Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 472/2014 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 14 noiembrie 2014

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Aurel Bonciog în Dosarul nr. 56.940/3/2011* (nr. vechi 1.073/2014) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 337D/2014.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, deoarece măsura legislativă a tăierii pensiilor de serviciu ale diplomaților este neconstituțională și nu a avut efect practic. Solicită Curții Constituționale ca, prin decizia ce o va da, să îndrume instanțele judecătorești să aplice legea, susținând că o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului se aplică doar cauzei respective, iar nu și altor cauze. De asemenea, susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 15 alin. (1) din Constituție. Depune concluzii scrise în acest sens.

4. Reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 312 din 5 iunie 2014. Totodată, susține că interpretarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului este obligatorie pentru instanțele judecătorești.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia civilă nr. 1.266 din 4 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 56.940/3/2011* (nr. vechi 1.073/2014), Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aurel Bonciog în cadrul unei cauze având ca obiect soluționarea contestației la decizia de pensionare.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (1), art. 44 alin. (1) și art. 55 din Constituție, precum și, prin raportare la art. 20 din Constituție, prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 "nu modifică sau abrogă legi, care să revendice priorități de aplicare, potrivit principiului prior tempore potior iure, ci direct introduce la Legea nr. 19/2000 un nou sistem de calcul al pensiilor pentru diplomați, pensii stabilite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2003", ceea ce, din punct de vedere juridic, înseamnă că pensiile prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 sunt parțial expropriate.

7. Mai arată că neretroactivitatea, ca raport dintre două legi consecutive care reglementează aceeași stare de fapt, situație prevăzută la art. 15 alin. (2) din Constituție, este distinctă de garanția constituțională a întregului sistem juridic din România, creat prin acte sau fapte juridice anterioare. De asemenea, invocă principiul pacta sunt servanda și principul securității juridice. Astfel, arată că drepturile subiective ale cetățenilor sunt garantate deopotrivă, chiar dacă sunt bunuri corporale sau drepturi viitoare, nu numai prin neretroactivitatea legii.

8. Totodată, susține că toate pensiile prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 au fost create nu ca drepturi impersonale, abstracte, ci ca bunuri corporale, concret măsurabile, pe bază de contracte civile, care, potrivit art. 969 din Codul civil, sunt obligatorii. În acest sens invocă și art. 1.271 din noul Cod civil. Or, statul poate acționa și ca subiect de drept civil și nu poate ignora obligațiile civile. Astfel, consideră că Legea nr. 119/2010 trimite inutil la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, căci aceasta a reglementat pensiile pentru diplomați, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular nu a creat un sistem de pensii, ci a instituit un mod de calcul distinct pentru o categorie socială. Orice interpretare s-ar da Legii nr. 119/2010, aceasta nu a schimbat natura pensiilor. În acest sens invocă doctrina franceză și dispozițiile Codului civil referitoare la contractul de asigurare, precizând că legea nu face distincție între pensia de serviciu și pensia de asigurări sociale și că, din păcate, în cazul de față, acest contract de asigurare este aleatoriu.

9. De asemenea, susține că dispozițiile de lege criticate contravin și art. 44 din Constituție, deoarece pensia este un "bun" ocrotit de lege, de Constituție și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume cauzele Andrejeva împotriva Letoniei, Muller împotriva Austriei, Gazgusuz împotriva Austriei și Buchen împotriva Cehiei. Totodată, arată că prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunțată în Cauza Frimu și alții împotriva României, și prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza Abăluță și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a fost sesizată și cu încălcarea dreptului de proprietate.

10. Mai susține că unele instanțe, cum ar fi Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Galați și Tribunalul Botoșani, "percep ca neconstituțională" Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011.

11. În final, arată, pe de-o parte, că, deși Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestei ordonanțe, a analizat alte aspecte decât cele invocate în prezenta cauză, iar, pe de altă parte, că motivarea Deciziei Curții Constituționale nr. 871/2010 nu este obligatorie, Curtea putând să își schimbe practica, deoarece "interpretarea legii este dinamică și adesea legată de un interes public".

12. Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că este incontestabil că, în calitate de subiect de drept, pensionarul are dreptul la pensie, în condițiile stabilite de lege și cu respectarea prevederilor tratatelor internaționale prioritare la care România este parte, pensia reprezentând un drept de natură patrimonială. Statul român, cu respectarea coordonatelor indicate anterior, poate modifica drepturile de pensie. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 se aplică numai pentru pensiile plătite după intrarea ei în vigoare, iar nu și pentru pensiile deja încasate. Actul normativ criticat instituie o nouă procedură administrativă de calcul al pensiei, iar legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcție de politica socială și fondurile disponibile, asupra acordării lor, precum și asupra cuantumului și condițiilor de acordare. Noțiunea de "bun" înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia, unui bun proprietate privată. Partea necontributivă este supusă practic realităților sociale și resurselor financiare de la un moment dat și reprezintă un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a legii noi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14. Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 533/2012. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, apreciază că, potrivit acestei norme constituționale, cetățenii au dreptul la pensie, în condițiile legii. Ca atare, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. În final, arată că dispozițiile art. 55 din Constituție nu au incidență în speță.

15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile și notele scrise ale autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2012, dispoziții care au următorul conținut:

"

(1) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidența cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Drepturile de pensie revizuite potrivit prezentei ordonanțe de urgență se plătesc de la data de întâi a lunii următoare expirării termenului de revizuire prevăzut la alin. (1).

(3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi revizuite și la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual.

(4) Drepturile de pensie revizuite la cererea beneficiarului se plătesc de la data prevăzută la alin. (2), dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii în termenul prevăzut la alin. (3).

(5) În situația în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii peste termenul prevăzut la alin. (3), drepturile de pensie se vor plăti începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii, dar nu mai devreme de termenul prevăzut la alin. (2)."

18. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (1) potrivit căruia "Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea", art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 55 privind apărarea țării. De asemenea, invocă, prin raportare la art. 20 din Constituție, și încălcarea prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind protecția proprietății.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în ceea ce privește criticile privind transformarea pensiilor de serviciu în pensii contributive și micșorarea cuantumului acestora, critici raportate la art. 15 alin. (2), art. 44 și art. 47 din Constituție, s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, respingând ca neîntemeiate aceste critici, de exemplu, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, și prin Decizia nr. 327 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 29 august 2013.

20. Astfel, prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, Curtea a reținut că, "Dacă Legea nr. 119/2010 constituie reglementarea de drept substanțial prin care pensiile de serviciu au fost transformate în pensii contributive, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 reprezintă prevederea legală de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor și modul de calcul al drepturilor de pensie, ținând cont de specificul situațiilor categoriilor socio-profesionale în cauză."

21. Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea a reținut că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de «bun», ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii".

22. Totodată, Curtea a arătat că dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. [...] Conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita".

23. De asemenea, în această materie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 și nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, a constatat că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege (paragrafele 18 și 42) și constituie o modalitate de a echilibra bugetul și de a corecta diferențele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate nerezonabile sau disproporționate (paragraful 44). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit că statele părți la Convenție se bucură de o marjă de apreciere destul de mare atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale. Întrucât adoptarea legilor pentru a stabili echilibrul dintre cheltuielile și veniturile statului implică de obicei un examen al chestiunilor politice, economice și sociale, Curtea a considerat că autoritățile naționale se află în principiu într-o poziție mai bună pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv și aceasta respectă alegerile lor, cu excepția situației în care acestea sunt în mod evident lipsite de o bază rezonabilă (paragraful 41). Instanța de contencios al drepturilor omului a ținut seama și de faptul că "reforma sistemelor de pensii nu a avut efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale dobândite în temeiul contribuțiilor plătite în timpul anilor de activitate" (paragraful 45).

24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

25. În ceea ce privește susținerile autorului excepției de neconstituționalitate referitoare la existența unui contract de asigurare încheiat cu statul, Curtea reține că acestea nu pot fi primite, de vreme ce regulile care guvernează acordarea pensiei sunt stabilite prin legile privind sistemul de pensii (cum este Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), iar nu de dispozițiile referitoare la contractul de asigurare din Codul civil.

26. Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și nici celor ale art. 15 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea". Astfel, dreptul la pensie de serviciu nu este consacrat la nivel constituțional, astfel că nu se poate vorbi de un drept fundamental la pensia de serviciu.

27. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 55 din Constituție privind apărarea țării, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauza de față.

28. În final, Curtea observă că, referitor la pensiile personalului diplomatic și consular, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2013 privind acordarea de drepturi unor membri ai Corpului diplomatic și consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 21 octombrie 2013, și aprobată prin Legea nr. 381/2013, ordonanță de urgență care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, stabilește următoarele:

"

(1) Membrii Corpului diplomatic și consular al României, cu o vechime neîntreruptă de cel puțin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, care la data de 31 august 2010 erau pensionari, pot beneficia de o indemnizație diplomatică în cuantum lunar de maximum 3.571 lei.

(2) Indemnizațiile diplomatice prevăzute la alin. (1) se pot acorda pentru un număr maxim de 250 de persoane."

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurel Bonciog în Dosarul nr. 56.940/3/2011* (nr. vechi 1.073/2014) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 septembrie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...