Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 523/2014 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 alin. (5) ultima teză din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 19 noiembrie 2014

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Augustin Zegrean - președinte
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Bianca Drăghici - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Eugen Fieraru în Dosarul nr. 1.288/46/2013 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 105D/2014.

2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepției, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a transmis la dosarul cauzei o cerere prin care solicită "îndreptarea erorii materiale strecurate în motivarea excepției de neconstituționalitate, în sensul că înțelege să invoce excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 alin. (5) din Legea nr. 188/2000, atât forma în vigoare la data de 24 februarie 2012, dată la care Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a pronunțat Hotărârea nr. 3/2012, cât și forma în vigoare la data de 23 februarie 2013, dată la care recursul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești". În susținerea cererii formulate, autorul excepției a depus un set de înscrisuri.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea excepției. Susține că art. 48 alin. (5) din Legea nr. 188/2000, în forma în vigoare la data de 24 februarie 2012, dată la care Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a pronunțat Hotărârea nr. 3/2012, cât și în forma în vigoare la data de 23 februarie 2013, dată la care recursul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, limitează dreptul la apărare garantat de Constituție. Depune concluzii scrise.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, considerând că, în realitate, autorul solicită interpretarea textului.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

6. Prin Încheierea din 22 ianuarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1.288/46/2013, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

7. Excepția a fost ridicată de Eugen Fieraru într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revizuire a Deciziei nr. 1.255/R-CONT din 10 aprilie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 388/46/2013 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, decizia "rămâne irevocabilă la primul stadiu procesual în instanță, fiind intitulat recurs împotriva unei decizii date de o instituție și nu de o instanță, știut fiind că în mod normal recursul se formulează, conform dispozițiilor procedurale, numai împotriva unei hotărâri judecătorești și nu împotriva unui act administrativ, dat de o instituție publică, alta decât o instanță de judecată". De asemenea arată că, prin rămânerea irevocabilă a hotărârii date de o singură instanță judecătorească, ca și fază procesuală, se încalcă dreptul la apărare garantat de Constituție, încălcându-se astfel accesul liber la justiție. Totodată, autorul excepției consideră că "hotărârea judecătorească pronunțată într-o astfel de situație nu poate fi supusă unui control judecătoresc ierarhic superior" pentru verificarea legalității primei hotărâri.

9. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în privința art. 48 alin. (5) din Legea nr. 188/2000, în forma în vigoare la data de 24 februarie 2012, data pronunțării hotărârii Comisiei Superioare de Disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 48 din Legea nr. 188/2000 sunt constituționale, întrucât instituirea unor proceduri referitoare la exercitarea căilor de atac în domeniul răspunderii disciplinare a executorilor judecătorești nu are semnificația restrângerii dreptului la apărare al persoanei care este sancționată disciplinar, atât timp cât hotărârea organelor deliberative din cadrul profesiei, prin care se soluționează acțiunea, poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional.

12. De asemenea apreciază că soluționarea sesizărilor de natura abaterii disciplinare de către o structură jurisdicțională din cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nu conferă caracter neconstituțional dispozițiilor de lege criticate, legiuitorul putând institui, în considerarea unor situații deosebite - în speță, în procedura disciplinară - reguli speciale de procedură, precum și modalități particulare de exercitare a drepturilor procedurale.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispozițiile art. 48 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011.

16. Deși Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a întregului art. 48 din Legea nr. 188/2000, din susținerile autorului rezultă că acesta critică doar soluția legislativă referitoare la calea de atac îndreptată împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, soluție cuprinsă în art. 48 alin. (5) ultima teză din legea menționată, care are în prezent următorul conținut: "Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă și poate fi atacată cu contestație la curtea de apel."

17. Din examinarea notelor scrise, Curtea constată că, deși în motivarea excepției autorul redă actuala formă a art. 48 alin. (5) ultima teză din Legea nr. 188/2000, criticile formulate vizează vechea formă a textului de lege, respectiv cea în vigoare înainte de modificarea intervenită prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012.

18. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, se reține îndeplinirea condițiilor de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992.

19. În consecință, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 48 alin. (5) ultima teză din Legea nr. 188/2000, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 76/2012, dispoziții care aveau următorul conținut: "Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă și poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional."

20. În opinia autorului excepției, aceste dispoziții de lege contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 129 privind folosirea căilor de atac.

21. În ceea ce privește solicitarea autorului excepției de a extinde obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că această solicitare nu poate fi primită. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (...) ", iar alin. (4) al aceluiași articol prevede că "Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți (...) ". Cadrul procesual specific al excepției de neconstituționalitate este, așadar, cel fixat prin actul de sesizare a Curții Constituționale de către instanța de judecată în fața căreia a fost invocată excepția. Prin urmare, în fața Curții Constituționale obiectul excepției nu poate fi altul decât cel stabilit prin încheierea de sesizare. O extindere a acestuia, ca urmare a admiterii cererii făcute în fața Curții de către o parte, excedează cadrului stabilit prin Legea nr. 47/1992. În acest sens Curtea s-a pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 528 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 15 iunie 2012, și Decizia nr. 272 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013. Așa fiind, Curtea se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost formulată în fața instanței de judecată.

22. Analizând dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, Curtea reține că, având în vedere faptul că acestea prevăd o cale de atac împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești prin care s-a soluționat contestația formulată împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătorești, nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție, consacrat prin art. 21 din Constituție. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac, sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură.

23. Prin Decizia nr. 165 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, Curtea a reținut că reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție.

24. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, referitor la competența unor organisme profesionale de a judeca acțiuni disciplinare, a arătat că în numeroase state ale Consiliului Europei abaterile disciplinare sunt de competența acestor structuri, iar o asemenea atribuire de competență nu este contrară dispozițiilor Convenției, care impune totuși unul dintre următoarele sisteme: sau jurisdicțiile organismelor profesionale îndeplinesc exigențele art. 6 paragraful 1 din Convenție sau ele nu le îndeplinesc și atunci legea națională trebuie să permită accesul la o instanță judecătorească care prezintă toate garanțiile dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială. A se vedea în acest sens Hotărârea din 10 februarie 1983, pronunțată în Cauza Albert et Le Compte contra Belgiei, Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza Bryan contra Marii Britanii, Hotărârea din 20 mai 1998, pronunțată în Cauza Gautrin și alții contra Franței, Hotărârea din 16 decembrie 2008, pronunțată în Cauza Frankowicz contra Poloniei, și Hotărârea din 29 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Chaudet contra Franței.

25. Prin urmare, îndeplinind exigențele dreptului la un proces echitabil, prin asigurarea unei căi efective de atac la o instanță judecătorească, consacrată prin art. 21 alin. (3) din Constituție, "recursul" din materia disciplinară a executorilor judecătorești este o veritabilă și efectivă cale de atac împotriva hotărârii Comisiei superioare de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cale de atac prin care instanța de judecată, ținând seama și de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluționa cauza sub toate aspectele, atât asupra legalității procedurii disciplinare, cât și asupra temeiniciei hotărârii.

26. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 129 din Constituție, Curtea reține că aceste norme din Legea fundamentală prevăd posibilitatea exercitării căilor de atac în condițiile legii, ceea ce nu implică obligativitatea stabilirii unor căi de atac împotriva tuturor actelor îndeplinite de judecător în cursul procesului, ci libera exercitare a căilor de atac prevăzute de lege de către părțile interesate și Ministerul Public.

27. Cu privire la invocarea art. 16 din Constituție, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate nu precizează motivele pentru care dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale menționate și, prin urmare, aceste critici nu pot fi analizate.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugen Fieraru în Dosarul nr. 1.288/46/2013 al Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 48 alin. (5) ultima teză din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 octombrie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...