Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor

Norma tehnică privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură din 16.08.2004

Modificări (1), Referințe (10)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 19 octombrie 2004

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

CAPITOLUL I Prevederi generale

Prezentele norme tehnice au ca scop valorificarea potențialului agrochimic al nămolurilor de epurare, prevenirea și reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetației, animalelor și omului, astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestor nămoluri.

Pentru scopurile prezentelor norme tehnice următorii termeni au semnificațiile de mai jos:

a) nămoluri:

1. nămoluri provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate din localități și de la alte stații de epurare a apelor uzate cu o compoziție asemănătoare apelor uzate orășenești;

2. nămoluri provenite de la fosele septice și de la alte instalații similare pentru epurarea apelor uzate;

3. nămoluri provenite de la stațiile de epurare, altele decât cele menționate la pct. 1 și 2;

b) nămoluri tratate - nămolurile tratate printr-un proces biologic, chimic ori termic, prin stocare pe termen lung sau prin orice alt procedeu corespunzător care să reducă în mod semnificativ puterea acestora de fermentare și riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor;

c) agricultură - creșterea tuturor tipurilor de culturi agricole în scop comercial, inclusiv a cantităților necesare pentru stocare și însămânțare;

d) utilizare - împrăștierea nămolurilor pe soluri sau orice altă aplicare a nămolurilor pe și în soluri;

e) utilizator de nămol - orice persoană fizică sau juridică autorizată, implicată în încărcarea, transportul, depozitarea, împrăștierea și încorporarea nămolului în terenul agricol al beneficiarului;

f) beneficiar de nămol - orice persoană fizică și juridică, proprietar, arendaș sau reprezentant al acestora, care acceptă aplicarea nămolului pe terenul său;

g) studiu agrochimic special - studiul agrochimic completat cu datele privind încărcarea solului și plantei cu elementele poluante;

h) ape uzate orășenești - apele uzate menajere ori amestecul de ape uzate menajere cu ape uzate industriale și/sau ape meteorice (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate orășenești, NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002);

i) ape uzate menajere - apele uzate provenite din gospodării și servicii, care rezultă de regulă din metabolismul uman și din activitățile menajere (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate orășenești, NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002);

j) ape uzate industriale - orice fel de ape uzate ce se evacuează din incintele în care se desfășoară activități industriale și/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere și apele meteorice (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate orășenești, NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002);

k) autoritate competentă - autoritatea căreia îi revin atribuții și responsabilități ce decurg din prezentele norme tehnice;

l) echivalent locuitor (e.l.) - încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile - CBO5 - de 60 g O2/zi (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate orășenești, NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002).

Nămolurile provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate din localități și din alte stații de epurare a apelor uzate cu o compoziție asemănătoare apelor uzate orășenești pot fi utilizate în agricultură numai dacă sunt în conformitate cu prezentele norme tehnice.

Concentrațiile de metale grele în solurile pe care se aplică nămoluri, concentrațiile de metale grele din nămoluri și cantitățile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse în solurile cu destinație agricolă sunt prezentate în tabelele nr. 1.1, 1.2 și 1.3.

Tabelul nr. 1.1

Valorile maxime admisibile pentru concentrațiile de metale grele în solurile pe care se aplică nămoluri (mg/kg de materie uscată într-o probă reprezentativă de sol cu un pH mai mare de 6,5)

Parametrii Valorile limită
Cadmiu 3
Cupru 100
Nichel 50
Plumb 50
Zinc 300
Mercur 1
Crom 100

Tabelul nr. 1.2

Concentrațiile maxime admisibile de metale grele din nămolurile destinate pentru utilizarea în agricultură (mg/kg de materie uscată)

Parametrii Valorile limită
Cadmiu 10
Cupru 500
Nichel 100
Plumb 300
Zinc 2.000
Mercur 5
Crom 500
Cobalt 50
Arsen 10
AOX (suma compuşilor organohalogenaţi) 500
PAH (Hidrocarburi aromatice policiclice) Suma următoarelor substanţe: antracen, benzoantracen, benzofluoranten, benzoperilen, benzopiren, chrisen, fluorantren, indeno (1,2,3)piren, naftalină, fenantren, piren 5
PCB (bifenili policloruraţi) Suma compuşilor cu numerele 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180, conform Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 şi nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997 0,8

Tabelul nr. 1.3

Valorile limită pentru cantitățile anuale de metale grele care pot fi introduse în terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani (kg/ha/an)

Parametrii Valorile limită
Cadmiu 0,15
Cupru 12
Nichel 3
Plumb 15
Zinc 30
Mercur 0,1
Crom 12

Se interzice utilizarea nămolurilor atunci când concentrația unuia sau mai multor metale grele din sol depășește valorile limită stabilite în tabelul nr. 1.1 și trebuie luate măsuri pentru ca aceste valori limită să nu fie depășite ca urmare a utilizării nămolurilor.

Pe terenurile agricole se pot aplica numai nămolurile al căror conținut în elemente poluante nu depășește limitele prezentate în tabelul nr. 1.2.

Cantitățile maxime admisibile de metale grele care pot fi aplicate pe sol pe unitatea de suprafață și pe an sunt în conformitate cu tabelul nr. 1.3.

Pentru alte elemente poluante care nu sunt existente în tebelele nr 1.1, 1.2 și 1.3, restricțiile și utilizarea nămolurilor vor fi stabilite de către autoritatea teritorială de protecție a mediului, în baza recomandărilor primite din partea autorităților centrale de mediu, pe baza studiilor efectuate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului și de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, pentru fiecare stație de epurare, pe baza analizelor de sol și nămol.

Pot fi utilizate în agricultură numai nămolurile tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de către agenția locală de protecție a mediului pe baza studiului agrochimic special elaborat de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) și aprobat de direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală. În studiu trebuie să se prevadă condițiile pe care trebuie să le respecte producătorul și utilizatorul nămolului pentru a se asigura protecția mediului.

Producătorii de nămoluri trebuie să furnizeze utilizatorului de nămol, cu regularitate, informații privind disponibilul de nămol și caracteristicile nămolului, conform următorilor indicatori de caracterizare:

- pH;

- umiditate;

- pierdere la calcinare;

- carbon organic total;

- azot;

- fosfor;

- potasiu;

- cadmiu;

- crom;

- cupru;

- mercur;

- nichel;

- plumb;

- zinc.

Stabilirea indicatorilor de caracterizare a nămolurilor și numărul analizelor depind de cantitatea de nămol de la stația de epurare, folosit în agricultură, și sunt prezentate în tabelul nr. 1.4.

Tabelul nr. 1.4

Numărul analizelor de nămol

Tone de substanţă uscată folosite în agricultură1) < 30 30-150 151-800 801-1.600 1.601- 3.200 3.201- 6.400 > 6.400
Parametrii agronomici2) 2 4 6 9 12 15 18
Metale grele3) 2 3 4 8 12 15 18
HAP, PCB, AOX 0/1 1 2 4 6 9 12
Dioxine 0/1 0/1 1 1 2 3 4

1) Tone de substanță uscată înaintea tratării cu var sau cu lapte de var ori înaintea compostării.

2) Substanță uscată, carbon organic, pH, N, P2O5, K2O, CaO.

3) Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn, Co, As.

Metode de prelevare și analiză

Prelevări de sol

Probele reprezentative de sol pentru analiză trebuie să fie constituite în mod normal prin amestecarea împreună a 25 de carote prelevate de pe un teren nu mai mare sau egal cu 5 ha, care este lucrat în același scop.

Probele trebuie luate la o adâncime de 25 cm, în cazul în care adâncimea solului arabil este mai mică decât această valoare; cu toate acestea, adâncimea de prelevare în acest ultim caz nu trebuie să fie mai mică de 10 cm.

Prelevări de nămoluri

Nămolurile trebuie prelevate după tratare, însă înaintea furnizării la utilizator, și trebuie să fie reprezentative pentru producția de nămoluri.

Metode de analiză

Analiza metalelor grele trebuie efectuată în urma mineralizării cu acid puternic. Metoda de referință a analizei trebuie să fie cea a spectrometriei cu absorbție atomică, iar limita de detecție pentru fiecare metal nu trebuie să fie mai mare de 10% față de valoarea limită.

Se interzice utilizarea nămolurilor sau livrarea acestora în vederea utilizării lor pe:

terenurile folosite pentru pășunat;
terenurile destinate cultivării arbuștilor fructiferi;
terenurile destinate culturii legumelor;
terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni înainte de recoltare și în timpul recoltării.

În tabelul nr. 1.5 este prezentată o serie de condiții care se cer îndeplinite la împrăștierea nămolurilor de la stațiile de epurare.

Tabelul nr. 1.5

Criterii de evaluare a pretabilității solurilor la aplicarea nămolului

Factorul Gradul de afectare Exclus
fără slab mediu mare
topografia terenului foarte slab neuniform slab neuniform moderat neuniform puternic neuniform foarte puternic neuniform
1 2 3 4 5 6
Panta terenului < 2% 2,1-5% 5,1-10% 10,1-15% > 15,1%
Textura solului lut nisipos argilos, lut mediu, lut prăfos lut nisipos grosier, lut nisipos mijlociu, lut nisipos fin, lut nisipos prăfos, lut argilos mediu nisip lutos fin, argilă nisipoasă nisip lutos grosier, nisip lutos mijlociu, lut argilo-prăfos nisip grosier, nisip mijlociu, nisip fin, argilă lutoasă, argilă prăfoasă, argilă medie, argilă fină, roci compacte fisurate, pietrișuri, roci compacte dure, depozite organice
Permeabilitatea solului mijlocie mare mică foarte mică extrem de mică, foarte mare
Drenajul solului bine drenate moderat drenate - intens drenate foarte slab drenate, slab drenate, excesiv drenate, imperfect drenate
Pericol de eroziune la suprafață absent mic moderat - mare, foarte mare
Inundabilitate neinundabil tot timpul anului - - inundabil
Capacitatea de apă utilă mare mijlocie foarte mare extrem de mare foarte mică, mică
Adâncimea apei freatice foarte mare mare mijlocie mică (textură mijlociu-fină) superficială, extrem de mică, foarte mică (textură grosieră)
Volumul edafic extrem de mare, excesiv de mare foarte mare mare mijlocie extrem de mic, foarte mic, mic
pH-ul > 6,9 6,5-6,8 5,9-6,4 5,5-5,8 < 5,5
Capacitatea de schimb cationic mijlocie mare mică foarte mare extrem de mică, foarte mică, extrem de mare
Încărcarea cu metale grele < 20% 20-40% 40-60% 60-80% > 80%

NOTĂ:

Împrăștierea nămolului se face numai în perioadele în care sunt posibile accesul normal pe teren și încorporarea nămolului în sol imediat după aplicare.

În utilizarea nămolurilor trebuie să se țină cont de următoarele reguli:

a) trebuie să fie avute în vedere necesitățile nutriționale ale plantelor;

b) să nu se compromită calitatea solurilor și a apelor de suprafață;

c) valoarea pH-ului din solurile pe care urmează a fi aplicate nămoluri de epurare trebuie să fie menținută la valori peste 6,5.

CAPITOLUL II Obligațiile producătorilor, respectiv ale utilizatorilor
de nămoluri de epurare

Producătorul de nămol are următoarele obligații:

1. să anunțe autoritatea teritorială de mediu și utilizatorii de nămol despre eventualii poluanți existenți în nămol;

2. să identifice utilizatorul de nămol și suprafețele agricole (inclusiv pe cele sensibile) care întrunesc condițiile necesare utilizării nămolului, pe baza studiilor pedologice întocmite, la cererea producătorului, de către oficiile teritoriale de studii pedologice și agrochimice;

3. să contacteze utilizatorul de nămol și să evalueze posibilitățile de utilizare a nămolului.

Pentru a obține permisul de aplicare în baza autorizației de funcționare a stației de epurare, producătorul de nămol trebuie să trimită autorității teritoriale competente, cu cel puțin o lună înainte de perioada de împrăștiere, date cu privire la:

a) cantitățile de nămoluri generate și cantitățile de nămoluri furnizate pentru utilizarea în agricultură;

b) compoziția și caracteristicile nămolurilor, conform indicatorilor de caracterizare a nămolurilor din prezentul ordin;

c) tipul de tratament efectuat asupra nămolului;

d) datele de identificare a utilizatorilor de nămoluri;

e) datele despre localizarea suprafeței agricole pe care urmează să se aplice nămol;

f) perioada probabilă de împrăștiere;

g) tipul culturii;

4. să asigure transportul și împrăștierea nămolului;

5. să anunțe autoritatea teritorială de mediu în cazul nerespectării condițiilor inițiale de eliberare a permisului de împrăștiere, la schimbarea terenului, sau în cazul în care utilizatorul de nămol refuză ulterior nămolul;

6. să aleagă soluția de eliminare a nămolului (incinerare, depozitare) în cazul neobținerii autorizației de împrăștiere a nămolului sau în situația în care nu găsește loc de împrăștiere;

7. să țină la zi registrele cu:

a) cantitățile de nămoluri produse și cantitățile de nămoluri furnizate pentru agricultură;

b) compoziția și caracteristicile nămolurilor, conform indicatorilor de caracterizare a nămolurilor din prezentul ordin;

c) tipul de tratament efectuat;

d) numele și adresele destinatarilor de nămoluri și locurile de utilizare a nămolurilor;

8. să comunice, la cererea autorităților competente, informațiile care se găsesc în registrele de evidență;

9. să realizeze studiul agrochimic special de control și monitoring al solului pe care s-a aplicat nămolul.

Producătorul este responsabil de nămol pentru tot ceea ce înseamnă calitatea, cantitatea, transportul, împrăștierea nămolului pe suprafețele agricole, precum și pentru efectele acestuia asupra mediului și sănătății omului după utilizare.

Utilizatorii de nămoluri de epurare sunt obligați:

a) să anunțe autoritățile competente și producătorul de nămol despre rotația culturii;

b) să realizeze încorporarea nămolurilor în sol în aceeași zi în care s-a aplicat nămolul;

c) să anunțe producătorul de nămol dacă s-a răzgândit în privința utilizării nămolului, înainte de a se realiza transportul acestuia.

În zonele de utilizare a nămolurilor se organizează sistemul de monitorizare a factorilor de mediu (sol, apă, plante), în completarea sistemului național.

CAPITOLUL III Atribuții și răspunderi ale autorității competente

Pentru realizarea obiectivului prezentelor norme tehnice, autoritățile competente la nivel central au următoarele atribuții:

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor:

a) coordonează activitatea celorlalte autorități competente, prin Direcția gestiune deșeuri și substanțe chimice periculoase;

b) asigură aprobarea și validarea finală a datelor referitoare la producătorii și utilizatorii de nămol, precum și la caracteristicile nămolurilor utilizate în agricultură, date cuprinse în raportul anual primit de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului și de la Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului:

a) elaborează împreună cu celelalte autorități competente documentele tehnice de utilizare a nămolurilor;

b) pe baza informațiilor obținute de la autoritățile teritoriale competente, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie validează datele și întocmesc anual un raport de sinteză privind utilizarea nămolurilor în agricultură, cantitățile utilizate, pe tipuri și caracteristici de nămoluri, tipurile de soluri și evoluția caracteristicilor acestora, dificultățile apărute și măsurile întreprinse sau propuse pentru rezolvarea acestora;

c) transmite raportul anual de sinteză la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor;

d) după aprobarea raportului anual de sinteză de către autoritatea centrală pentru protecția mediului, acesta va fi transmis Comisiei Europene, în conformitate cu formatul cerut prin Regulamentul Comisiei Europene de raportare a datelor.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

a) asigură fondurile necesare pentru dotarea și autorizarea laboratoarelor Institutului de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie și ale Oficiului de Studii Pedologice și Agrochimice pentru analize de sol, plante și nămol, în conformitate cu Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 370/2003 privind activitățile și sistemul de autorizare a laboratoarelor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 20 octombrie 2003;

b) asigură fondurile necesare pentru ca Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie și Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice să efectueze studii pedologice speciale în scopul alegerii terenurilor care se pretează pentru distribuirea nămolului de epurare și urmărește evoluția culturilor pe aceste terenuri;

c) asigură finanțarea activității de monitoring (sol, apă și plante) după utilizarea nămolului pe terenurile agricole.

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie:

a) asigură organizarea activității de monitoring (sol, apă și plante) după utilizarea nămolului pe terenurile agricole, pe baza finanțării primite pentru această activitate de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

b) execută cercetări pentru stabilirea comportării în sistemul sol-plantă-apă a altor poluanți prezenți în nămolul orășenesc și stabilește limitele de încărcare cu acești poluanți.

Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice:

a) elaborează recomandări de informare a publicului și a potențialilor factori implicați;

b) elaborează studii pedologice speciale ale terenurilor agricole pe care poate fi utilizat nămolul de epurare și urmărește evoluția culturilor pe aceste terenuri.

Ministerul Administrației și Internelor:

a) participă la elaborarea documentelor tehnice;

b) elaborează împreună cu autoritățile locale planuri de îmbunătățire a activității stațiilor de epurare în scopul aplicării celor mai bune practici de eliminare a nămolului.

Pentru realizarea obiectivului prezentelor norme tehnice, autoritățile competente la nivel teritorial au următoarele atribuții:

Autoritatea teritorială de protecție a mediului (agenția locală/regională de protecție a mediului):

a) eliberează permis de aplicare a nămolului, cu respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice, conform modelului prevăzut în anexa la prezentele norme tehnice;

b) se consultă și informează autoritatea agricolă și autoritatea pentru ape pentru acordarea permisului de aplicare;

c) informează aceste autorități în legătură cu permisele de aplicare eliberate;

d) este obligată să trimită la termen decizia analizării dosarului;

e) controlează și supraveghează activitatea producătorilor și utilizatorilor de nămol pentru respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice și ia măsuri de sancționare conform legii, în cazul nerespectării acestora;

f) ține la zi registrele cu producătorii de nămoluri, pe cantități și caracteristici ale nămolurilor, tipuri de tratamente efectuate la nămoluri, numele și adresele producătorilor de nămoluri;

g) ține la zi situația permiselor de împrăștiere a nămolului pe terenurile agricole, precum și datele prevăzute în studiul pedologic pe baza căruia s-a eliberat permisul, cantitățile utilizate, pe tipuri și caracteristici de nămoluri, dificultățile apărute și măsurile întreprinse sau propuse pentru rezolvarea acestora;

h) întocmește anual, împreună cu autoritatea teritorială agricolă, un raport de sinteză privind utilizarea nămolurilor în agricultură, cantitățile utilizate, pe tipuri și caracteristici de nămoluri, tipurile de soluri și evoluția caracteristicilor acestora, dificultățile apărute și măsurile întreprinse sau propuse pentru rezolvarea acestora. Acest raport se transmite la agenția regională de protecție a mediului până în luna ianuarie a anului următor;

i) agenția regională de protecție a mediului întocmește un raport de sinteză pe regiune, cuprinzând datele prevăzute la lit. h), pe care îl transmite la Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

Autoritatea teritorială agricolă:

a) cooperează cu autoritatea de mediu în vederea acordării permisului de aplicare și întocmirii raportului de sinteză;

b) ține la zi registrele cu utilizatorii de nămoluri, pe tipuri și caracteristici ale nămolurilor și ale solurilor pe care se utilizează nămolurile, modul de utilizare, numele și adresele utilizatorilor;

c) ține evidența rotației culturilor.

Agenții de consultanță agricolă:

a) organizează campanii de informare pentru utilizatorii de nămol, agenții economici și consumatorii de produse agricole;

b) oferă consultanță agricultorilor în vederea folosirii nămolului ca îngrășământ organic.

ANEXĂ la normele tehnice

                                      PERMIS DE APLICARE
                          Nr. ........... din data de ...............
                 pe terenul agricol a nămolului provenit din Stația de epurare
 .............................................................................................
 (se vor completa denumirea stației de epurare, adresa, nr. de telefon și persoana de contact)

   Agenția locală de protecție a mediului ......................... acordă permis de aplicare a
                                          (se va completa județul)
cantității de nămol ................................................................., provenit
                       (se va completa cantitatea folosită în tone materie uscată)
din Stația de epurare ...................................., pe terenurile agricole prevăzute în
                               (denumirea stației)
Studiul agrochimic special nr. ....... din data ........, elaborat de OSPA ....................
                                                                                (județul)
și aprobat de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală .............................. .
                                                                          (județul)

                      Directorul agenției locale de protecție a mediului,
                  ..........................................................

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...