Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Principii generale -
ARTICOLUL 4
Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni Jurisprudență, Reviste (18), Doctrină (5)

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi. Jurisprudență, Reviste (1)

(2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială. Jurisprudență, Reviste (13), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
    În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 4 și 16 din Constituție, Curtea Constituțională aconstatat că aceasta este nefondată, deoarece, în materia răspunderii pentru încălcarea disciplinei interne, personalul clerical din cadrul unor culte se află în situații diferite față de cetățenii laici, în sensul că primii se supun normelor juridice și canonice speciale, iar ceilalți cetățeni se supun normelor juridice cu caracter special de aplicabilitate. În legătură cu principiul egalității, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat, în mod constant, că pot fi instituite prin lege tratamentele juridice diferite, justificate obiectiv și rațional pentru situații diferite. Tratamentul diferit se justifică de statutul diferit al membrilor clerului. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Considerații prealabile 
    Alături de suveranitate, înțeleasă ca putere de stat, și teritoriu, populația este un element indispensabil al statului. Analizând evoluția istorică a conceptului de stat, teoriile constituționale moderne pornesc de la constatarea că sedentarizarea populațiilor s-a produs treptat, dar într-un ritm crescător din punct de vedere cantitativ, abia către finele Evului Mediu, când, de altfel, au început să apară și statele în sensul contemporan al termenului. Treptat, în cadrul comunităților de indivizi astfel formate a avut loc un fenomen de standardizare socială și culturală, ceea ce a favorizat apariția identității între uniunea politică denumită stat și uniunea socio-culturală care este forma populației pe care îndeobște o numim națiune (I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, vol. II, ed. a 12-a, p. 160). Aceasta justifică prevederea constituțională din art. 3 alin. (4), conform căreia pe teritoriul statului român nu pot fi colonizate sau strămutate alte populații, și permite identificarea trăsăturilor populației statului român așa cum sunt acestea precizate în art. 4. De unitatea și solidaritatea membrilor unei colectivități umane care se constituie în stat depinde însăși existența sa, fundamentul unei astfel de coeziuni fiind tocmai deplina egalitate a tuturor membrilor respectivei comunități. Integrarea populației în cadrul unei comunități autonome și autosuficiente, distinctă de altele și în care regulile de supraviețuire individuală egoistă sunt armonizate și chiar parțial înlocuite cu cele care permit perpetuarea grupului, reprezintă elementul indispensabil oricărei entități statale. Integrarea populației este cea care conduce la apariția statului și nu invers. În absența acestui element ontologic, comunitățile de indivizi constituite după orice alte criterii sau elemente pe care le declară comune nu pot decât să aspire la constituirea lor în stat, dar nu reușesc să atingă acest obiectiv. Un exemplu elocvent în acest sens este oferit în zilele noastre de Uniunea Europeană. [ Mai mult... ] 

Efectele hotărârilor CEDO și CJUE în dreptul intern, ediția 1
    Garantarea egalității în raport cu unele drepturi civile personal-nepatrimoniale este asigurată de prevederile art. 4 și art. 16 din Constituția României. [ Mai mult... ] 

Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
    În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 4 și 16 din Constituție, Curtea Constituțională aconstatat că aceasta este nefondată, deoarece, în materia răspunderii pentru încălcarea disciplinei interne, personalul clerical din cadrul unor culte se află în situații diferite față de cetățenii laici, în sensul că primii se supun normelor juridice și canonice speciale, iar ceilalți cetățeni se supun normelor juridice cu caracter special de aplicabilitate. În legătură cu principiul egalității, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat, în mod constant, că pot fi instituite prin lege tratamentele juridice diferite, justificate obiectiv și rațional pentru situații diferite. Tratamentul diferit se justifică de statutul diferit al membrilor clerului. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Considerații prealabile 

    Alături de suveranitate, înțeleasă ca putere de stat, și teritoriu, populația este un element indispensabil al statului. Fiecare din cele trei elemente ale statului cunoaște determinări constituționale precise, care pot fi deduse din interpretarea sistematică a primelor articole din Legea fundamentală. Astfel, puterea de stat (suveranitatea) aparține poporului, termen folosit în sensul de comunitate umană a cărei solidaritate se bazează pe legătura civică (art. 5) dintre cetățeni și stat, și nu pe interacțiuni în cadrul unei etnii ori în cadrul unui trib sau clan, legături ce ar putea reuni ființe umane în jurul unei identități comune asumată subiectiv. Populația statului român este alcătuită din toți cetățenii români, atât cei care se află pe teritoriul statului, cât și cei care se află în afara granițelor (art. 7 și art. 17), atât cei care se declară de etnie română, cât și cei care aparțin minorităților naționale (art. 6). Această populație rezidă pe un teritoriu care este inalienabil (art. 3). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Statul român
Suveranitatea
Teritoriul
Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni
Cetățenia
Dreptul la identitate
Românii din străinătate
Pluralismul și partidele politice
Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale
Relații internaționale
Dreptul internațional și dreptul intern
Simboluri naționale
Limba oficială
Capitala
Reviste:
Reflecții privind reglementarea principiilor "egalității înaintea legii", a "egalității în fața legii", și a "egalității în drepturi" în Constituțiile române și în dreptul comparat - aspecte selective
Interferența între principiile constituționale ale egalității și proporționalității – semnificații juridice și implicații sociale
Introducerea părții responsabile civilmente în procesul penal: probleme de constituționalitate
Dispozițiile art. 33 din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Avocat
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2017
Principiul egalității ca bază a ordinii constituționale
Discriminarea în educație pe criteriul de conștiință și religie. Partea a doua: prezența simbolurilor religioase în școlile publice din România
Dreptul și revoluția (II)
Revista Curierul Judiciar nr. 1/2019
Culte religioase. Acte de încălcare a disciplinei interne. Norme proprii ale cultelor
Doctrină:
Efectele hotărârilor CEDO și CJUE în dreptul intern, ediția 1
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...