Parlamentul României

Codul de Procedură Civilă din 1865

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 26 iulie 1993 până la 14 februarie 2013, fiind abrogat prin Lege 76/2012 și înlocuit de Codul de Procedură Civilă 2010(r1);

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 3 din 28

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

*) Dispoziția privitoare la consiliul judiciar trebuie socotită implicit, prin intrarea în vigoare a Codului familiei.

Art. 44. - Acțiuni admise (1), Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (15)

Dacă incapabilul nu are reprezentant legal și există urgență, la cererea părții interesate, instanța va putea numi un curator special, care să-l reprezinte până la numirea reprezentantului legal; ea va putea numi, de asemenea, un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant și reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
Modificări (1), Jurisprudență (6)

Numirea acestor curatori*) se va face de instanța competentă să hotărască asupra cererii de chemare în judecată.
Jurisprudență (1)

*) Numirea tutorelui și curatorului se face, potrivit art. 116, 145 și, respectiv, art. 152 din Codul familiei de către autoritatea tutelară, astfel încât instanțele sunt obligate să ceară autorității tutelare numirea acestora.

Art. 45. - Modificări (1), Acțiuni respinse (3), Jurisprudență (39), Reviste (1)

Ministerul Public poate introduce orice acțiune, în afară de cele strict personale și să participe la orice proces, în oricare fază a acestuia, în cazurile în care este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor și ale persoanelor puse sub interdicție, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.
Acțiuni admise (1), Acțiuni respinse (4), Jurisprudență (25), Reviste (1)

În cazul în care procurorul a pornit acțiunea, titularul dreptului la care se referă acțiunea va fi introdus în proces. El se va putea folosi, dacă va fi cazul, de dispozițiile prevăzute în art. 246 și urm. și în art. 271 și urm. din prezentul cod.
Jurisprudență (4)

Procurorul poate, în condițiile legii, să exercite căile de atac și să ceară punerea în executare a hotărârii.
Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (7)

Art. 46. - Jurisprudență (10)

Abrogat prin Decretul nr. 38 din 16/02/1959.
Jurisprudență (2)

CAPITOLUL II Persoanele care sunt împreună reclamante sau pârâte Jurisprudență (1)

Art. 47. - Jurisprudență (72), Reviste (1)

Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligațiune comună ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză.
Jurisprudență (1)

Art. 48. - Jurisprudență (23)

Actele de procedură, apărările și concluziile unuia dintre reclamanți sau pârâți nu pot folosi nici păgubi celorlalți.
Jurisprudență (1), Reviste (1)

Cu toate acestea, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziții a legii, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanților sau pârâților, actele de procedură îndeplinite numai de unii din ei sau termenele încuviințate numai unora din ei pentru îndeplinirea actelor de procedură folosesc și celorlalți. Când actele de procedură ale unora sunt potrivnice celor făcute de ceilalți, se va ține seama de actele cele mai favorabile. Reclamanții sau pârâții care nu s-au înfățișat sau nu au îndeplinit un act de procedură în termen vor continua totuși să fie citați.
Jurisprudență (34), Reviste (1)

CAPITOLUL III Alte persoane care pot lua parte la judecată Jurisprudență (3)

Secțiunea I Intervenția

Art. 49. - Acțiuni respinse (4), Jurisprudență (307), Reviste (1)

Oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane.
Acțiuni respinse (3), Jurisprudență (53)

Intervenția este în interes propriu când cel care intervine invocă un drept al său.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (73)

Ea este în interesul uneia din părți când sprijină numai apărarea acesteia.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (78)

Art. 50. - Acțiuni respinse (3), Jurisprudență (72)

Cererea de intervenție în interes propriu va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.
Jurisprudență (23)

Ea se poate face numai în fața primei instanțe și înainte de închiderea dezbaterilor.
Jurisprudență (21)

Cu învoirea părților, intervenția în interes propriu se poate face și în instanța de apel.
Jurisprudență (9)

Art. 51. - Acțiuni respinse (4), Jurisprudență (77)

Cererea de intervenție în interesul uneia din părți se poate face chiar înaintea instanței de recurs.
Jurisprudență (1)

Art. 52. - Acțiuni respinse (4), Jurisprudență (120)

După ascultarea părților și a celui care intervine, instanța va hotărî asupra încuviințării în principiu a intervenției.
Acțiuni respinse (4), Jurisprudență (37)

Încheierea nu se poate ataca decât o dată cu fondul.
Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (16)

După încuviințarea în principiu, instanța va dispune comunicarea intervenției și, în cazurile în care întâmpinarea este obligatorie, va soroci termenul în care aceasta va trebui depusă.
Acțiuni respinse (3), Jurisprudență (10)

Art. 53. - Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (18)

Cel care intervine va lua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenției; actele de procedură următoare se vor îndeplini și față de cel care intervine.

Art. 54. - Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (23)

În intervenția făcută în interesul uneia din părți, cel care intervine poate face orice act de procedură care nu este potrivnic interesului părții în folosul căreia intervine.

Art. 55. - Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (49)

Intervenția se judecă o dată cu cererea principală. Când însă judecarea cererii ar fi întârziată prin intervenția în interes propriu, instanța poate hotărî despărțirea ei spre a fi judecată deosebit.
Referințe (1)

Art. 56. - Acțiuni respinse (6), Jurisprudență (97), Reviste (1)

Apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia din părți se socotește neavenit, dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăși apel sau recurs.
Jurisprudență (1)

Secțiunea a II-a Chemarea în judecată a altor persoane

Art. 57. - Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (193), Reviste (1)

Oricare din părți poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul.
Jurisprudență (31)

Cererea făcută de pârât se depune o dată cu întâmpinarea. Când întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai târziu la prima zi de înfățișare.
Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (3)

Cererea făcută de reclamant se depune cel mai târziu până la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanțe.
Acțiuni respinse (4), Jurisprudență (17)

Cererea va fi motivată și se va comunica atât celui chemat, cât și părții potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alătura copii de pe cererea de chemare în judecată, întâmpinare și de pe înscrisurile de la dosar.
Jurisprudență (5)

Art. 58. - Jurisprudență (54)

Cel chemat în judecată dobândește calitatea de intervenient în interes propriu, iar hotărârea îi va fi opozabilă

Art. 59. - Jurisprudență (39)

În cazul prevăzut de art. 58, când pârâtul chemat în judecată pentru o datorie bănească recunoaște datoria și declară că voiește să o execute față de cel care își va stabili judecătorește dreptul, el va fi scos din judecată dacă depune suma datorată.
Jurisprudență (2)

În acest caz, judecata va urma numai între partea reclamantă și cel chemat în judecată.
Jurisprudență (1)

Secțiunea a III-a Chemarea în garanție

Art. 60. - Acțiuni admise (1), Jurisprudență (541), Reviste (1)

Partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire.
Jurisprudență (99)

În aceleași condiții, cel chemat în garanție poate, la rândul său, să cheme în garanție o altă persoană.
Jurisprudență (1)

Art. 61. - Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (51)

Cererea va fi făcută în condițiile de formă pentru cererea de chemare în judecată. Cererea făcută de pârât se va depune o dată cu întâmpinarea; când întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai târziu la prima zi de înfățișare.
Acțiuni respinse (4), Jurisprudență (37)

Cererea de chemare în garanție făcută de reclamant se poate depune, până la închiderea dezbaterilor, înaintea primei instanțe.
Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (5)

Art. 62. - Jurisprudență (10)

Instanța va dispune ca cererea să fie comunicată celui chemat în garanție și, dacă întâmpinarea este obligatorie, va soroci termenul în care aceasta urmează să fie depusă de cel chemat în garanție.

Art. 63. - Jurisprudență (233)

Cererea de chemare în garanție se judecă o dată cu cererea principală.
Jurisprudență (7)

Când judecarea cererii principale ar fi întârziată prin chemarea în garanție, instanța poate dispune despărțirea ei spre a fi judecate deosebit.
Acțiuni respinse (3), Jurisprudență (11)

Secțiunea a IV-a Arătarea titularului dreptului

Art. 64. - Jurisprudență (61), Reviste (1)

Pârâtul care deține un lucru pentru altul sau care exercită în numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arăta pe acela în numele căruia deține lucrul sau exercită dreptul, dacă a fost chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept real asupra lucrului.

Art. 65. - Jurisprudență (9)

Cererea privitoare la arătarea titularului dreptului va fi motivată și se va depune o dată cu întâmpinarea, iar, dacă aceasta nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfățișare.
Jurisprudență (2)

Cererea va fi comunicată celui arătat ca titular, împreună cu citația, copiile de pe cerere și înscrisurile de la dosar.
Jurisprudență (1)

Art. 66. - Jurisprudență (34)

Dacă cel arătat ca titular recunoaște susținerile pârâtului și reclamantul consimte, el va lua locul pârâtului, care va fi scos din judecată.
Jurisprudență (4)

Când cel chemat nu se înfățișează sau tăgăduiește arătările pârâtului, se vor aplica dispozițiile art. 58.
Jurisprudență (11)

CAPITOLUL IV Reprezentarea părților în judecată Jurisprudență (2)

Art. 67. - Jurisprudență (111), Reviste (1)

Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (58)

Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume.
Jurisprudență (19)

Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliu și nici reședință în țară, sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (9)

Art. 68. - Jurisprudență (103)

Procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată; în cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaților.*)
Acțiuni respinse (2), Referințe (1), Jurisprudență (84)

Dreptul de reprezentare mai poate fi dat și prin declarație verbală, făcută în instanță și trecută în încheierea de ședință.
Jurisprudență (17)

Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecății, chiar dacă nu cuprinde nici o arătare în această privință; el poate fi însă restrâns numai la anumite acte sau pentru anumită instanță.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (16)

Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat.
Modificări (2), Acțiuni respinse (16), Referințe (1), Jurisprudență (43), Reviste (1)

Asistarea de către avocat nu este cerută doctorilor sau licențiaților în drept când ei sunt mandatari în pricinile soțului sau rudelor până la al patrulea grad inclusiv.
Acțiuni respinse (4), Jurisprudență (11), Reviste (1)

De asemenea asistarea de către avocat nu este cerută la judecătorii când partea este reprezentată prin soț sau rudă până la al patrulea grad inclusiv.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

*) A se vedea Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea avocaturii.

Art. 69. - Jurisprudență (34)

Recunoașterile privitoare la drepturile în judecată, renunțările, cum și propunerile de tranzacție nu se pot face decât în temeiul unei procuri speciale.
Jurisprudență (32), Reviste (2)

Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen și care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate să exercite de asemenea orice cale de atac împotriva hotărârii date; în acest caz însă, toate actele de procedură se vor îndeplini numai față de partea însăși.
Jurisprudență (52), Reviste (1)

Art. 70. - Jurisprudență (16)

Când dreptul de reprezentare izvorăște din lege sau dintr-o dispoziție judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie.
Jurisprudență (1)

Art. 71. - Jurisprudență (16), Reviste (1)

Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat și nici dacă acesta a devenit incapabil. Mandatul dăinuiește până la retragerea lui de către moștenitori sau de către reprezentantul legal al incapabilului.

Art. 72. - Jurisprudență (19), Reviste (1)

Renunțarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusă celeilalte părți decât de la comunicare, afară numai dacă a fost făcută în ședință în prezența părții.
Jurisprudență (2)

Mandatarul care renunță la împuternicire este ținut să înștiințeze atât pe cel care i-a dat mandatul cât și instanța, cu cel puțin 15 zile înainte de termenul de înfățișare sau de împlinirea termenelor căilor de atac.
Jurisprudență (2)

Art. 73. - Jurisprudență (3)

Obștiile de moșneni ori răzeși și composesoratele vor fi reprezentate prin unul sau 3 mandatari aleși sau numiți din oficiu, afară dacă legile speciale nu dispun altfel.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...