de la un timp inainte nu opreste pe eredele numit sau pe legatar de a avea un drept dobandit din momentul mortii testatorului.

Art. 927. - Jurisprudență

Legatul va fi caduc, daca lucrul legat a pierit de tot din viata testatorului.

Art. 928. - Jurisprudență

Orice dispozitie testamentara cade cand eredele numit sau legatarul nu va primi-o sau va fi necapabil a o primi.

Art. 929. - Jurisprudență

Cand din dispozitiile testamentare va rezulta ca cugetul testatorului a fost de a da legatarilor dreptul la totalitatea obiectului legat, atunci acela din legatari, care vine la legat, ia totalitatea; iar de primesc mai multi legatari, legatul se imparte intre ei, fara a se scadea partile legatarilor necapabili, sau ale acelora care n-au primit legatul, sau care au murit inaintea testatorului.

Art. 930. - Jurisprudență

Aceleasi cauze care, dupa art. 830 si dupa cele dintai doua dispozitii ale art. 831, autoriza cererea de revocare a donatiunilor intre vii, vor fi primite si la cererea revocarii dispozitiilor testamentare.

Art. 931. -

Daca cererea de revocare este intemeiata pe o injurie grava, facuta memoriei testatorului, actiunea va trebui sa fie intentata in curs de un an din ziua delictului.

Acesta este un fragment din Codul Civil din 1864. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
    În speță însă, nulitatea testamentului, calificat prin interpretare ca olograf, era dată de încălcarea dispozițiilor art. 859 C. civ.., deoarece nu afost scris în întregime și apoi datat de către defunct, considerente pentru care, cu substituirea motivării, instanța de recurs1 amenținut soluția instanței de fond de invalidare atestamentului. 
    1 C.A. Suceava, secția civilă, decizia nr. 1072/1998 (nepublicată).
[ Mai mult... ]
 

.....
    Acest punct de vedere este greșit, deoarece nulitatea absolută, prescrisă de art. 886 C. civ.., are în vedere formele exterioare, prescrise de Titlul II, Capitolul V, Secțiunea aII-a, în care poate fi redactat testamentul, iar nu cerința unor anumiți termeni sacramentali, prin care trebuie să se exprime testatorul4. Aceasta înseamnă că, în conținutul testamentului, testatorul poate să-și exprime voința în orice termeni care, dacă nu sunt clari și preciși, sunt supuși puterii de interpretare ajudecătorului. El este obligat să afle adevărata intenție atestatorului, folosind conținutul testamentului și chiar acte și împrejurări exterioare acestuia5. După cum s-a arătat, osimplă confuzie de termeni, cum ar fi faptul că testatorul aîntrebuințat cuvântul „donație” în loc de „legat” nu atrage, după sine, nulitatea testamentului6. 
    4 C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil român, vol. III, București, p. 873. 
    5 Idem, vol. III, p. 873, 874. 
    6 Idem, vol. III, p. 876, 877.
[ Mai mult... ]
 
.....
    2 Menționăm că, în acest caz, locul deschiderii succesiunii este, potrivit art. 68 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, locul din țară unde se află bunurile cele mai importante ale defunctului (F. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 36-37). 
    3 I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 8604/2005, în Buletinul jurisprudenței pe anul 2005, Ed. C.H. Beck, București, 2006, p. 411, 412.
[ Mai mult... ]
 
.....
    Într-o speță, s-a decis că legatul cu titlu particular, instituit asupra unui imobil abuziv naționalizat, sub condiția retrocedării, conferă legatarului calitatea procesuală activă de arevendica imobilul de la stat. Soluția afost fundamentată pe efectele pendente conditione ale legatului sub condiție suspensivă. În temeiul art. 1016 C. civ.. legatarul poate lua măsuri conservatorii potrivit dreptului comun. Ele înglobează toate actele prin care se tinde la evitarea pierderii materiale sau dispariției juridice aunui drept între care și acțiunea în revendicare având ca obiect desnaționalizarea determinată de naționalizarea abuzivă aunui imobil. Incidența în cauză adispozițiilor art. 925 C. civ.. afost înlăturată în recurs2 cu motivarea, judicioasă, că textul se referă la legatar, iar nu la testator. 
    2 C.S.J., secția civilă, decizia nr. 3412/2002 (nepublicată).
[ Mai mult... ]
 

Pot fi de interes:

Codul Civil:
Despre deschiderea succesiunilor
Despre calitatile cerute pentru a succede
Despre deosebite ordine de succesiune
Despre succesiunile neregulate
Despre acceptarea si repudierea mostenitorilor
Despre impartire si despre raporturi
CAPITOLUL 1
Despre capacitatea de a dispune sau de a primi prin donatiune intre vii sau prin testament
Despre donatiunile intre vii
Despre partea disponibila a bunurilor si despre reductiune
Despre dispozitiile testamentare
Despre donatiuni facute sotilor prin contractul de maritagiu
Despre dispozitiile dintre soti, facute sau in contractul de maritagiu sau in timpul maritagiului
Dispozitii preliminare
Despre conditiile esentiale pentru validitatea conventiilor
Despre efectul conventiilor
Despre cvasi contracte
Despre delicte si cvasi delicte
Despre deosebitele specii de obligatii
Despre efectele obligatiilor
Despre stingerea obligatiilor
Reviste:
Hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept*, Decizia nr. 12 din 11 martie 2019
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Respingere sesizare. Interpretarea art. 688 alin. (2) din Codul de procedură civilă și a art. 1.155 alin. (2) din Codul civil cu privire la posibilitatea încuviințării executării silite asupra bunurilor moștenirii împotriva succesibililor acceptanți, câtă vreme nu s-a emis certificat de moștenitor
Hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept*, Decizia nr. 17 din 8 aprilie 2019
Forma instrumentelor de planificare succesorală și a actelor de opțiune succesorală din perspectiva dreptului internațional privat
Izvoarele dreptului internațional privat
Despre diviziunea datoriilor*
Când nu știi ce garantezi: despre cauza cauțiunii reale (III)
Soluții la conflictul legilor în timp. În căutarea formulei ideale: De la teoria drepturilor câștigate la teoria normativistă (III)
Conversiunea actului juridic civil. Probleme teoretice și practice în sistemul juridic românesc și în dreptul privat comparat
Doctrină:
Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
;
se încarcă...