Curtea Constituțională - CCR

Hotărârea nr. 57/2014 privind cererea de anulare a alegerilor desfășurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României, formulată de doamna Monica-Luisa Macovei

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 07 noiembrie 2014

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Benke Karoly - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

La data de 5 noiembrie 2014 a fost transmisă Curții Constituționale, în vederea soluționării, cererea de reexaminare și renumărare a voturilor anulate în cadrul primului tur de scrutin din data de 2 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României, cerere formulată de doamna Monica-Luisa Macovei.

Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 5.036 din 5 noiembrie 2014 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.099F/2014.

Potrivit dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cererile se soluționează fără înștiințarea părților, numai cu participarea judecătorilor Curții, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

Contestatorul solicită Curții Constituționale să dispună reexaminarea și renumărarea voturilor anulate în cadrul primului tur de scrutin al alegerilor din data de 2 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României. Totodată, se mai solicită ca aceste operațiuni să fie efectuate în prezența reprezentanților săi.

Se mai arată că există acuze de fraudă electorală gravă în spațiul public, în acest sens fiind menționate mai multe aspecte, printre care se rețin următoarele:

- existența unei diferențe de peste 10% între voturile obținute de către candidații plasați pe primele două locuri, diferență neconfirmată de sondajele efectuate în timpul campaniei electorale;

- încălcarea dreptului de vot a cetățenilor români aflați în străinătate sau a celor care se aflau într-o altă localitate decât cea de domiciliu în ziua alegerilor, cetățeni care fac parte, de fapt, din bazinul său electoral;

- existența unor diferențe mari, pe de o parte, între rezultatele obținute de către contestator în diasporă și la nivelul județelor țării și, pe de altă parte, între procentele obținute de către contestator la sondajele realizate în timpul campaniei electorale sau la ieșirea de la vot și cele declarate oficial de către autorități;

- dispariția unor ștampile de vot din secțiile de votare;

- existența unui număr mare de voturi anulate;

- nesoluționarea cererii sale de comunicare a unui exemplar al proceselor-verbale încheiate de toate birourile electorale ale secțiilor de votare.

De asemenea, se mai menționează că, în calitatea sa de candidat independent, contestatorul nu a avut dreptul de a-și desemna reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de votare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii formulate, arătând că nu există nicio incompatibilitate între funcția de prim-ministru și cea de candidat la funcția de Președinte al României, iar soluționarea unor aspecte semnalate, precum dispariția unor ștampile de vot, aparțin competenței altor autorități publice. Mai apreciază că celelalte aspecte invocate în legătură cu existența unor fraude grave sunt aserțiuni personale și privesc mai degrabă relațiile personale existente între candidații care se confruntă în campania electorală.

În privința criticii referitoare la imposibilitatea autorului sesizării de a avea reprezentanți în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, se arată că, în realitate, art. 21 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 nu îi conferă acest drept, numai formațiunile politice care au propus candidați în alegeri pot să propună astfel de reprezentanți.

În privința cererii de renumărare a voturilor nule, se apreciază că numărul acestora nu poate influența poziția primilor doi clasați în urma alegerilor și, mai mult, chiar în condițiile renumărării voturilor, trebuie avut în vedere că acestea, prin natura lor sunt dispersate, neputând viza, în exclusivitate, un singur candidat.

C U R T E A,

analizând cererea în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările ulterioare, precum și concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă să soluționeze cererea formulată de doamna Monica-Luisa Macovei.

Examinând cererea formulată, Curtea reține că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, "Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor", iar conform alineatului (2) al aceluiași articol din lege, "Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază".

Având în vedere textul legal anterior menționat, Curtea trebuie mai întâi să determine natura juridică a contestației formulate pentru a putea fi angajată competența sa. În acest sens, Curtea reține că în jurisprudența sa, spre exemplu Hotărârea nr. 1 din 16 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 4 martie 2010, a stabilit că "renumărarea atât a voturilor valabil exprimate, cât și a voturilor declarate nule, precum și a buletinelor de vot «în alb» rămase în urma scrutinului" reprezintă, din punctul de vedere al calificării juridice, o veritabilă cerere de anulare a alegerilor, soluționarea acesteia realizându-se în cadrul atribuțiunii Curții Constituționale reglementate la art. 146 lit. f) din Constituție.

În consecință, Curtea apreciază că cererea formulată reprezintă o cerere de anulare a alegerilor, concluzie întărită și de faptul că autorul acesteia consideră că rezultatele alegerilor au fost influențate de fraude electorale grave.

Curtea mai reține că cererea de anulare a alegerilor este formulată de către unul dintre cei 14 candidați la funcția de Președinte al României, respectiv doamna Monica-Luisa Macovei, fiind astfel îndeplinite exigențele art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, sub aspectul titularului dreptului de sesizare.

În continuare, Curtea constată că anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă, iar aceasta este de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin, precum și faptul că cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

În privința motivelor invocate de autorul cererii cu privire la existența unor fraude electorale grave, Curtea observă că acestea reprezintă afirmații și opinii personale cu privire la desfășurarea procedurii de votare și la rezultatele astfel consemnate. Curtea mai reține că problemele referitoare la desfășurarea procesului electiv din străinătate au fost analizate prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 52 din 5 noiembrie 2014, nepublicată încă la data pronunțării prezentei hotărâri, ale cărei considerente și soluție rămân valabile și în cauza de față.

Cu privire la susținerile contestatorului referitoare la faptul că, datorită calității sale de candidat independent, nu a avut dreptul să își desemneze reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de votare, Curtea reține că, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, "Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, care sunt, de regulă, juriști, precum și din cel mult 7 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați". Așadar, candidații independenți nu pot propune reprezentanți în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, ci numai formațiunile politice care au propus candidați, astfel încât, în mod legal, nu au putut fi acceptați reprezentanți ai candidatului independent în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare.

În privința criticilor contestatorului referitoare la nesoluționarea cererii sale de comunicare a unui exemplar al proceselor-verbale încheiate de toate birourile electorale ale secțiilor de votare, Curtea constată că, potrivit art. 49 alin. (3) și (4) din Legea nr. 370/2004, "un exemplar al procesului-verbal se afișează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secției de votare", iar celelalte două exemplare ale procesului-verbal, împreună cu "toate contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot nule și cele contestate alcătuiesc un dosar sigilat și ștampilat care trebuie însoțit de ștampila de control. Copia de pe lista electorală permanentă împreună cu tabelele utilizate în cadrul secției de votare, precum și declarațiile pe propria răspundere prevăzute de art. 44 alin. (4), după caz, alcătuiesc un dosar distinct. În cel mult 24 de ore de la încheierea votării, ambele dosare sunt înaintate biroului electoral județean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului București de către președintele biroului electoral al secției de votare, cu pază înarmată, însoțit, la cerere, de alți membri ai biroului electoral respectiv". De asemenea, potrivit art. 49 alin. (6) din lege, "Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, însoțite de toate întâmpinările și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin grija reprezentanțelor diplomatice, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic de către președintele sau locțiitorul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, care contrasemnează și ștampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatelor votării".

În continuare, alineatele (9) și (10) ale art. 49 prevăd că

"

În termen de 24 de ore de la primirea dosarului prevăzut la alin. (5), biroul electoral județean sau, după caz, al sectorului municipiului București trimite câte un exemplar al fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secțiilor de votare la tribunalul în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea; biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate transmite câte o copie, contrasemnată și ștampilată, a fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate Tribunalului București.

(10) Candidații pot obține copii de pe exemplarele proceselor-verbale prevăzute la alin. (9)".

Așadar, din analiza prevederilor legale anterior menționate, Curtea reține că obligația legală de comunicare a acestor procese-verbale către competitorii electorali intervine numai în condițiile și termenele prevăzute de art. 49 alin. (9) și (10) din Legea nr. 370/2004, legea prevăzând cu claritate procedura de comunicare a proceselor-verbale întocmite. Totodată, aspectul invocat, și anume faptul că cererea sa de comunicare a unui exemplar al proceselor-verbale încheiate de toate birourile electorale ale secțiilor de votare nu a fost încă soluționată, este o chestiune care excedează competenței Curții Constituționale.

Cu privire la solicitarea de reexaminare și renumărare a voturilor anulate în cadrul primului tur de scrutin al alegerilor din data de 2 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României, Curtea constată că numărul voturilor nule este de 237.761, număr insuficient pentru a modifica ordinea candidaților care pot participa la cel de-al doilea tur de scrutin. Curtea observă, în acest sens, că diferențele între candidații plasați pe primele două poziții este de aproximativ 950.000 voturi, iar între candidatul plasat pe poziția a doua și poziția pe care s-a plasat doamna Monica-Luisa Macovei este de peste 2,4 milioane de voturi. Cu titlu comparativ, Curtea reține că, în cadrul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2009, a dispus renumărarea voturilor nule în condițiile în care diferența în turul al doilea de scrutin între cei doi candidați era de aproximativ 70.000 de voturi, iar numărul voturilor nule era de 138.476 (a se vedea Hotărârea nr. 39 din 14 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 30 decembrie 2009), situație în care se punea în discuție chiar atribuirea mandatului.

În aceste condiții, având în vedere art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, Curtea nu poate da curs solicitării formulate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 37 și art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum și al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

H O T Ă R Ă Ș T E:

Respinge cererea de anulare a alegerilor desfășurate în primul tur de scrutin la data de 2 noiembrie 2014 pentru funcția de Președinte al României, formulată de doamna Monica-Luisa Macovei. Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-șef,
Benke Karoly

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...