Teritoriul | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Principii generale -
ARTICOLUL 3
Teritoriul Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (4)

(1) Teritoriul României este inalienabil. Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

(2) Frontierele țării sunt consfințite prin lege organică, cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (5)

(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine. Jurisprudență

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
    22.În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 1, art. 3, art. 5, art. 20, art. 31, art. 40, art. 51, art. 124 și art. 126, Curtea apreciază că acestea nu sunt incidente în cauza dedusă controlului de constituționalitate. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Noțiunea de organizare administrativ-teritorială 
    Noțiunea de organizare administrativ-teritorială reprezintă delimitarea teritoriului statului în unități administrativ-teritoriale (D. Apostol Tofan, Instituții administrative europene, p. 129), care au sarcina să administreze o populație trăind pe o anumită parte din teritoriul național, sau ceea ce doctrina franceză numește decupaj administrativ al teritoriului (C.-L. Popescu, Autonomia locală și integrarea europeană, p. 35, 38). Scopul delimitării teritoriului în unități administrativ-teritoriale este acela ca statul să poată îndeplini pe teren sarcinile pe care le are, care sunt atât de complexe, încât nu pot fi realizate pe întreaga întindere a teritoriului doar cu ajutorul organelor centrale. De asemenea, numărul mare al cetățenilor creează imposibilitatea realizării nevoilor lor doar cu sprijinul organelor centrale ale statului. Dacă acestea ar avea în competența lor rezolvarea tuturor problemelor mărunte și numeroase legate de viața locală, atunci ele nu s-ar mai putea concentra asupra îndeplinirii sarcinilor fundamentale care revin unui stat (T. Drăganu, Drept constituțional și instituții politice. Tratat elementar, vol. I, p. 201). [ Mai mult... ] 

Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
    22.În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 1, art. 3, art. 5, art. 20, art. 31, art. 40, art. 51, art. 124 și art. 126, Curtea apreciază că acestea nu sunt incidente în cauza dedusă controlului de constituționalitate. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Noțiunea de organizare administrativ-teritorială 

    Statul procedează la organizarea administrației publice prin Constituție și prin legi, stabilind, pe de o parte, organizarea administrativă a teritoriului, iar, pe de altă parte, implantarea și rolul autorităților publice în aceste unități administrativ-teritoriale (I. Vida, I.C. Vida, Puterea executivă și administrația publică, p. 133). Noțiunea de organizare administrativ-teritorială reprezintă delimitarea teritoriului statului în unități administrativ-teritoriale (D. Apostol Tofan, Instituții administrative europene, p. 129), care au sarcina să administreze o populație trăind pe o anumită parte din teritoriul național, ceea ce doctrina franceză numește decupaj administrativ al teritoriului (C.-L. Popescu, Autonomia locală și integrarea europeană, 1999, p. 35, 38). Scopul delimitării teritoriului în unități administrativ-teritoriale este acela ca statul să poată îndeplini pe teren sarcinile pe care le are, care sunt atât de complexe, încât nu pot fi realizate pe întreaga întindere a teritoriului doar cu ajutorul organelor centrale. De asemenea, numărul mare al cetățenilor creează imposibilitatea realizării nevoilor lor doar cu sprijinul organelor centrale ale statului. Dacă aceste organe ar avea în competența lor rezolvarea tuturor problemelor mărunte și numeroase legate de viața locală, atunci ele nu s-ar mai putea concentra asupra îndeplinirii sarcinilor fundamentale care revin unui stat (T. Drăganu, Tratat, vol. I, 1998, p. 201). [ Mai mult... ] 

Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
    Deoarece bunurile sunt lucrurile care pot forma obiectul unui drept patrimonial, precum și pentru că numai legea poate scoate un bun din circuitul civil (nu și convenția părților), considerăm că sunt scoase din circuitul civil teritoriul României A se vedea art. 3 alin. (1) din Constituția României., bunurile enumerate în art. 136 alin. (3) din Constituție, precum și unele bunuri fără stăpân, ca de exemplu: comoara, bunurile abandonate, și alte bunuri cuprinse în legi ordinare. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Statul român
Suveranitatea
Teritoriul
Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni
Cetățenia
Dreptul la identitate
Românii din străinătate
Pluralismul și partidele politice
Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale
Relații internaționale
Dreptul internațional și dreptul intern
Simboluri naționale
Limba oficială
Reviste:
Aspecte argumentative și legislative privind domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale
Evoluția constituționalismului în România (I)
Alt timp nu avem (V)
Autorități publice vs. instituții publice/instituțiile de interes și utilitate publică. Delimitări conceptuale
Scurte considerații asupra competenței instanțelor române în litigiile cu element de extraneitate
Imigrația și integrarea imigranților
Neconstituționalitatea reglementării care consacră, în realitate, un mijloc de realizare a controlului de constituționalitate, respectiv controlul de constituționalitate a hotărârilor judecătorești, și nu un motiv de revizuire/The unconstitutionality of the regulation actually consecrating the means of performing the constitutionality control, i.e. the court order constitutionality control, and not a reason for review
Unitățile administrativ-teritoriale - subiectele asociațiilor de dezvoltare intercomunitară
Admitere excepție de neconstituționalitate. Sintagma "al exemplarelor cu potențial agresiv" din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi
Atribuțiile Prefectului în contextul descentralizării și deconcentrării administrative
Doctrină:
Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept electoral, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
;
se încarcă...