Suspendarea din funcție | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Președintele României -
ARTICOLUL 95
Suspendarea din funcție Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (5)

(1) În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută. Doctrină (4)

(2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui. Doctrină (1)

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui. Reviste (3), Doctrină (3)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Cauzele pentru care poate fi suspendat din funcție 
    Textul articolului se referă la răspunderea politică a șefului de stat. Răspunderea sa pentru activitatea pe care o desfășoară în această calitate este o problemă complexă și delicată ce a suscitat numeroase transformări de-a lungul timpului. Cu toate acestea, trebuie spus că nici șeful statului nu poate fi în afara răspunderii. [ Mai mult... ] 

Drept electoral, ediția 1
    Un asemenea drept de revocare este însă prevăzut în România de Constituție, doar pentru demiterea Președintelui, în condițiile art. 95. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Cât privește mandatul șefului de stat, Constituția nu prevede un lucru similar, lucru firesc față de faptul că el este ales de către cetățeni la nivelul întregii țări, circumscripția electorală fiind toată țara. Art. 95 alin. (3) prevede însă că „Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui”. Din acest text rezultă clar că rechemarea din funcția de președinte al republicii opot face numai alegătorii, prin intermediul referendumului. Această posibilitate este consecința juridică araportului constituțional de reprezentare, stabilit între cetățenii români (alegători) și șeful statului, raport ce-și are baza juridică în art. 2, 81 și 95 din Constituție. Aici dreptul de demitere este rezultanta exercitării numai de către popor asuveranității naționale care-i aparține. Este adevărat că Președintele României este ales de către toți cetățenii țării cu drept de vot, iar jurământul prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituție este, într-o asemenea viziune, sinteza constituțională aobligațiilor ce revin șefului de stat în acest raport de reprezentare. Într-o asemenea structură aexplicațiilor științifice și aexegezei textelor se pare că nu există oincompatibilitate absolută între mandat și revocare, ca detaliu al responsabilității celor aleși. În legătură cu dreptul de revocare, desigur cu aplicare la sistemul elvețian, s-a arătat că, introdus în constituțiile cantoanelor în cursul anilor 1850-1880, nu afost utilizat, din cauza referendumului care era un mijloc suficient, și acăzut în desuetudine, nepătrunzând în dreptul federal. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    3.Constituția consacră în art. 95 oformă de răspundere politică aPreședintelui, prevăzând suspendarea acestuia din funcție în anumite condiții, urmată de organizarea unui referendum pentru demiterea sa. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Cauzele pentru care poate fi suspendat din funcție 

    Textul articolului se referă la răspunderea politică a șefului de stat. Răspunderea sa pentru activitatea pe care o desfășoară în această calitate este o problemă complexă și delicată ce a suscitat numeroase transformări de-a lungul timpului. Cu toate acestea, trebuie spus că nici șeful statului nu poate fi în afara răspunderii. 
    Acest articol reglementează doar răspunderea politică a șefului de stat, următorul articol din Constituție fiind cel care reglementează răspunderea penală a lui. Urmările răspunderii politice reglementate de acest articol sunt, după cum vom vedea, de fapt, urmări politico-juridice. Această răspundere intervine atunci când Președintele săvârșește fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției. Fapta este cu atât mai gravă cu cât Președintele statului este cel care veghează la respectarea Constituției, conform art. 80 din Legea fundamentală. În cazul în care Președintele săvârșește fapte grave de încălcare a Constituției cele două Camere ale Parlamentului, în ședință comună, cu votul majorității membrilor lor și după consultarea Curții Constituționale, îl pot suspenda din funcție pe Președinte. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Numirea Guvernului
Consultarea Guvernului
Participarea la ședințele Guvernului
Mesaje
Dizolvarea Parlamentului
Referendumul
Atribuții în domeniul politicii externe
Atribuții în domeniul apărării
Măsuri excepționale
Alte atribuții
Suspendarea din funcție
Punerea sub acuzare
Vacanța funcției
Interimatul funcției
Răspunderea președintelui interimar
Actele Președintelui
Indemnizația și celelalte drepturi
Rolul și structura
Învestitura
Jurământul de credință
Incompatibilități
Reviste:
Referendumul la confluența normelor dreptului național și a reglementărilor Comisiei de la Veneția
Unele aspecte privind jurisprudența Curții Constituționale referitoare la controlul parlamentar exercitat prin comisiile de anchetă
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2019/2019
Referendumul - între libertate și constituționalitate
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Doctrină:
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept electoral, ediția 1
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
;
se încarcă...