Guvernul României

Hotărârea nr. 1210/2003 privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină și a comisiilor paritare din cadrul autorităților și instituțiilor publice

Modificări (2), Practică judiciară

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 29 octombrie 2003 până la 11 ianuarie 2008, fiind abrogat prin Hotărâre 1344/2007 și înlocuit de Hotărâre 833/2007; Hotărâre 1344/2007;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul art. 107 din Constituție, al art. XXIII lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările ulterioare, precum și al art. 60 și al art. 72 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Prezenta hotărâre reglementează modul de constituire, componența, atribuțiile și procedura de lucru ale comisiilor de disciplină și ale comisiilor paritare din cadrul autorităților și instituțiilor publice.

Art. 2. -

Comisiile de disciplină și comisiile paritare se organizează și funcționează în condițiile prezentei hotărâri.

CAPITOLUL II Organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină

SECȚIUNEA 1 Constituirea și componența comisiilor de disciplină

Art. 3. -

(1) În cadrul fiecărei autorități și instituții publice se constituie, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice, comisia de disciplină, care cercetează faptele sesizate ca abateri disciplinare și propune sancțiunile disciplinare aplicabile funcționarilor publici care le-au săvârșit.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), comisia de disciplină se poate constitui pentru mai multe autorități sau instituții publice în cazul în care, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice respective, există mai puțin de 12 funcționari publici, astfel: Practică judiciară (1)

a) din membrii desemnați din cadrul instituției publice respective și din cadrul autorității sau instituției publice în subordinea sau sub autoritatea căreia este organizată potrivit legii;

b) pentru două sau mai multe consilii locale.

(3) Comisia de disciplină pentru înalții funcționari publici se constituie prin decizie a primului-ministru, la propunerea președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

(4) Comisia de disciplină organizată în condițiile alin. (2) lit. a) se constituie prin actul administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice căreia îi este subordonată sau sub autoritatea căreia este organizată instituția publică pentru care nu se poate constitui comisia de disciplină.

(5) Comisia de disciplină organizată în condițiile alin. (2) lit. b) se constituie ca urmare a stabilirii, prin hotărâre a consiliului local, la propunerea primarului, a reprezentanților fiecărui consiliu local în cadrul comisiei de disciplină comune.

Art. 4. -

(1) Comisia de disciplină este compusă dintr-un președinte și 4 membri titulari.

(2) Comisia de disciplină pentru înalții funcționari publici este compusă dintr-un președinte și 6 membri titulari.

Art. 5. -

(1) Membrii titulari ai comisiei de disciplină constituite la nivelul unei autorități sau instituții publice sunt desemnați astfel:

a) 2 membri, de către conducătorul autorității sau instituției publice;

b) 2 membri, de către organizația sindicală reprezentativă a funcționarilor publici din cadrul autorității sau instituției publice.

(2) Membrii titulari ai comisiei de disciplină comune pentru mai multe autorități sau instituții publice sunt desemnați cu respectarea următoarelor condiții:

a) comisia de disciplină să fie compusă dintr-un număr egal de reprezentanți ai fiecărei autorități sau instituții publice pentru care se constituie;

b) numărul reprezentanților desemnați de către conducătorii autorităților sau instituțiilor publice pentru care se constituie comisia de disciplină să fie egal cu numărul reprezentanților desemnați de către organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici din cadrul acestor autorități sau instituții publice.

(3) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcționarii publici nu sunt organizați în sindicat, reprezentanții vor fi desemnați prin votul majorității funcționarilor publici din respectiva autoritate sau instituție publică. Alegerea reprezentanților funcționarilor publici se face prin vot secret.

(4) Pentru fiecare comisie de disciplină se vor desemna cel puțin 2 membri supleanți, cu respectarea prevederilor alin. (1) și (2) sau, după caz, ale art. 3 alin. (3).

Art. 6. -

(1) În cazul comisiei de disciplină constituite la nivelul unei autorități sau instituții publice, desemnarea președintelui comisiei de disciplină și a supleantului acestuia se face de către conducătorul autorității sau instituției publice în urma consultării cu organizația sindicală reprezentativă ori cu funcționarii publici din aparatul propriu, dacă aceștia nu sunt organizați în sindicat sau dacă sindicatul nu este reprezentativ. Supleantul președintelui comisiei de disciplină nu se desemnează din rândul membrilor titulari sau al membrilor supleanți ai comisiei de disciplină.

(2) În cazul comisiei de disciplină comune pentru mai multe autorități sau instituții publice, președintele comisiei de disciplină și supleantul acestuia se desemnează în condițiile alin. (1), pe baza propunerii comune a conducătorilor autorităților sau instituțiilor publice sau, după caz, a primarilor unităților administrativ teritoriale respective.

(3) Președintele comisiei de disciplină pentru înalții funcționari publici și supleantul acestuia se desemnează prin decizie a primului-ministru, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Art. 7. -

Nerespectarea procedurii prevăzute la art. 3-6 poate fi atacată potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.

Art. 8. -

(1) Mandatul președintelui și al membrilor comisiei de disciplină este de 3 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Președintele și membrii comisiei de disciplină își exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină până la data expirării duratei acestuia sau înainte de termen, în condițiile art. 15.

(3) Cu 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină, se va proceda la constituirea viitoarei comisii de disciplină, în condițiile prezentei hotărâri.

Art. 9. -

(1) Pot fi membri în comisia de disciplină numai funcționarii publici definitivi care au o probitate morală recunoscută.

(2) Nu poate fi membru în comisia de disciplină funcționarul public care se află în una dintre următoarele situații de incompatibilitate:

a) este soț, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu conducătorul autorității sau al instituției publice;

b) este membru al comisiei paritare;

c) a fost sancționat disciplinar, iar sancțiunea disciplinară nu a fost radiată, în condițiile legii.

(3) Prevederile alin. (2) lit. b) nu se aplică în cazul autorităților sau al instituțiilor publice care au până la 12 funcționari publici.

(4) În vederea stabilirii situației de incompatibilitate a unui membru al comisiei de disciplină, acesta va prezenta, la solicitarea conducătorului autorității respective, cazierul administrativ și o copie a dosarului profesional.

(5) Președintele, membrii și secretarul comisiei de disciplină, pentru activitatea desfășurată în cadrul comisiei de disciplină, au dreptul la un spor lunar de 5% care se aplică la salariul de bază al fiecăruia și se acordă în lunile în care comisia de disciplină își desfășoară activitatea. Sporul se acordă de către autoritatea sau instituția publică în cadrul căreia este organizată comisia de disciplină.

Art. 10. -

(1) Poate fi desemnat președinte al comisiei de disciplină un funcționar public definitiv care îndeplinește următoarele condiții:

a) este funcționar public din clasa I;

b) are, de regulă, studii superioare juridice sau administrative;

c) are o probitate morală recunoscută;

d) nu se află în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2).

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) și b) nu este obligatorie în cazul autorităților și instituțiilor publice care au până la 12 funcționari publici.

Art. 11. -

(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă de drept în următoarele situații:

a) a fost detașat în cadrul altei autorități sau instituții publice;

b) a săvârșit o faptă care constituie obiectul sesizării comisiei de disciplină;

c) s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva membrului comisiei de disciplină.

(2) Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină se constată prin raportul comisiei de disciplină, care se aduce de îndată la cunoștință persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

Art. 12. -

(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă, la cerere, în următoarele situații:

a) se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2);

b) s-a pronunțat în orice mod cu privire la fapta sesizată, anterior soluționării cauzei;

c) este soț, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată și se află pe rolul comisiei de disciplină.

(2) Cererea de suspendare se formulează în scris de orice persoană care poate dovedi existența situațiilor prevăzute la alin. (1) și se înaintează președintelui comisiei de disciplină.

(3) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de suspendare, comisia de disciplină se va pronunța cu privire la existența situațiilor prevăzute la alin. (1), precum și cu privire la suspendarea mandatului.

(4) Cererea de suspendare se poate formula în scris și de către membrul comisiei de disciplină aflat în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) și se înaintează președintelui comisiei.

(5) Cererea de suspendare produce efecte după două zile de la data constatării existenței uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (1) prin raportul comisiei de disciplină. Raportul comisiei de disciplină se aduce de îndată la cunoștință persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

Art. 13. -

Președintele comisiei de disciplină va lua măsuri de înlocuire a membrului titular suspendat în condițiile art. 11 și 12 cu un membru supleant.

Art. 14. -

Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină durează până la încetarea cauzei care a determinat suspendarea.

Art. 15. -

(1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează înainte de termen, în următoarele situații:

a) renunțarea la calitatea de membru;

b) a fost suspendat din funcția publică pe o perioadă mai mare de 30 de zile, în condițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare;

c) a fost transferat în cadrul altei autorități sau instituții publice;

d) i-au încetat raporturile de serviciu în condițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare;

e) i s-a aplicat o sancțiune disciplinară;

f) a fost sancționat cu închisoare contravențională.

(2) Cererea de renunțare la calitatea de membru se înaintează președintelui comisiei de disciplină și produce efecte după 5 zile de la înregistrare, dacă președintele comisiei de disciplină, de comun acord cu solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.

(3) Încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplină se constată printr-un raport al acesteia, care se aduce de îndată la cunoștință persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

Art. 16. -

(1) Prevederile art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1), art. 14 și ale art. 15 alin. (1) se aplică în mod corespunzător și pentru mandatul președintelui comisiei de disciplină. Cererea de suspendare a mandatului președintelui comisiei de disciplină și cererea de renunțare la această calitate se înaintează persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

(2) Suspendarea de drept a mandatului președintelui comisiei de disciplină se constată de către persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină. Persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină verifică existența situațiilor prevăzute la art. 11 alin. (1) și emite actul prin care constată suspendarea de drept a președintelui comisiei de disciplină.

(3) Cererea de suspendare se formulează în scris de orice persoană care poate dovedi existența situațiilor prevăzute la art. 12 alin. (1). Cererea de suspendare poate fi formulată și de către președintele comisiei de disciplină, dacă se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1). Cererea de suspendare se adresează persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, care verifică dacă în cuprinsul cererii se regăsește vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1) și emite actul prin care constată suspendarea președintelui comisiei de disciplină.

Art. 17. -

(1) În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru al comisiei de disciplină, atribuțiile acestuia se vor exercita de un membru supleant.

(2) În cazul suspendării sau încetării mandatului președintelui comisiei de disciplină, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de supleantul prevăzut la art. 6 alin. (1).

(3) În cazul în care comisia de disciplină nu poate fi constituită prin utilizarea membrilor supleanți sau, după caz, a supleantului președintelui, se va proceda la desemnarea altor membri sau membri supleanți ori a președintelui sau a supleantului acestuia, după caz, în condițiile prezentei hotărâri.

Art. 18. -

(1) Comisia de disciplină are un secretar titular și un secretar supleant, numiți prin actul administrativ de constituire a comisiei de disciplină, care au, de regulă, studii superioare juridice sau administrative. Secretarul titular și supleantul acestuia nu sunt membri ai comisiei de disciplină.

(2) Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător și pentru secretarul titular și supleantul acestuia.

(3) Secretarul titular și secretarul supleant ai comisiei de disciplină pentru înalții funcționari publici se numesc prin decizie a primului-ministru.

(4) În cazul în care secretarul comisiei de disciplină se află în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile, va fi înlocuit de secretarul supleant.

SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile și activitatea comisiei de disciplină

Art. 19. -

Activitatea comisiilor de disciplină are la bază următoarele principii:

a) prezumția de nevinovăție, conform căruia se prezumă că funcționarul public este nevinovat atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită;

b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaște dreptul funcționarului public de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa și de a fi asistat de un apărător sau de a fi reprezentat;

c) celeritatea procedurii, care presupune obligația comisiei de disciplină de a proceda fără întârziere la soluționarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate și a regulilor prevăzute de lege și de prezenta hotărâre;

d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilității persoanelor aflate pe poziții divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de disciplină;

e) proporționalitatea, conform căruia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă să fie aplicată;

f) legalitatea sancțiunii, conform căruia comisia de disciplină nu poate propune decât sancțiunile disciplinare prevăzute de lege;

g) unicitatea sancțiunii, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancțiune disciplinară.

Art. 20. - Practică judiciară (1)

Comisia de disciplină are următoarele atribuții principale:

a) cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată;

b) propune aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare;

c) propune menținerea, modificarea sau anularea sancțiunii disciplinare aplicate în condițiile prevăzute la art. 71 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care această măsură a fost contestată la conducătorul autorității sau instituției publice;

d) întocmește rapoarte cu privire la fiecare cauză pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează conducătorului autorității sau instituției publice.

Art. 21. -

Președintele comisiei de disciplină are următoarele atribuții principale:

a) stabilește locul, data și ora când au loc ședințele comisiei de disciplină;

b) conduce ședințele comisiei de disciplină;

c) coordonează activitatea comisiei de disciplină și a secretarului acesteia;

d) reprezintă comisia de disciplină în fața conducătorului autorității sau instituției publice, a altor autorități sau instituții publice, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, precum și în fața oricărei alte persoane fizice sau juridice.

Art. 22. -

Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atribuții principale:

a) înregistrează sesizarea referitoare la fapta funcționarului public;

b) convoacă, la cererea președintelui comisiei de disciplină, membrii comisiei de disciplină, funcționarul public a cărui faptă formează obiectul dosarului, persoana care a făcut sesizarea și persoanele care urmează să fie audiate;

c) redactează și semnează alături de membrii comisiei de disciplină și de președintele acesteia, procesul-verbal al ședințelor comisiei de disciplină;

d) redactează și semnează, alături de membrii comisiei de disciplină și de președintele acesteia, actele emise de comisia de disciplină și le înaintează conducătorului autorității sau instituției publice;

e) ține evidențele sesizărilor și ale rapoartelor și efectuează alte lucrări necesare în vederea desfășurării activității comisiei de disciplină.

SECȚIUNEA a 3-a Modul de sesizare și procedura de lucru a comisiilor de disciplină

Art. 23. -

(1) Sesizarea îndreptată împotriva unui funcționar public se adresează comisiei de disciplină din cadrul autorității sau instituției publice sau, după caz, comisiei organizate pentru autoritatea sau instituția publică în care acesta își desfășoară activitatea.

(2) În cazul în care sesizarea a fost adresată conducătorului autorității sau instituției publice ori conducătorului compartimentului în care își desfășoară activitatea funcționarul public a cărui faptă este sesizată, acesta are obligația să o transmită de îndată comisiei de disciplină competente.

Art. 24. - Practică judiciară (2)

(1) Comisia de disciplină poate fi sesizată de:

a) conducătorul autorității sau instituției publice;

b) conducătorul compartimentului în care își desfășoară activitatea funcționarul public a cărui faptă este sesizată; Practică judiciară (1)

c) orice persoană care se consideră vătămată prin fapta unui funcționar public.

(2) Sesizarea trebuie să cuprindă: Practică judiciară (1)

a) numele, prenumele, domiciliul și, după caz, locul de muncă și funcția deținută de persoana care a formulat sesizarea; Practică judiciară (1)

b) numele, prenumele și, dacă este posibil, compartimentul în care își desfășoară activitatea funcționarul public a cărui faptă este sesizată;

c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării;

d) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea;

e) data și semnătura.

(3) Sesizarea se formulează în scris și este însoțită, atunci când este posibil, de înscrisurile care o susțin.

(4) Sesizarea se poate face în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință de către persoanele prevăzute la alin. (1), dar nu mai târziu de două luni de la data săvârșirii faptei care constituie abatere disciplinară. Practică judiciară (4)

(5) Indiferent cărei autorități sau instituții publice îi este adresată sesizarea, aceasta se depune de către persoana care a primit-o, la secretarul comisiei de disciplină, care are obligația să o înregistreze și să o prezinte președintelui comisiei de disciplină în termen de maximum două zile de la data înregistrării. Practică judiciară (1)

Art. 25. - Practică judiciară (1)

(1) Președintele comisiei de disciplină va fixa de îndată termenul de prezentare și va dispune citarea funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată și a persoanelor indicate în sesizare, precum și a celui care a formulat sesizarea. Citarea se face cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de termenul de prezentare. Practică judiciară (1)

(2) Procedura de citare în fața comisiei de disciplină se face prin scrisoare recomandată sau prin înștiințare scrisă de luare la cunoștință prin semnătură. Procedura de citare este obligatorie pentru fiecare termen fixat de președintele comisiei de disciplină.

(3) În cuprinsul scrisorii sau al înștiințării scrise prevăzute la alin. (2) se indică locul, data și ora ședinței comisiei de disciplină.

(4) Pentru primul termen de prezentare în fața comisiei de disciplină, în cuprinsul scrisorii sau al înștiințării scrise se indică, pe lângă elementele prevăzute la alin. (3), și obiectul sesizării.

(5) Funcționarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării i se comunică, sub sancțiunea nulității, o copie de pe sesizarea îndreptată împotriva sa. În situația în care comisia de disciplină consideră că funcționarul public poate influența sau exercita presiuni asupra persoanei care a făcut sesizarea, va păstra confidențialitatea numelui și a adresei acestuia până la data începerii cercetării faptei funcționarului public. Practică judiciară (1)

Art. 26. - Practică judiciară (1)

Funcționarul public a cărui faptă se cercetează se înfățișează personal în fața comisiei de disciplină. Funcționarul public își poate exercita dreptul la apărare prin asistarea de către un avocat sau prin reprezentare.

Art. 27. - Practică judiciară (1)

(1) La primul termen de prezentare, comisia de disciplină verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 24.

(2) În cazul în care comisia de disciplină constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. a), c) și e) sau alin. (4), sesizarea este clasată.

(3) În situația în care comisia de disciplină constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2), poate începe cercetarea abaterii disciplinare. În situația în care pentru soluționarea cauzei sunt necesare înscrisuri sau orice alte dovezi, comisia de disciplină solicită persoanelor prevăzute la art. 25 alin. (1) să le depună până la următorul termen. Practică judiciară (1)

Art. 28. -

(1) Cercetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.

(2) Activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune:

a) audierea persoanei care a formulat sesizarea;

b) audierea funcționarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării;

c) audierea oricăror alte persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului;

d) culegerea informațiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege;

e) administrarea probelor, precum și verificarea documentelor și a declarațiilor prezentate.

(3) Termenele de prezentare în fața comisiei de disciplină se stabilesc astfel încât să nu se depășească de regulă o perioadă de 7 zile lucrătoare.

Art. 29. -

(1) Audierea persoanelor prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. a)-c) trebuie consemnată în scris într-un proces-verbal, sub sancțiunea nulității. Procesul-verbal se semnează de președinte, de membrii comisiei de disciplină, de secretarul acesteia, precum și de persoana audiată. Practică judiciară (1)

(2) Refuzul funcționarului public de a se prezenta la audiere sau de a semna o declarație referitoare la abaterile disciplinare imputate se consemnează într-un proces-verbal.

Art. 30. -

(1) În urma administrării probelor, membrii comisiei de disciplină vor întocmi un referat în care se consemnează rezultatele activității de cercetare desfășurate de comisia de disciplină.

(2) Referatul va fi adus la cunoștință funcționarului public împotriva căruia a fost formulată sesizarea, precum și persoanei care a sesizat comisia de disciplină, în vederea formulării unor eventuale obiecții în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință.

(3) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (2) formulează obiecții, acestea vor fi analizate de comisia de disciplină în termenul fixat de președinte, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea lor. Președintele comisiei de disciplină poate să admită sau să respingă obiecțiile, în tot ori în parte. Practică judiciară (1)

Art. 31. -

(1) Ședințele comisiei de disciplină sunt publice, cu următoarele excepții:

a) atunci când funcționarul public împotriva căruia a fost formulată sesizarea a solicitat în scris ca acestea să nu fie publice;

b) atunci când președintele comisiei de disciplină a solicitat ca acestea să nu fie publice pentru motive temeinic justificate.

(2) Lucrările fiecărei ședințe a comisiei de disciplină se consemnează într-un proces-verbal semnat de președinte, de membrii și de secretarul acesteia.

(3) Lipsa nejustificată a persoanelor citate nu împiedică desfășurarea ședințelor comisiei de disciplină, dacă citarea s-a făcut cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 25.

Art. 32. - Practică judiciară (1)

(1) În exercitarea atribuțiilor sale, comisia de disciplină întocmește rapoarte pe baza concluziilor majorității membrilor săi.

(2) Raportul comisiei de disciplină cu privire la cauza cu care a fost sesizată trebuie să conțină următoarele elemente:

a) numărul și data de înregistrare a sesizării;

b) numele, prenumele și funcția deținută de funcționarul public a cărui faptă a fost cercetată, precum și compartimentul în care acesta își desfășoară activitatea;

c) numele, prenumele, funcția și domiciliul persoanei care a sesizat fapta, precum și ale persoanelor audiate;

d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate și a circumstanțelor în care a fost săvârșită;

e) probele administrate;

f) propunerea privind sancțiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;

g) motivarea propunerii;

h) numele, prenumele și semnătura președintelui, ale membrilor comisiei de disciplină, precum și ale secretarului acesteia;

i) data întocmirii raportului.

(3) Opiniile separate, formulate în scris și motivate, se vor anexa la raportul comisiei de disciplină.

(4) Raportul comisiei de disciplină se înaintează persoanei competente să aplice sancțiunea, în termen de 3 zile de la data ultimei ședințe.

Art. 33. -

(1) Comisia de disciplină formulează propunerea cu privire la sancțiunea aplicabilă, pe baza referatului prevăzut la art. 30.

(2) Comisia de disciplină poate să propună:

a) sancțiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit săvârșirea abaterii disciplinare de către funcționarul public;

b) clasarea sesizării, atunci când nu se confirmă săvârșirea unei abateri disciplinare.

(3) La individualizarea sancțiunii disciplinare aplicabile funcționarului public comisia de disciplină ține seama de: Practică judiciară (1)

a) cauzele care au determinat săvârșirea abaterii disciplinare;

b) împrejurările în care aceasta a fost săvârșită;

c) gradul de vinovăție;

d) gravitatea și consecințele abaterii disciplinare;

e) conduita funcționarului public;

f) existența unor antecedente disciplinare ale funcționarului public, care nu au fost radiate în condițiile legii.

(4) În cazul în care comisia de disciplină propune aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-d) din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, aceasta va propune și durata acestora și, după caz, procentul de diminuare a drepturilor salariale.

Art. 34. -

În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvârșită de funcționarul public poate fi considerată infracțiune, propune conducătorului autorității sau instituției publice în cadrul căreia își desfășoară activitatea funcționarul public sesizarea organelor de cercetare penală. Conducătorul autorității sau instituției publice va sesiza de îndată organele de cercetare penală.

Art. 35. -

(1) Actul administrativ de sancționare a funcționarului public este emis de persoana competentă, potrivit legii de aplicare a sancțiunilor disciplinare, pe baza propunerii cuprinse în raportul comisiei de disciplină. Practică judiciară (1)

(2) Sub sancțiunea nulității absolute, în actul administrativ prevăzut la alin. (1) se cuprind în mod obligatoriu: Jurisprudență (1), Practică judiciară (9)

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; Practică judiciară (1)

b) precizarea prevederilor din procesul-verbal al comisiei de disciplină; Practică judiciară (3)

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de funcționarul public în timpul cercetării disciplinare prealabile; Practică judiciară (5)

d) temeiul legal în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;

e) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată;

f) instanța competentă la care actul administrativ prin care s-a dispus sancțiunea disciplinară poate fi contestat.

(3) Persoana care este competentă, potrivit legii de aplicare a sancțiunilor disciplinare, nu poate aplica o sancțiune disciplinară mai gravă decât cea propusă de comisia de disciplină. Jurisprudență (1), Practică judiciară (4)

(4) Persoana care este competentă, potrivit legii de aplicare a sancțiunilor disciplinare, poate să aplice o sancțiune mai mică decât cea propusă de comisia de disciplină. În această situație persoana care este competentă, potrivit legii de aplicare a sancțiunilor disciplinare, are obligația de a motiva aplicarea unei sancțiuni mai mici.

(5) Actul administrativ de sancționare se emite în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii raportului comisiei de disciplină și se comunică funcționarului public sancționat, în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii.

(6) Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii abaterilor disciplinare.

Art. 36. -

Funcționarul public nemulțumit de sancțiunea disciplinară aplicată se poate adresa Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, care, potrivit legii, are legitimare procesuală activă, și poate dispune efectuarea unui control asupra modului cum autoritățile sau instituțiile publice respectă legislația referitoare la funcția publică și funcționarii publici.

Art. 37. -

(1) În cazul în care sancțiunea a fost aplicată de conducătorul autorității sau instituției publice, la propunerea conducătorului compartimentului, potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, funcționarul public poate formula contestație la conducătorul autorității sau instituției publice.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) conducătorul autorității sau instituției publice sesizează comisia de disciplină în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării contestației. În acest caz, comisia de disciplină este competentă să verifice dacă sancțiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea prevederilor art. 70 alin. (4) și (5) și ale art. 71 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare.

(3) În funcție de rezultatul verificărilor prevăzute la alin. (2), comisia de disciplină poate să propună prin raport menținerea, modificarea sau anularea sancțiunii disciplinare aplicate. Comisia de disciplină nu poate să propună o sancțiune disciplinară mai gravă decât cea aplicată.

Art. 38. -

Prevederile art. 32, art. 33 alin. (3), ale art. 35 și 36 se aplică în mod corespunzător și pentru situația în care comisia de disciplină a fost sesizată în condițiile art. 37 alin. (2).

CAPITOLUL III Organizarea și atribuțiile comisiilor paritare

SECȚIUNEA 1 Organizarea comisiilor paritare

Art. 39. -

(1) Comisiile paritare se constituie în cadrul fiecărei autorități sau instituții publice, cu excepția celor cu atribuții în domeniul siguranței naționale, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice.

(2) Comisia paritară se constituie pentru mai multe autorități sau instituții publice în cazul în care în cadrul autorităților sau instituțiilor publice respective există mai puțin de 12 funcționari publici, astfel:

a) din membrii desemnați din cadrul instituției publice respective și din cadrul autorității sau instituției publice în subordinea ori sub autoritatea căreia este organizată, potrivit legii;

b) pentru două sau mai multe consilii locale.

(3) Comisia paritară organizată în condițiile alin. (2) lit. a) se constituie prin actul administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice căreia îi este subordonată sau sub autoritatea căreia este organizată instituția publică pentru care nu se poate constitui comisia paritară.

(4) Comisia paritară organizată în condițiile art. (2) lit. b) se constituite ca urmare a stabilirii prin hotărâre a consiliului local, la propunerea primarului, a reprezentanților fiecărui consiliu local în cadrul comisiei paritare comune.

Art. 40. -

(1) Comisiile paritare sunt compuse dintr-un număr de 4 membri titulari.

(2) Membrii comisiei paritare trebuie să aibă calitatea de funcționar public în cadrul autorității sau instituției publice în care se organizează comisia paritară sau, după caz, în cadrul uneia dintre autoritățile sau instituțiile publice pentru care se organizează comisia paritară.

(3) Membrii titulari ai comisiei paritare constituite la nivelul unei autorități sau instituții publice sunt desemnați astfel:

a) 2 membri, de către conducătorul autorității sau instituției publice;

b) 2 membri, de către organizația sindicală reprezentativă a funcționarilor publici din cadrul autorității sau instituției publice.

(4) Membrii titulari ai comisiei paritare comune pentru mai multe autorități sau instituții publice sunt desemnați cu respectarea următoarelor condiții:

a) comisia paritară să fie compusă dintr-un număr egal de reprezentanți ai fiecărei autorități sau instituții publice pentru care se constituie;

b) numărul reprezentanților desemnați de către conducătorii autorităților sau instituțiilor publice pentru care se constituie comisia paritară să fie egal cu numărul reprezentanților desemnați de către organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici din cadrul acestor autorități sau instituții publice.

(5) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcționarii publici nu sunt organizați în sindicat, reprezentanții vor fi desemnați prin votul majorității funcționarilor publici din respectiva autoritate sau instituție publică. Alegerea reprezentanților funcționarilor publici se face prin vot secret.

(6) Reprezentanții funcționarilor publici în comisia paritară pot să fie desemnați din rândul funcționarilor publici aleși în organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din rândul reprezentanților funcționarilor publici aleși pentru negocierea, în condițiile legii, a acordurilor cu conducerea autorității sau instituției publice.

(7) Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător și membrilor comisiei paritare.

Art. 41. -

O dată cu desemnarea membrilor titulari se desemnează cel puțin 2 membri supleanți, cu respectarea prevederilor art. 40.

Art. 42. -

Conducătorul autorității sau instituției publice va stabili prin act administrativ perioada în care va avea loc desemnarea reprezentanților funcționarilor publici în comisia paritară. Actul administrativ se afișează la sediul autorității sau instituției publice.

Art. 43. -

(1) Contestațiile cu privire la procedura de desemnare a reprezentanților funcționarilor publici în comisia paritară pot fi depuse de orice funcționar public interesat din cadrul autorității sau instituției publice respective, în scris și motivat, în termen de două zile lucrătoare de la data încheierii procedurii de desemnare.

(2) Conducătorul autorității sau instituției publice verifică contestațiile, iar în cazul în care le consideră întemeiate anulează rezultatul procedurii de desemnare, dispunând reluarea acesteia.

Art. 44. -

În urma finalizării procedurii de desemnare și a soluționării contestațiilor depuse, membrii comisiei paritare sunt numiți prin actul administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice.

Art. 45. -

(1) Membrii comisiei paritare sunt numiți pe o perioadă de 2 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Cu 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei paritare se va proceda la constituirea viitoarei comisii paritare, în condițiile prezentei hotărâri.

Art. 46. -

(1) Președintele comisiei paritare se alege, prin votul membrilor comisiei paritare, din rândul acestora.

(2) Președintele comisiei paritare are următoarele atribuții:

a) conduce ședințele comisiei paritare;

b) coordonează activitatea comisiei paritare;

c) reprezintă comisia paritară în relația cu conducătorul autorității sau instituției publice.

Art. 47. -

(1) Încetarea și suspendarea calității de membru al comisiei paritare au loc, în condițiile prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1), respectiv art. 15 alin. (1). În aceste situații membrii titulari sunt înlocuiți cu membrii supleanți, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice.

(2) Prevederile art. 14 se aplică în mod corespunzător.

Art. 48. -

(1) Fiecare comisie paritară are un secretar titular și un secretar supleant, funcționar public în cadrul autorității sau instituției publice pentru care se organizează comisia paritară, care nu sunt membri ai acesteia, numiți de conducătorul autorității sau instituției publice prin actul administrativ de constituire a comisiei paritare.

(2) Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător secretarului titular și secretarului supleant ai comisiei paritare.

(3) Secretarul titular al comisiei paritare are următoarele atribuții:

a) înregistrează cererea de întrunire a comisiei paritare într-un registru special;

b) convoacă, la solicitarea președintelui comisiei paritare ori a conducătorului autorității sau instituției publice, membrii comisiei paritare și comunică ordinea de zi a ședinței;

c) pregătește desfășurarea în bune condiții a ședinței;

d) întocmește, redactează și semnează alături de membrii comisiei paritare procesul-verbal al ședinței;

e) redactează avizele emise de comisia paritară și le înaintează spre semnare membrilor acesteia, în termen de două zile lucrătoare de la data la care a avut loc ședința în care s-a votat avizul.

(4) În cazul în care secretarul titular al comisiei paritare se află în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile, acestea vor fi îndeplinite de către secretarul supleant.

SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile și funcționarea comisiilor paritare

Art. 49. -

Comisia paritară are următoarele atribuții:

a) participă, cu rol consultativ, la negocierea de către autoritățile și instituțiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentații acestora;

b) participă la stabilirea măsurilor de îmbunătățire a activității autorităților sau instituțiilor publice pentru care sunt constituite;

c) urmărește permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau reprezentanții funcționarilor publici cu autoritățile și instituțiile publice;

d) întocmește rapoarte trimestriale cu privire la respectarea acordurilor încheiate în condițiile legii, pe care le comunică conducerii autorității sau instituției publice, precum și conducerii sindicatelor reprezentative ale funcționarilor publici.

Art. 50. -

(1) Comisia paritară se întrunește la solicitarea:

a) conducătorului autorității sau instituției publice;

b) președintelui acesteia;

c) sindicatului reprezentativ al funcționarilor publici;

d) majorității funcționarilor publici.

(2) Convocarea membrilor comisiei paritare și comunicarea ordinii de zi se fac în scris de către președintele acesteia, prin secretar, în termen de două zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de întrunire a comisiei paritare.

Art. 51. -

(1) Comisia paritară este valabil întrunită în prezența tuturor membrilor.

(2) În cazul în care, din motive obiective, nu pot fi prezenți toți membrii comisiei paritare, ședința se amână la o dată stabilită de președintele acesteia.

(3) În cazul în care nici la data stabilită potrivit alin. (2) nu se pot întruni toți membrii, comisia paritară se consideră valabil întrunită în prezența a jumătate din numărul membrilor săi, cu respectarea principiului parității.

Art. 52. -

Comisia paritară se întrunește în ședință, în termen de 3 zile lucrătoare de la data comunicării scrise a ordinii de zi de către secretarul acesteia.

Art. 53. -

(1) Lucrările comisiei paritare se consemnează într-un proces-verbal.

(2) Procesul-verbal al ședinței comisiei paritare va cuprinde următoarele:

a) data și ora la care s-a întrunit comisia paritară;

b) ordinea de zi aprobată de membrii comisiei paritare;

c) mențiuni privind respectarea procedurii de convocare a membrilor comisiei paritare;

d) problemele discutate și soluțiile adoptate;

e) avizul emis de comisia paritară în urma desfășurării ședinței acesteia;

f) opiniile separate;

g) numele și semnătura membrilor care au participat la ședința comisiei paritare.

CAPITOLUL IV Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 54. -

(1) Mandatul membrilor și al președintelui comisiei de disciplină constituite în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 1.083/2001 privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină în cadrul autorităților și instituțiilor publice, respectiv mandatul membrilor comisiei paritare constituite în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2001 privind organizarea și funcționarea comisiilor paritare, încetează de drept la data constituirii acestor comisii în condițiile prezentei hotărâri.

(2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a constitui comisiile de disciplină și comisiile paritare în condițiile prezentei hotărâri.

(3) Sesizările aflate pe rolul comisiei de disciplină și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri vor fi transmise spre rezolvare comisiei de disciplină nou-constituite.

Art. 55. -

Reprezentanții organizațiilor sindicale din cadrul comisiilor de disciplină și al comisiilor paritare se desemnează cu acordul federației, confederației sau, după caz, al uniunii la care sunt afiliate organizațiile sindicale respective.

Art. 56. -

Activitatea desfășurată de președinții, membrii și secretarii comisiilor de disciplină și ai comisiilor paritare nu constituie situație de incompatibilitate.

Art. 57. -

În situația în care ședințele comisiei de disciplină nu au avut caracter public sau dacă conțin date cu caracter personal, documentele rezultate din activitatea de cercetare desfășurată de comisia de disciplină, cu excepția raportului privind propunerea de sancționare, au caracter confidențial și se păstrează de secretarul acesteia.

Art. 58. -

(1) Președintele comisiei de disciplină întocmește rapoarte de activitate trimestriale cu privire la:

a) numărul faptelor sesizate ca abateri disciplinare;

b) categoriile de funcționari publici care au comis abateri disciplinare;

c) cauzele și consecințele săvârșirii abaterilor disciplinare;

d) sancțiunile disciplinare propuse;

e) numărul de sesizări clasate.

(2) Rapoartele de activitate prevăzute la alin. (1) se înaintează conducătorului autorității sau al instituției publice în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină, iar acesta este obligat să le comunice Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii.

Art. 59. -

(1) Numărul și complexitatea activităților corespunzătoare funcției publice pe care o dețin funcționarii publici care au calitatea de președinte, membru și secretar al comisiei de disciplină se stabilesc proporțional cu complexitatea activității desfășurate în cadrul comisiei de disciplină.

(2) Stabilirea atribuțiilor de serviciu ale funcționarilor publici care au calitatea de președinte, membru și secretar al comisiei de disciplină se face avându-se în vedere prevederile alin. (1).

(3) În cadrul procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici care au calitatea de președinte, membru sau secretar al comisiei de disciplină nu este evaluată activitatea desfășurată în cadrul comisiei de disciplină.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică și președintelui, membrilor și secretarului comisiei paritare.

Art. 60. -

În cazul în care comisia de disciplină nu respectă termenele de soluționare a sesizărilor primite, conducătorul autorității sau instituției publice are obligația de a demara procedura de constituire a unei noi comisii de disciplină.

Art. 61. -

(1) Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, precum și conducătorii compartimentelor în care își desfășoară activitatea funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată au obligația de a sprijini activitatea comisiei de disciplină pentru soluționarea cazului.

(2) Compartimentele de resurse umane din cadrul autorităților și instituțiilor publice sunt obligate să transmită președintelui comisiei de disciplină toate documentele solicitate.

Art. 62. -

În cazul în care pe parcursul activității de cercetare desfășurate de comisia de disciplină, raporturile de serviciu ale funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată se modifică prin transfer, în condițiile legii, comisia de disciplină va transmite raportul cuprinzând propunerea referitoare la sancțiunea disciplinară aplicabilă conducătorului autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea funcționarul public transferat.

Art. 63. -

(1) Autoritățile și instituțiile publice vor comunica Agenției Naționale a Funcționarilor Publici actul de constituire a comisiei paritare și a comisiei de disciplină.

(2) Modificările intervenite în componența comisiei paritare sau în componența comisiei de disciplină vor fi comunicate Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

(3) Termenul de comunicare este de 10 zile lucrătoare de la data constituirii, respectiv de la data modificării.

Art. 64. -

În scopul realizării rolului și atribuțiilor care îi revin, Agenția Națională a Funcționarilor Publici coordonează metodologic, monitorizează, verifică și controlează aplicarea și respectarea prevederilor prezentei hotărâri de către autoritățile și instituțiile publice.

Art. 65. -

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.083/2001 privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină din cadrul autorităților și instituțiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 7 noiembrie 2001, și Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2001 privind organizarea și funcționarea comisiilor paritare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 7 noiembrie 2001.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministrul administrației și internelor,
Ioan Rus
Ministru delegat pentru administrația publică,
Gabriel Oprea
p. Președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici,
Joszef Birtalan,
vicepreședinte
Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei,
Elena Dumitru
Ministrul finanțelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

București, 14 octombrie 2003.

Nr. 1.210.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...