Curtea Constituțională - CCR

Decizia nr. 240/2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 659 din Codul civil din 1864

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 30 iunie 2014

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 659 din Codul civil din 1864, excepție ridicată de Aur Erzsebet în Dosarul nr. 3.196/302/2012 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 609D/2013.

2. La apelul nominal se prezintă personal Eugen Popovici și Eugenia Georgiana Popovici, lipsind autoarea excepției de neconstituționalitate și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părților prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, față de susținerile autoarei excepției, potrivit cărora ar trebui înlăturate de la beneficiul moștenirii rudele care nu au avut grijă de defunct, în timpul vieții acestuia, Ministerul Public apreciază că o asemenea critică excedează competenței Curții Constituționale, întrucât tind la modificarea normei legale.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 12 septembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 3.196/302/2012, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 659 din Codul civil din 1864. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aur Erzsebet într-o cauză având ca obiect anulare act.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia solicită Curții Constituționale să pronunțe o decizie interpretativă prin care să se constate că prevederile art. 659 din Codul civil sunt constituționale numai în măsura în care rudele de grad mai apropiat le înlătură pe rudele de grad mai îndepărtat de la moștenire, numai sub condiția ca rudele mai apropiate ca grad să își îndeplinească riguros obligațiile de îngrijire a propriilor părinți. În măsura în care rudele mai apropiate ca grad nu își îndeplinesc aceste obligații, acestea să fie înlăturate de la moștenire de rudele mai îndepărtate, dacă acestea preiau atribuțiile de îngrijire ce le reveneau copiilor. În acest context, apreciază că este revoltător ca alte persoane decât cele care au contribuit efectiv la întreținerea defunctului să se bucure de masa succesorală rămasă de pe urma acestuia.

7. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 659 din Codul civil nu încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție care reglementează principiile statului de drept, și nu chestiuni care privesc drepturile fundamentale ale cetățenilor, respectiv art. 46 care garantează dreptul la moștenire, de interes în prezenta cauză. De asemenea, arată că art. 659 din Codul civil cuprinde principiile generale care guvernează materia succesiunii, fără a stabili ordinea și condițiile în care se vine la moștenire, astfel încât nu conține dispoziții de natură a încălca dreptul fundamental la moștenire ori principiile statului de drept, în sensul susținut de autoarea excepției.

8. Pe de altă parte, prin critica formulată, se solicită Curții Constituționale să se substituie legiuitorului și să constate neconstituționalitatea textului de lege pentru lipsa unui caz de nedemnitate, respectiv de înlăturare de la succesiune a unui moștenitor legal, ipoteză în care, în opinia instanței, s-ar încălca principiul separației puterilor în stat, Curtea urmând a se substitui astfel puterii legislative.

9. De altfel, instanța arată că art. 655 din Codul civil, care prevede cazurile de nedemnitate succesorală, nici nu face obiectul criticilor excepției de neconstituționalitate.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate formulată de autoarea excepției, deoarece, în realitate, aceasta urmărește completarea textului de lege criticat, în sensul introducerii unei reglementări din care să rezulte că "rudele mai apropiate le îndepărtează de la succesiune pe cele mai îndepărtate în cazul în care rudele mai apropiate în grad își îndeplinesc riguros obligațiile de întreținere a propriilor părinți".

12. Așa fiind, Avocatul Poporului consideră că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 659 din Codul civil din 1864, care prevăd că "Succesiunile sunt deferite copiilor și descendenților defunctului, ascendenților și rudelor sale colaterale, în ordinea și după regulile mai jos determinate". Curtea observă că soluția legislativă criticată a fost preluată, în esență, în cuprinsul art. 963 din noul Cod civil - Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, care prevede că

"

(1) Moștenirea se cuvine, în ordinea și după regulile stabilite în prezentul titlu, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, și anume descendenților, ascendenților și colateralilor acestuia, după caz.

(2) Descendenții și ascendenții au vocație la moștenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.

(3) În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, orașului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii."

16. Având în vedere că textul de lege care face obiectul excepției de neconstituționalitate nu mai este în vigoare, reținem faptul că, în legătură cu examinarea unor asemenea prevederi de lege, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. O astfel de soluție a fost justificată prin faptul că, deși abrogată, "legea civilă poate ultraactiva în unele situații, potrivit principiului «tempus regit actum»".

17. Așa fiind, Curtea este competentă și urmează a se pronunța asupra prevederilor art. 659 din Codul civil din 1864, cu care a fost sesizată, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, ele continuând să își producă efectele în cauza concretă dedusă judecății.

18. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) potrivit cărora "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate", precum și art. 46 privind dreptul la moștenire.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea excepției susține că prevederile art. 659 din Codul civil sunt constituționale numai în măsura în care prevăd faptul că rudele de grad mai apropiat le înlătură pe cele de grad mai îndepărtat de la moștenire, sub condiția ca rudele mai apropiate ca grad să își îndeplinească riguros obligațiile de îngrijire a propriilor părinți. În măsura în care rudele mai apropiate ca grad nu își îndeplinesc aceste obligații, autoarea excepției apreciază că acestea trebuie să fie înlăturate de la moștenire de rudele mai îndepărtate, dacă acestea preiau atribuțiile de îngrijire ce le reveneau copiilor.

20. Autoarea excepției apreciază că textul de lege criticat, în forma în care este redactat, fără precizările mai sus amintite, încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, privind respectarea dreptății, ca valoare fundamentală a statului de drept, precum și dreptul la moștenire al celor care s-au ocupat de întreținerea lui de cuius, dar care nu se pot bucura de moștenirea rămasă de pe urma acestuia.

21. Pe de altă parte, prin critica sa, autoarea excepției solicită Curții Constituționale să constate neconstituționalitatea textului de lege pentru lipsa unui caz de nedemnitate, respectiv de înlăturare de la succesiune a unui moștenitor legal. A accepta soluția sugerată de autoarea excepției ar echivala cu adoptarea unei teze pe care legiuitorul nu a prevăzut-o și pe care, dacă ar fi dorit să o reglementeze, ar fi prevăzut-o în mod expres, incluzând-o în norma legală criticată.

22. Față de critica astfel formulată, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, întrucât autoarea excepției solicită, în realitate, modificarea și completarea prevederilor de lege criticate, aspect ce excedează competenței instanței de contencios constituțional, întrucât, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 659 din Codul civil din 1864, excepție ridicată de Aur Erzsebet în Dosarul nr. 3.196/302/2012 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...