Realizarea activității de prevenire și combatere a terorismului | Lege 535/2004

Acesta este un fragment din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

CAPITOLUL II Realizarea activității de prevenire și combatere a terorismului

SECȚIUNEA 1 Sistemul național de prevenire și combatere a terorismului

Art. 5. -

Prevenirea și combaterea terorismului se realizează în conformitate cu prevederile convențiilor internaționale privind reprimarea terorismului, la care România este parte, precum și cu respectarea reglementărilor internaționale și a legislației interne referitoare la drepturile omului.

Art. 6. -

(1) La nivel național activitatea de prevenire și combatere a terorismului se organizează și se desfășoară în mod unitar, potrivit prezentei legi.

(2) În acest scop cooperarea în domeniu se realizează ca Sistem național de prevenire și combatere a terorismului, denumit în continuare SNPCT, la care participă următoarele autorități și instituții publice: Modificări (1)

a) Serviciul Român de Informații, cu rol de coordonare tehnică;

b) Ministerul Administrației și Internelor;

c) Ministerul Apărării Naționale;

d) Ministerul Afacerilor Externe;

e) Ministerul Economiei și Comerțului;

f) Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

g) Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor;

h) Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

i) Ministerul Sănătății;

j) Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației;

k) Ministerul Finanțelor Publice;

l) Ministerul Integrării Europene;

m) Ministerul Justiției;

n) Serviciul de Informații Externe;

o) Serviciul de Protecție și Pază;

p) Serviciul de Telecomunicații Speciale;

q) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

r) Banca Națională a României;

s) Agenția Națională de Control al Exporturilor;

t) Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor;

u) Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.

(3) În structura Serviciului Român de Informații - ca autoritate națională în domeniu - se înființează Centrul de coordonare operativă antiteroristă, denumit în continuare CCOA, prin intermediul căruia Serviciul Român de Informații asigură coordonarea tehnică a SNPCT.

Art. 7. - Modificări (1)

În scopul prevenirii și combaterii actelor de terorism și a faptelor asimilate acestora, autoritățile și instituțiile publice componente ale SNPCT desfășoară activități specifice, individual sau în cooperare, în conformitate cu atribuțiile și competențele lor legale și cu prevederile Protocolului general de organizare și funcționare a Sistemului național de prevenire și combatere a terorismului, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Art. 8. -

Ministerele și celelalte autorități și instituții publice cu atribuții în aplicarea prevederilor prezentei legi au obligația de a sesiza Serviciul Român de Informații cu privire la persoanele fizice și juridice suspecte de săvârșirea sau de favorizarea în orice mod a actelor de terorism.

Art. 9. -

Instituțiile și persoanele juridice, altele decât cele din componența SNPCT, precum și persoanele fizice, care au cunoștință despre date și indicii privind comiterea, favorizarea ori finanțarea actelor de terorism, au următoarele obligații:

a) să sesizeze de îndată autoritățile competente în domeniu;

b) să permită accesul reprezentanților autorităților competente în imobile, precum și la datele și informațiile care au legătură cu actele de terorism;

c) să acorde sprijinul necesar îndeplinirii atribuțiilor pe linia prevenirii și combaterii terorismului, la solicitarea autorităților competente.

Art. 10. -

Atribuțiile specifice, potrivit art. 7, pe linia prevenirii terorismului constau în: Modificări (1)

a) activități informativ-operative;

b) activități împotriva fluxurilor de alimentare cu resurse umane a entităților teroriste, desfășurate în interiorul și/sau în exteriorul teritoriului național;

c) activități împotriva fluxurilor de alimentare cu mijloace specifice de acțiune, precum și cu resurse financiare, logistice sau informaționale a entităților teroriste, desfășurate în interiorul și/sau în exteriorul teritoriului național;

d) activități de pază, protecție și alte forme speciale de descurajare realizate de forțele unor autorități și instituții publice din componența SNPCT, pentru asigurarea securității principalelor categorii de factori umani și de obiective autohtone ori străine de pe teritoriul național, precum și a principalelor obiective românești din străinătate, potențial vizate de entități teroriste; Modificări (1)

e) activități de pregătire a intervenției în urgențe civile, generate de acțiuni teroriste, în vederea limitării și combaterii efectelor acestora;

f) activități de informare și relații publice;

g) activități de cooperare internațională;

h) activități de instruire și perfecționare profesională;

i) activități destinate optimizării continue a cadrului legislativ aplicabil categoriilor de misiuni ce revin SNPCT, inclusiv sub aspect penal și procesual-penal.

Art. 11. -

Atribuțiile specifice, potrivit art. 7, pe linia combaterii terorismului constau în: Modificări (1)

a) activități de identificare și alte activități desfășurate, potrivit atribuțiilor autorităților și instituțiilor publice componente ale SNPCT, în vederea tragerii la răspundere, potrivit legii, a persoanelor care inițiază, pregătesc, comit ori favorizează actele de terorism;

b) intervenția antiteroristă, în situația iminenței producerii unui atac terorist, și, respectiv, intervenția contrateroristă, când se desfășoară ori s-au produs atacuri teroriste; Modificări (1)

c) participarea la operațiuni de combatere a terorismului prin cooperare internațională.

Art. 12. - Modificări (1)

(1) În cazul unui atac terorist, Serviciul Român de Informații, prin unitatea specializată, execută intervenția contrateroristă, independent sau în cooperare cu alte forțe abilitate, pe întregul teritoriu al țării, asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroriști, în scopul capturării ori anihilării acestora, eliberării ostaticilor și al restabilirii ordinii legale.

(2) Intervenția contrateroristă se execută cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și se realizează potrivit metodologiei elaborate de Serviciul Român de Informații, aprobată prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

(3) Intervenția antiteroristă, în situația iminenței producerii unui atac terorist, se realizează în condițiile metodologiei aprobate de conducerea Serviciului Român de Informații.

(4) La solicitarea Serviciului Român de Informații, în funcție de amploarea și de natura acțiunii teroriste, pot fi angrenate, în condițiile legii, forțe cu misiuni specifice din Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul de Protecție și Pază, precum și din alte structuri din sistemul securității și apărării naționale.

Art. 13. -

(1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 10 și 11, autoritățile și instituțiile publice componente ale SNPCT desemnează reprezentanți, la nivelul de secretari de stat sau de subsecretari de stat, care se întrunesc în ședință plenară, cel puțin o dată pe an, la care participă și prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2) Autoritățile și instituțiile publice componente ale SNPCT desemnează experți permanenți, care constituie un grup de lucru ce se întrunește o dată la 6 luni sau ori de câte ori este nevoie.

(3) Cu ocazia întrunirilor prevăzute la alin. (2), grupul de lucru evaluează modul de îndeplinire a prevederilor Protocolului general de organizare și funcționare a SNPCT și prezintă Consiliului Suprem de Apărare a Țării rapoarte în consecință.

Art. 14. -

(1) CCOA este structura organizatorico-funcțională ce asigură continuitatea și coerența funcționării sistemului de legătură ce articulează componentele SNPCT.

(2) Autoritățile și instituțiile publice din componența SNPCT vor desemna câte un reprezentant permanent la CCOA, în vederea asigurării schimbului de date și informații.

(3) Structura și efectivele CCOA se aprobă prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

(4) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Serviciul Român de Informații va supune aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării Regulamentul de organizare și funcționare a CCOA.

Art. 15. -

Autoritățile și instituțiile publice cu responsabilități în SNPCT asigură accesul reprezentanților CCOA în sediile lor și în obiectivele speciale din componența acestora, pentru verificarea informațiilor și/sau desfășurarea activităților specifice de prevenire și combatere a terorismului.

Art. 16. -

Sunt exceptate de la prevederile art. 15 Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Art. 17. -

CCOA are următoarele atribuții:

a) coordonează activitățile desfășurate în cadrul SNPCT, prin reprezentanți desemnați de autoritățile și instituțiile publice din componența SNPCT;

b) asigură operativ schimbul de date și informații între autoritățile și instituțiile publice componente ale SNPCT privind activitățile cu caracter terorist;

c) integrează datele și informațiile obținute, în scopul stabilirii și întreprinderii măsurilor care se impun;

d) monitorizează activitățile teroriste și informează operativ autoritățile și instituțiile publice abilitate din cadrul SNPCT;

e) în situații de criză teroristă asigură suportul logistic și operațional pentru funcționarea operativă a Centrului Național de Acțiune Antiteroristă, care este integrat funcțional în mecanismul general de gestionare a crizelor și organizat conform legii; Modificări (1)

f) transmite autorităților și instituțiilor publice competente din cadrul SNPCT datele și informațiile care fac obiectul întreprinderii de măsuri, conform atribuțiilor legale.

Art. 18. -

În structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice componente ale SNPCT se înființează compartimente speciale, cu funcționare permanentă, și se desemnează persoane care asigură suportul structural și funcțional pentru desfășurarea coerentă a activităților de cooperare, precum și legătura continuă cu CCOA.

Art. 19. -

(1) Sarcina privind actualizarea periodică a prevederilor Protocolului general de organizare și funcționare a SNPCT revine membrilor SNPCT, în funcție de modificările înregistrate în domeniu, precum și Serviciului Român de Informații, în calitate de coordonator tehnic.

(2) Orice modificare a Protocolului general de organizare și funcționare a SNPCT va fi supusă aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

SECȚIUNEA a 2-a Măsuri privind desfășurarea unor activități în scopul
culegerii de informații

Art. 20. - Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1), Reviste (3)

Amenințările la adresa securității naționale a României, prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, inclusiv faptele de terorism prevăzute în prezenta lege, constituie temeiul legal pentru a se propune procurorului de către organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, în cazuri justificate, să solicite autorizarea efectuării unor activități în scopul culegerii de informații, constând în: interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, căutarea unor informații, documente sau înscrisuri pentru a căror obținere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea și repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informațiilor pe care acesta le conține, cât și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, întreținerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse.

Art. 21. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1)

(1) Propunerea se formulează în scris și trebuie să cuprindă: date sau indicii din care să rezulte existența unei amenințări la adresa securității naționale, pentru a cărei descoperire, prevenire sau contracarare se impune emiterea autorizării; categoriile de activități pentru a căror efectuare este necesară autorizarea; identitatea persoanei ale cărei comunicații trebuie interceptate, dacă este cunoscută, sau a persoanei care deține informațiile, documentele ori obiectele ce trebuie obținute; descrierea generală, dacă și când este posibil, a locului unde urmează a fi efectuate activitățile autorizate; durata de valabilitate a autorizării.

(2) Propunerea se înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și este examinată sub aspectul temeiniciei și legalității de procurori anume desemnați de acesta. Referințe în jurisprudență (1)

(3) Dacă se apreciază că propunerea este nejustificată, procurorul o respinge prin rezoluție motivată, comunicând aceasta de îndată organului care a formulat-o.

(4) Dacă în termen de 24 de ore de la înregistrarea cererii se apreciază că propunerea este întemeiată și sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau înlocuitorul de drept al acestuia solicită în scris președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție autorizarea activităților propuse. Referințe în jurisprudență (1)

(5) Solicitarea trebuie să cuprindă datele menționate la alin. (1).

(6) Solicitarea este examinată în camera de consiliu de judecători anume desemnați de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, care o admit sau o resping motivat, prin încheiere.

(7) În cazul în care solicitarea este respinsă, aceasta se restituie procurorului, împreună cu un exemplar al încheierii.

(8) Dacă apreciază că solicitarea este justificată, o dată cu încheierea de admitere judecătorul emite mandat prin care autorizează efectuarea activităților propuse.

(9) Mandatul se înmânează reprezentantului anume desemnat al organului care a propus autorizarea și trebuie să cuprindă: categoriile de comunicații care pot fi interceptate, categoriile de informații, documente sau obiecte care pot fi obținute; datele de identitate ale persoanei ale cărei comunicații trebuie interceptate sau care se află în posesia datelor, informațiilor ori obiectelor ce trebuie obținute, dacă sunt cunoscute; descrierea generală a locului în care urmează a fi executat mandatul; organul împuternicit cu executarea; durata de valabilitate a mandatului.

(10) Durata de valabilitate a mandatului nu poate depăși 6 luni; în cazuri întemeiate judecătorii anume desemnați de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție pot prelungi, la cerere, durata mandatului, fiecare prelungire neputând depăși 3 luni.

(11) În acest caz se va urma procedura prevăzută la alin. (1)-(9).

(12) Solicitarea, emiterea și punerea în aplicare a mandatului se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.

(13) Organele care au propus autorizarea activităților pentru care s-a emis mandatul sunt obligate să le întrerupă de îndată atunci când temeiurile care le-au justificat au încetat și să îl informeze despre aceasta pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(14) Aceleași organe au obligația să îl informeze în scris pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție despre rezultatul activităților autorizate prin mandat și despre măsurile luate, conform legii.

Art. 22. -

(1) În situații deosebite care impun înlăturarea unor pericole iminente pentru securitatea națională, organele de stat specializate cu atribuții în domeniu pot efectua activitățile prevăzute de art. 20, fără autorizarea menționată de prezenta lege, urmând ca solicitarea să fie înaintată de îndată ce este posibil, dar nu mai târziu de 48 de ore.

(2) Dacă judecătorul apreciază că nu se mai impune continuarea activităților prevăzute la alin. (1), dispune încetarea de îndată a acestora.

Acesta este un fragment din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Lege 535/2004:
Dispoziții generale
Realizarea activității de prevenire și combatere a terorismului
Prevenirea finanțării actelor de terorism
Infracțiuni și contravenții
Dispoziții finale
Reviste:
Supravegherea tehnică (II)
Înfăptuirea justiției. Egalitatea în drepturi. Accesul liber la justiție. Dreptul la un proces echitabil
Drepturile și libertățile cetățenești în contextul realizării securității naționale. Mandatul de securitate națională
;
se încarcă...