Parlamentul României

Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor

Modificări (6), Puneri în aplicare (1), Respingeri de neconstituționalitate (4), Referințe (2), Derogări (1), Jurisprudență, Practică judiciară

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 03 iunie 2004 până la 31 decembrie 2010, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 263/2010.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Practică judiciară (2)

(1) Dispozițiile prezentei legi se aplică funcționarilor publici cu statut special din unitățile Ministerului Administrației și Internelor, denumiți în continuare polițiști, care se supun prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru polițiști este garantat de stat și se exercită în condițiile prezentei legi. Practică judiciară (1)

(3) Principiile generale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și pensiilor polițiștilor, exceptând situațiile în care prin prezenta lege se dispune altfel. Practică judiciară (1)

Art. 2. -

Sistemul pensiilor de stat și alte drepturi de asigurări sociale de care beneficiază polițiștii acoperă riscurile activității de polițist, precum și pierderile de venituri profesionale datorate invalidității, bătrâneții, accidentelor, bolii, maternității sau decesului.

Art. 3. - Practică judiciară (9)

De prevederile prezentei legi beneficiază polițiștii în activitate, cei cărora le-au încetat raporturile de serviciu, precum și urmașii acestora.

Art. 4. - Practică judiciară (2)

În sistemul pensiilor de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor se acordă următoarele prestații:

a) pensii de stat;

b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului, precum și cele aplicabile în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Art. 5. - Practică judiciară (1)

(1) Ministerul Administrației și Internelor asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, exercită controlul aplicării acestora și inițiază propuneri de acte normative în domeniu.

(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor de stat și a altor drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor.

(3) Administrarea și controlul gestionării fondurilor prevăzute la alin. (2) se exercită prin organe specializate, constituite la nivelul Ministerului Administrației și Internelor.

Art. 6. -

Pentru activitatea desfășurată în calitate de polițist, persoanele în cauză pot beneficia de o singură pensie de stat.

Art. 7. -

(1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile și nu pot fi cedate total sau parțial.

(2) Plata prestațiilor prevăzute la art. 4 se supune termenului general de prescripție, conform legii.

(3) Obligațiile și prestațiile de asigurări sociale se achită în moneda națională.

Art. 8. -

Polițiștii se pot asigura și la instituțiile private de asigurări sociale, în condițiile prevăzute de lege.

Art. 9. -

(1) Condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea polițiștilor pot fi:

a) normale;

b) deosebite;

c) speciale.

(2) Reglementările privind locurile de muncă și activitățile în condiții deosebite și speciale stabilite pentru sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se aplică și polițiștilor care își desfășoară activitatea în condiții similare. Practică judiciară (1)

(3) Locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite și speciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerilor Ministerului Administrației și Internelor. Practică judiciară (2)

(4) Hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (3) va fi adoptată în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL II Pensiile de stat ale polițiștilor

Art. 10. - Practică judiciară (2)

Sistemul pensiilor de stat ale polițiștilor cuprinde:

a) pensia de serviciu;

b) pensia de invaliditate;

c) pensia de urmaș.

SECȚIUNEA 1 Pensia de serviciu

Art. 11. - Practică judiciară (1)

Pensia de serviciu poate fi:

a) pentru limită de vârstă;

b) anticipată;

c) anticipată parțială.

Art. 12. - Practică judiciară (5)

(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă polițiștii în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au împlinit vârsta de 55 de ani;

b) au o vechime în serviciu de minimum 30 de ani bărbații și 25 de ani femeile, din care efectiv ca polițist sau militar 15ani bărbații și 10 ani femeile. Modificări (1), Practică judiciară (1)

(2) Limitele de vârstă în gradul profesional până la care polițiștii pot fi menținuți în activitate sunt:

a) pentru agenții și ofițerii de poliție, până la gradul de comisar-șef - 55 de ani; Practică judiciară (1)

b) pentru ofițerii de poliție cu gradul de comisar-șef de poliție, în cazuri temeinic justificate și dacă starea de sănătate le permite îndeplinirea atribuțiilor, cu aprobarea ministrului administrației și internelor, care se dă semestrial - 57 de ani;

c) pentru ofițerii de poliție cu gradul de chestor de poliție ori superior - 60 de ani. Practică judiciară (1)

Art. 13. - Practică judiciară (2)

Au dreptul la pensie de serviciu anticipată polițiștii în activitate care îndeplinesc condițiile de vechime în serviciu prevăzute la art. 12 lit. b) și se află în una dintre următoarele situații:

a) au împlinit vârsta de 50 de ani și încetează raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unități de poliție, a reducerii unor posturi de natura celor ocupate de polițiștii respectivi, precum și pentru alte nevoi ale Ministerului Administrației și Internelor și nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții similare în aceeași unitate sau în alte unități de poliție;

b) încetează raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacității de muncă, dovedită cu acte eliberate de comisia de expertiză medico-militară. Practică judiciară (2)

Art. 14. -

(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială polițiștii în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, din care cel puțin 10 ani ca polițist sau militar, și se află în una dintre următoarele situații: Practică judiciară (1)

a) încetează raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unități de poliție, a reducerii unor posturi de natura celor ocupate de polițiștii respectivi, precum și pentru alte nevoi ale Ministerului Administrației și Internelor și nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții similare în aceeași unitate sau în alte unități de poliție; Practică judiciară (2)

b) încetează raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacității de muncă, dovedită cu acte eliberate de comisia de expertiză medico-militară. Practică judiciară (1)

(2) Cuantumul pensiei anticipate parțiale se calculează proporțional cu numărul anilor de serviciu.

Art. 15. - Practică judiciară (4)

Polițiștii care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 13 lit. b) și la art. 14 alin. (1) lit. b) pot opta între pensia de serviciu anticipată sau anticipată parțială, după caz, și pensia de invaliditate, dacă aceasta este mai avantajoasă.

Art. 16. - Modificări (1)

Polițiștii care, la data încetării raporturilor de serviciu, nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de stat, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 15 ani bărbații și 10 ani femeile, beneficiază de pensia de stat prevăzută la art. 4 lit. a) la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, proporțional cu numărul anilor de serviciu.

Art. 17. - Modificări (1), Practică judiciară (8)

Polițiștii care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parțială, astfel:

a) la împlinirea vârstei de 50 de ani bărbații și 45 de ani femeile, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite cel puțin 20 de ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca polițist sau militar;

b) la împlinirea vârstei de 45 de ani bărbații și 40 de ani femeile, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă speciale cel puțin 15 ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca polițist sau militar. Modificări (1), Practică judiciară (3)

Art. 18. -

Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care persoana în cauză s-a aflat în una dintre următoarele situații:

a) a avut calitatea de polițist; Modificări (1)

b) a avut calitatea de militar;

c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus;

d) a fost elev al unei școli de subofițeri sau agenți de poliție ori student al unei instituții militare de învățământ pentru formarea militarilor sau al unei instituții de învățământ pentru formarea polițiștilor;

e) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;

f) a fost în captivitate.

Art. 19. -

(1) Dovada privind vechimea în serviciu și celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fișa de pensie, întocmită pe baza datelor din dosarul personal sau din alte documente legale.

(2) Dovada privind vechimea dobândită prin activități prestate în altă calitate decât cea de polițist sau militar se face cu carnetul de muncă ori cu alte documente eliberate de unitățile în care și-a desfășurat activitatea persoana în cauză.

Art. 20. -

În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime în serviciu, rezultă fracțiuni de cel puțin 6 luni, acestea se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.

Art. 21. -

(1) Între sistemul de pensii al polițiștilor și celelalte sisteme de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) pensia polițiștilor se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu.

(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 18, care sunt recunoscute ca perioade de contribuție în celelalte sisteme de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei doar în unul dintre sisteme.

Art. 22. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență (1), Practică judiciară (1)

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei polițiștilor este salariul de bază brut avut în ultima lună de activitate, care include salariul pentru gradul profesional deținut la data încetării raporturilor de serviciu. Practică judiciară (1)

(2) În cazul în care au avut loc modificări ale salariului pentru funcția îndeplinită, în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media salariilor de bază lunare brute din această perioadă, cu excepția salariului pentru gradul profesional. La media obținută se adaugă salariul gradului profesional prevăzut la alin. (1).

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care modificările au fost determinate de majorări sau indexări stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.

(4) Când pensia se stabilește ulterior încetării raporturilor de serviciu fără drept la pensie, asupra cuantumului acesteia se aplică măsurile de actualizare prevăzute la art. 48, dispuse în perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de serviciu și data solicitării pensiei.

Art. 23. - Practică judiciară (2)

Pensia de serviciu pentru limită de vârstă și pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) pentru activitatea desfășurată în condiții normale, 60%;

b) pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, 62%;

c) pentru activitatea desfășurată în condiții speciale, 64%. Practică judiciară (1)

Art. 24. - Practică judiciară (1)

(1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite sau speciale se acordă polițiștilor care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în condiții deosebite sau 15 ani în condiții speciale. Dacă au lucrat mai puțin, la procentele corespunzătoare activității desfășurate în condiții normale se acordă un spor proporțional cu timpul efectiv lucrat în condiții deosebite sau speciale.

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an întreg lucrat în asemenea condiții:

a) 1 an și 3 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite; Practică judiciară (1)

b) 1 an și 6 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale; Practică judiciară (2)

c) 2 ani, în situație de război sau în alte condiții prevăzute prin hotărâre a Guvernului. Practică judiciară (1)

Art. 25. - Modificări (1), Practică judiciară (3)

Polițiștii care au o vechime în serviciu mai mare de 30 de ani bărbații și 25 de ani femeile beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.

Art. 26. -

(1) Polițiștii pensionari care beneficiază de pensie de serviciu se pot încadra cu contract de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, precum și în orice altă formă de muncă prevăzută de Codul muncii, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcției în care sunt încadrați, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării. Practică judiciară (5)

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu salariul realizat, indiferent de nivelul salariului respectiv. Modificări (2), Practică judiciară (1)

SECȚIUNEA a 2-a Pensia de invaliditate

Art. 27. -

(1) Au dreptul la pensie de invaliditate polițiștii care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:

a) producerii unor accidente în timpul și din cauza îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului și tuberculozei;

b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

(2) Sunt asimilate atribuțiilor de serviciu și atribuțiile îndeplinite în calitate de militar.

Art. 28. -

Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacității de muncă, astfel:

a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, precum și afectarea capacității de autoservire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fără ajutorul altei persoane;

c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională după încetarea raporturilor de serviciu.

Art. 29. -

Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate se aprobă prin ordin comun al ministrului administrației și internelor, ministrului muncii, solidarității sociale și familiei și ministrului sănătății.

Art. 30. -

(1) Încadrarea în grad de invaliditate se face de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) Comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Administrației și Internelor.

(3) Împotriva deciziilor medicale, emise în condițiile alin. (2), se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară.

(4) Termenul de soluționare a contestațiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.

(5) Deciziile Comisiei Centrale de Expertiză Medico-Militară, date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (3), pot fi contestate la instanțele judecătorești competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(6) Deciziile medicale de încadrare sau de neîncadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rămân definitive.

Art. 31. -

(1) Polițiștii în activitate, care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, beneficiază de pensia de invaliditate numai dacă îndeplinesc cel puțin jumătate din condiția de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:

Vârsta polițistului în momentul ivirii invalidității Vechimea în serviciu realizată anterior ivirii invalidității (ani)
sub 25 de ani 5
25-31 de ani 8
31-37 de ani 11
37-43 de ani 14
43-49 de ani 18
49-55 de ani 22
peste 55 de ani 25

(2) Au dreptul la pensie de invaliditate și cei care, la data ivirii invalidității apărute ca urmare a unei boli contractate sau a unor accidente survenite în timpul și/sau din cauza serviciului, nu mai aveau calitatea de polițist în activitate, dar îndeplinesc condiția de vechime în serviciu, prevăzută la alin. (1).

Art. 32. -

În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul și din cauza îndeplinirii atribuțiilor de serviciu sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii atribuțiilor de serviciu sau a tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.

Art. 33. -

(1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabilește proporțional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 23-25.

(2) La procentul stabilit pentru vechimea în serviciu efectiv realizată în condițiile alin. (1) se adaugă, pentru fiecare an potențial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:

a) 1%, pentru invaliditate de gradul I;

b) 0,8%, pentru invaliditate de gradul II;

c) 0,6%, pentru invaliditate de gradul III.

(3) Cuantumul pensiei de invaliditate, stabilit în condițiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 31, va fi diminuat după cum urmează:

a) cu 10%, pentru gradul I de invaliditate;

b) cu 15%, pentru gradul II de invaliditate;

c) cu 20%, pentru gradul III de invaliditate.

Art. 34. - Practică judiciară (2)

Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizație de însoțitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Art. 35. - Practică judiciară (2)

(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico-militară.

(2) După fiecare revizuire, comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală prin care se stabilește, după caz:

a) menținerea în același grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) încetarea calității de pensionar de invaliditate ca urmare a redobândirii capacității de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.

(4) Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.

(5) Revizuirea medicală periodică se poate face și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat în termenul de revizuire, dar numai până la împlinirea vârstei de 55 de ani.

(6) Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

a) prezintă invalidități ireversibile;

b) au împlinit vârsta prevăzută la alin. (5);

c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau de pensie de serviciu anticipată parțială, în condițiile art. 13 lit. b) și ale art. 14 alin. (1) lit. b).

Art. 36. - Practică judiciară (4)

(1) La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obținerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, pensionarii de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.

(2) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I își mențin dreptul la indemnizația de însoțitor, indiferent de pensia pentru care optează.

SECȚIUNEA a 3-a Pensia de urmaș

Art. 37. -

Au dreptul la pensie de urmaș copiii și soțul supraviețuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea pensiei de stat, prevăzută la art. 4 lit. a).

Art. 38. -

Copiii au dreptul la pensie de urmaș:

a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;

b) dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

c) dacă sunt elevi sau studenți ai instituțiilor de învățământ pentru formarea polițiștilor, până la obținerea primului grad profesional, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

d) dacă sunt elevi sau studenți militari ai instituțiilor militare ori civile de învățământ, până la obținerea primului grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

e) pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situațiile prevăzute la lit. a), b), c) sau d).

Art. 39. -

(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de reglementările legale privind sistemul public de pensii, dacă a avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată. Modificări (1)

(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar nu mai puțin de 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Art. 40. -

(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe timpul cât este invalid de gradul I sau II, dacă a avut cel puțin un an de căsătorie cu persoana decedată.

(2) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs în timpul activității de polițist, ca urmare a unui accident în timpul și din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului sau a tuberculozei și dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.

Art. 41. - Modificări (1)

Soțul supraviețuitor, care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 39 sau la art. 40 alin. (1), beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului polițistului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.

Art. 42. -

Soțul supraviețuitor al polițistului, care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la împlinirea vârstei de 7 ani a ultimului copil, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.

Art. 43. -

(1) Pensia de urmaș se calculează, după caz, din:

a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau pensia la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat;

b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă și acesta era în plată cu pensie anticipată, pensie anticipată parțială, pensie de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul, în condițiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii.

(2) Baza de calcul pentru stabilirea pensiei la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat este cea prevăzută la art. 22 alin. (2). Asupra cuantumului pensiei se aplică măsurile prevăzute la art. 48, dispuse în perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de serviciu și data solicitării pensiei.

(3) Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din pensia susținătorului, prevăzută la alin. (1), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:

a) pentru un singur urmaș, 50%;

b) pentru 2 urmași, 75%;

c) pentru 3 sau mai mulți urmași, 100%.

Art. 44. -

Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, reprezintă însumarea drepturilor de urmaș calculate după fiecare părinte.

Art. 45. -

În cazul modificării numărului de urmași, pensia se recalculează în conformitate cu dispozițiile art. 43 alin. (3).

Art. 46. -

Soțul supraviețuitor, care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat, poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Art. 47. -

Beneficiarii pensiei de urmaș, prevăzuți la art. 38 lit. e) și la art. 40 alin. (1), sunt expertizați, supuși revizuirii medicale în condițiile art. 35 și au obligația de a urma programele recuperatorii conform acelorași reglementări prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.

SECȚIUNEA a 4-a Actualizarea pensiilor

Art. 48. - Practică judiciară (1)

(1) Cuantumul pensiilor polițiștilor se actualizează după cum urmează:

a) ori de câte ori se majorează salariul corespunzător gradului profesional și/sau salariul funcției maxime ale polițiștilor în activitate, potrivit gradului profesional deținut la data încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentele de stabilire a pensiei în condițiile prevăzute la art. 23-25; Modificări (1), Jurisprudență (1), Practică judiciară (2)

b) în funcție de posibilitățile financiare, în cursul execuției bugetare, prin indexare cu procente care să acopere cu până la 100% rata inflației, prin hotărâre a Guvernului.

(2) În situația în care măsurile de protecție socială, prevăzute la alin. (1) lit. b) se regăsesc în majoritatea salariilor de funcție și/sau de grad profesional ale polițiștilor în activitate, pentru funcția îndeplinită, cuantumul pensiilor se actualizează în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a).

(3) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, se vor aplica prevederilor alin. (1) lit. b).

SECȚIUNEA a 5-a Stabilirea și plata pensiilor

Art. 49. - Practică judiciară (1)

(1) Pensia de stat prevăzută la art. 4 lit. a) se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresată unității din care a făcut parte polițistul, dacă acesta îndeplinește condițiile de pensionare la încetarea raporturilor de serviciu. Practică judiciară (1)

(2) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaș, ai căror susținători decedați au fost pensionari polițiști, cererea și actele de pensionare se depun la Casa de pensii a Ministerului Administrației și Internelor.

Art. 50. - Practică judiciară (1)

(1) În vederea stabilirii pensiei de stat, unitatea prevăzută la art. 49 alin. (1) este obligată să întocmească dosarul de pensionare, aceasta purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise. Practică judiciară (1)

(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conțină în mod obligatoriu și decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.

(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabilește prin ordin al ministrului administrației și internelor.

Art. 51. - Practică judiciară (1)

Dosarul de pensionare se întocmește și se depune la Casa de pensii a Ministerului Administrației și Internelor de către unitatea prevăzută la art. 49 alin. (1), în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.

Art. 52. - Practică judiciară (1)

(1) Drepturile de pensie se stabilesc și se plătesc astfel:

a) de la data încetării plății salariului polițistului sau, după caz, a salariului ori pensiei susținătorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusă la casa de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situații;

b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii peste termenul prevăzut la lit. a). Practică judiciară (3)

(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susținătorului, pensia se stabilește și se plătește cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa de pensii.

Art. 53. - Practică judiciară (13)

(1) Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii, în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum și termenul în care poate fi introdusă contestația. Practică judiciară (1)

(2) Deciziile de pensie se comunică în scris persoanelor care au solicitat pensionarea, în termen de 10 zile de la data emiterii.

Art. 54. - Practică judiciară (12)

(1) Împotriva deciziilor emise în condițiile art. 53 se poate introduce contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia de contestații pensii care funcționează în cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Practică judiciară (7)

(2) Componența nominală a comisiei prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin al ministrului administrației și internelor.

(3) Comisia de contestații soluționează contestațiile în termenul prevăzut de lege. Practică judiciară (1)

(4) Deciziile comisiei de contestații pot fi atacate la instanțele judecătorești competente, potrivit Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la comunicare. Practică judiciară (4)

(5) Deciziile de pensie necontestate în termen, precum și deciziile comisiei de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești, sunt definitive. Practică judiciară (3)

Art. 55. - Practică judiciară (2)

(1) În cazul în care casa de pensii constată unele erori în stabilirea și plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările corespunzătoare, conform dispozițiilor legale. Practică judiciară (4)

(2) Orice revizuire ori modificare legală, operată de casa de pensii, se aduce la cunoștință beneficiarului pensiei, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la operare.

Art. 56. -

(1) Plata pensiilor se face lunar.

(2) Pensia se plătește personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.

(3) Modalitățile de plată a pensiilor sunt cele stabilite prin ordinul ministrului administrației și internelor.

Art. 57. -

(1) Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:

a) beneficiarul a decedat;

b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c) beneficiarul pensiei de urmaș a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susținătorului.

(2) Instanțele judecătorești au obligația ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), să comunice în scris această situație Casei de pensii a Ministerului Administrației și Internelor.

Art. 58. -

(1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:

a) pensionarul își stabilește domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenție de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plătește de celălalt stat;

b) pensionarul a fost concentrat sau mobilizat;

c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;

d) beneficiarul unei pensii de urmaș, cu excepția celor prevăzuți la art. 40-42, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesională mai mari decât jumătate din salariul mediu brut pe economie, pentru care asigurarea este obligatorie;

e) copilul urmaș nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 38 lit. b)-e);

f) soțul supraviețuitor, beneficiarul unei pensii de urmaș, se recăsătorește.

(2) Plata indemnizației de însoțitor se suspendă pe timpul cât pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepția nevăzătorilor, este internat în instituții de asistență socială sau în unități medicale specializate, în care se asigură supraveghere și îngrijire permanentă.

Art. 59. -

(1) Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.

(2) În situația în care cererea de reluare în plată a fost depusă după expirarea termenului de 30 de zile, plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.

(3) Reluarea în plată a pensiei de urmaș suspendate ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 38 lit. b)-e) se face de la data începerii anului școlar/universitar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.

Art. 60. -

(1) Pot cumula pensia de urmaș cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora:

a) copiii urmași, orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării până la vârstele prevăzute la art. 38 lit. a)-d);

b) nevăzătorii care beneficiază de pensie.

(2) Beneficiarii pensiei de urmaș, cu excepția celor prevăzuți la art. 40-42, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depășesc jumătate din salariul mediu brut lunar pe economie. Modificări (1)

Art. 61. - Practică judiciară (2)

Beneficiarii pensiei de serviciu care se încadrează în muncă după încetarea raporturilor de serviciu pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare, în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Art. 62. -

(1) Deciziile de pensie ale pensionarilor polițiști reîncadrați ca polițiști sau chemați în rândul militarilor se anulează. Practică judiciară (2)

(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care polițistul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat.

(3) Unitatea prevăzută la alin. (2) și polițiștii reîncadrați pot cere oricând pensionarea, în condițiile legii.

(4) La o nouă încetare a raporturilor de serviciu vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă perioada cuprinsă între reîncadrare și încetarea raporturilor de serviciu.

(5) În baza de calcul al pensiei se ia salariul de bază prevăzut la art. 22.

Art. 63. -

Beneficiarul dreptului de pensie este obligat să comunice casei de pensii orice modificare referitoare la condițiile de acordare și plată a pensiei, în termen de 15 zile de la apariția acesteia.

Art. 64. -

(1) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și, după caz, drepturile de pensie cuvenite și neachitate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului de prescripție de 3 ani.

Art. 65. - Practică judiciară (1)

(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, în termenul de prescripție de 3 ani.

(2) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de pensionarul polițist, se recuperează de la acesta de la data primei plăți a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

(3) Debitele stabilite potrivit alin. (2), rămase nerecuperate de la pensionarii decedați, se recuperează de la moștenitori, în condițiile dreptului comun.

Art. 66. -

Recuperarea sumelor prevăzute la art. 65 alin. (1) și (2) se face pe baza deciziei emise de Casa de pensii a Ministerului Administrației și Internelor, care constituie titlu executoriu.

Art. 67. -

(1) Debitele provenite din drepturile de pensie și asigurări sociale, care nu pot fi recuperate de Casa de pensii a Ministerului Administrației și Internelor, vor fi transmise organelor financiare cu atribuții în acest sens.

(2) Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.

SECȚIUNEA a 6-a Alte drepturi de asigurări sociale

Art. 68. -

Ajutorul de deces se acordă la decesul pensionarului polițist sau al membrului de familie al acestuia, în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL III Răspunderea juridică

Art. 69. -

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, patrimonială, contravențională sau penală, după caz.

SECȚIUNEA 1 Infracțiuni

Art. 70. -

Completarea de către funcționar a formularelor-tip referitoare la stabilirea și plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidențelor privind pensionarii polițiști, vechimea în serviciu sau efectuarea de plăți nejustificate din bugetul de stat, constituie infracțiunea de fals intelectual și se pedepsește potrivit Codului penal.

SECȚIUNEA a 2-a Contravenții

Art. 71. -

Constituie contravenții următoarele fapte:

a) nerespectarea metodologiei de încadrare în condiții deosebite și speciale de muncă;

b) nerespectarea obligației beneficiarului dreptului de pensie de a comunica casei de pensii modificările referitoare la acordarea și plata pensiei, în termen de 15 zile de la apariția acestora.

Art. 72. -

Contravențiile prevăzute la art. 71 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 6.000.000 lei la 9.000.000 lei, contravenția prevăzută la lit. a);

b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei, contravenția prevăzută la lit. b).

Art. 73. -

Limitele amenzilor prevăzute la art. 72 se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 74. -

Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către personalul împuternicit din cadrul Casei de pensii și de către personalul cu drept de control din Ministerul Administrației și Internelor.

Art. 75. -

Amenzile contravenționale aplicate conform prezentei legi se fac venit la bugetul de stat.

Art. 76. -

Dispozițiile prezentei legi referitoare la stabilirea și sancționarea contravențiilor se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL IV Dispoziții tranzitorii

Art. 77. -

(1) Constituie vechime în serviciu sau în muncă pentru stabilirea pensiei polițiștilor și perioadele recunoscute în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislația anterioară.

(3) Constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei polițiștilor și perioada în care, anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, s-au urmat cursurile de zi ale învățământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora, potrivit legii. Practică judiciară (1)

(4) În caz de absolvire a mai multor instituții de învățământ superior, se ia în considerare, ca vechime în serviciu, o singură perioadă de studii, la alegere.

Art. 78. - Practică judiciară (6)

(1) Polițiștilor care se pensionează în condițiile prezentei legi și care au contribuit la fondul de pensie suplimentară li se acordă, la stabilirea pensiei, în condițiile art. 23-25, un spor procentual de: Practică judiciară (3)

a) 3%, pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;

b) 6%, pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;

c) 9%, pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani. Practică judiciară (7)

(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuția pentru pensia suplimentară devine contribuție individuală la bugetul de stat, pentru prestațiile prevăzute la art. 4.

(3) Cota de contribuție individuală este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuția individuală o reprezintă salariul de bază brut lunar.

Art. 79. - Respingeri de neconstituționalitate (3), Practică judiciară (7)

Pensia polițistului stabilită în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.

Art. 80. - Practică judiciară (1)

Polițiștii pensionari care dețin Ordinul Meritul Militar, Semnul onorific În serviciul armatei sau alte semne onorifice de valoare similară, acordate pentru activitatea în poliție, beneficiază de aceleași drepturi ca și pensionarii militari.

Art. 81. -

Polițiștii pensionați în perioada în care împotriva lor s-a început urmărirea penală sau au fost trimiși în judecată, iar, ulterior, față de aceștia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum și în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal, beneficiază de recalcularea pensiei în raport cu salariul de bază cuvenit prin repunerea în drepturile avute.

Art. 82. -

În cazul polițiștilor transferați în interesul serviciului în unități militare și care dobândesc calitatea de militar, vechimea în serviciu în raport cu care se stabilește pensia militară cuprinde și activitatea desfășurată ca polițist.

Art. 83. - Modificări (1), Practică judiciară (14)

Polițiștii cu drept de pensie de serviciu, care au vechime în calitate de militar de minimum 10 ani femeile și 15 ani bărbații, pot opta, dacă aceasta îi avantajează, pentru pensie militară de stat, care se calculează și se acordă în conformitate cu prevederile Legii nr. 164/2001, republicată.

CAPITOLUL V Dispoziții finale

Art. 84. -

Cererile adresate Casei de pensii a Ministerului Administrației și Internelor se soluționează în termenul prevăzut de lege și sunt scutite de orice fel de taxă.

Art. 85. -

Cererile înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor la pensie și altor drepturi de asigurări sociale.

Art. 86. - Modificări (1)

Drepturile de pensie ale polițiștilor se transferă în țările în care pensionarii polițiști își stabilesc domiciliul sau reședința, în condițiile reglementate prin acorduri și convenții internaționale la care România este parte.

Art. 87. -

La stabilire, pensiile se rotunjesc din 1.000 lei în 1.000 lei în favoarea beneficiarului.

Art. 88. -

În aplicarea prezentei legi se emit norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor, în termen de 45 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 22 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 27 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU

București, 17 mai 2004.

Nr. 179.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...