Statutul procurorilor | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritatea judecătorească - Ministerul Public -
ARTICOLUL 132
Statutul procurorilor Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (4)

(1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. Jurisprudență, Reviste (26), Doctrină (1)

(2) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
    „Autoritatea judecătorească” se compune din instanțele judecătorești potrivit art. 126 - 130, Parchetele care funcționează pe lângă instanțele judecătorești potrivit art. 131 - 132 și Consiliul Superior al Magistraturii conform dispozițiilor art. 133 - 134 din Constituție. [ Mai mult... ] 

Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
    Potrivit art. 132 din Constituție, text nerevizuit, Consiliul Superior al Magistraturii era alcătuit din magistrați aleși, pentru un mandat de patru ani, de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Prin acest text au fost jalonate doar principiile generale de organizare ale Consiliului Superior al Magistraturii. Legea fundamentală adeterminat modul de învestire aConsiliului Superior al Magistraturii, dar și principiul potrivit căruia acesta urmează să fie compus din magistrați. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Istoricul articolului 
    Tezele cuprindeau o singură idee, și anume că procurorii își desfășoară activitatea sub conducerea și controlul șefilor ierarhici și sub autoritatea ministrului justiției. Proiectul Constituției a reținut în art. 130 că „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea administrativă a ministrului justiției”. După dezbateri vii, mai ales în legătură cu „autoritatea ministrului justiției”, art. 131 al Constituției din 1991 prevedea că: (1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și a controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției; (2) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior (Geneza Constituției României 1991, p. 25, 452, pp. 467-596, 613, pp. 814-817). [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Istoricul articolului 

    Tezele cuprindeau o singură idee, și anume că procurorii își desfășoară activitatea sub conducerea și controlul șefilor ierarhici și sub autoritatea ministrului justiției. Proiectul Constituției a reținut în art. 130 că „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea administrativă a ministrului justiției”. După dezbateri vii, mai ales în legătură cu „autoritatea ministrului justiției”, art. 131 al Constituției din 1991 prevedea că: (1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și a controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției; (2) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior (Geneza Constituției României 1991, p. 25, 452, p. 467-596, 613, p. 814-817). [ Mai mult... ] 

Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
    Potrivit art. 132 din Constituție, text nerevizuit, Consiliul Superior al Magistraturii era alcătuit din magistrați aleși, pentru un mandat de patru ani, de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Prin acest text au fost jalonate doar principiile generale de organizare ale Consiliului Superior al Magistraturii. Legea fundamentală adeterminat modul de învestire aConsiliului Superior al Magistraturii, dar și principiul potrivit căruia acesta urmează să fie compus din magistrați. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Consiliul județean
Prefectul
Înfăptuirea justiției
Statutul judecătorilor
Instanțele judecătorești
Caracterul public al dezbaterilor
Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție
Folosirea căilor de atac
Poliția instanțelor
Rolul Ministerului Public
Statutul procurorilor
Rolul și structura
Atribuții
Economia
Proprietatea
Sistemul financiar
Bugetul public național
Impozite, taxe și alte contribuții
Curtea de Conturi
Consiliul Economic și Social
Structura
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Autoritatea ministrului justiției în raport cu procurorii, prevăzută de art. 132 alin. (1) din Constituție, în jurisprudența Curții Constituționale (II)
Unele aspecte metodologice ale practicii recente a Curții Constituționale a României
Reforma în domeniul justiției și calitatea actului de justiție - Componente necesare ale progresului social. Aspecte relevante ale contenciosului constituțional
Elemente de neconstituționalitate cu privire la art. 318 din Codul de procedură penală
Procurorul: magistrat sau agent executiv?
Supravegherea tehnică (I)
Temeiurile constituționale ale statutului procurorilor
8. Acțiune în răspundere civilă delictuală formulată împotriva procurorului. Condiții și efecte
Revista Curierul Judiciar nr. 12/2017
Doctrină:
Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...