Statutul judecătorilor | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritatea judecătorească - Instanțele judecătorești -
ARTICOLUL 125
Statutul judecătorilor Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (4)

(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

(2) Propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice. Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (1)

(3) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Jurisprudență, Reviste (15), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Legea privind registrul comerțului. Comentariu pe articole, ediția 1
    2 Natura juridică a încheierilor pronunțate de judecătorul delegat a constituit obiect de preocupare constantă a doctrinei și practicii judiciare. Opiniile au fost diferite și în funcție de modificările succesive aduse Legii registrului comerțului, în special în ceea ce privește apartenența oficiilor registrului comerțului la camerele de comerț sau la Ministerul Justiției. Spre exemplificare menționăm doar V. Pașca, C. Roșu (I), Ș. Beligrădeanu (II), Natura juridică a încheierii pronunțate de către judecătorul delegat la oficiul registrului comerțului și calea de atac împotriva acesteia, Dreptul nr. 5/1999, p. 64 și urm. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Istoricul articolului 
    Prin tezele pentru Constituție s-a stabilit că judecătorii, cu excepția celor stagiari, sunt numiți în funcție de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, precum și că judecătorii sunt inamovibili, în condițiile prevăzute de lege [pct. 3 alin. (2) și pct. 4]. În proiectul Constituției, după discutarea a numeroase amendamente, s-au reținut în art. 123 trei alineate: (1) Judecătorii, cu excepția celor stagiari, sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii; (2) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili. Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii; (3) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată. Constituția adoptată în anul 1991 prevedea în art. 124 că: (1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Președintele și ceilalți judecători ai Curții Supreme de Justiție sunt numiți pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reînvestiți în funcție. Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii; (2) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior (Geneza Constituției României 1991, p. 25, 452, 612, pp. 801-809). Actuala redactare a fost stabilită cu ocazia revizuirii Constituției prin Legea nr. 429/2003. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    În sistemul constituțional fundamentat pe echilibrul puterilor este firesc ca principalele autorități să colaboreze la constituirea autorităților. Atribuțiile ce revin Președintelui României în acest domeniu sunt: dizolvarea Parlamentului în condițiile art. 89; desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, numirea Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament, revocarea și numirea unor miniștri în caz de remaniere guvernamentală sau vacanță apostului, la propunerea primului ministru (art. 85 din Constituție); numirea atrei judecători la Curtea Constituțională, potrivit art. 142 alin. (3) din Constituție, numirea în funcție amagistraților în condițiile art. 125 din Constituție; numiri în funcții publice potrivit art. 94 lit. c) din Constituție; acordarea gradelor de mareșal, de general și de amiral [art. 94 lit. b)] etc. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 ricul articolului 

    Prin tezele pentru Constituție s-a stabilit că judecătorii, cu excepția celor stagiari, sunt numiți în funcție de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, precum și că judecătorii sunt inamovibili, în condițiile prevăzute de lege [pct. 3 alin. (2) și pct. 4]. Adunarea Constituantă, cu ocazia dezbaterilor privind capitolul dedicat puterii judecătorești, a avut ca punct de reper prevederile art. 6 din Convenția de la Roma privind protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la 4 noiembrie 1950 (Convenția europeană a drepturilor omului), potrivit cărora: „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale având caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa”. În proiectul Constituției, după discutarea a numeroase amendamente, s-au reținut în art. 123 trei alineate: (1) Judecătorii, cu excepția celor stagiari, sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii; (2) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili. Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii; (3) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată. Constituția adoptată în anul 1991 prevedea în art. 124 că: (1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Președintele și ceilalți judecători ai Curții Supreme de Justiție sunt numiți pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reînvestiți în funcție. Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii; (2) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior (Geneza Constituției României 1991, p. 25, 452, 612, p. 801-809). Actuala redactare a fost stabilită cu ocazia revizuirii Constituției prin Legea nr. 429/2003. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    În sistemul constituțional fundamentat pe echilibrul puterilor este firesc ca principalele autorități să colaboreze la constituirea autorităților. Atribuțiile ce revin Președintelui României în acest domeniu sunt: dizolvarea Parlamentului în condițiile art. 89; desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, numirea Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament, revocarea și numirea unor miniștri în caz de remaniere guvernamentală sau vacanță apostului, la propunerea primului ministru (art. 85 din Constituție); numirea atrei judecători la Curtea Constituțională, potrivit art. 142 alin. (3) din Constituție, numirea în funcție amagistraților în condițiile art. 125 din Constituție; numiri în funcții publice potrivit art. 94 lit. c) din Constituție; acordarea gradelor de mareșal, de general și de amiral [art. 94 lit. b)] etc. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Delegarea legislativă
Structura
Înființarea
Forțele armate
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Principii de bază
Autorități comunale și orășenești
Consiliul județean
Prefectul
Înfăptuirea justiției
Statutul judecătorilor
Instanțele judecătorești
Caracterul public al dezbaterilor
Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție
Folosirea căilor de atac
Poliția instanțelor
Rolul Ministerului Public
Statutul procurorilor
Rolul și structura
Atribuții
Economia
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Unele aspecte metodologice ale practicii recente a Curții Constituționale a României
Reforma în domeniul justiției și calitatea actului de justiție - Componente necesare ale progresului social. Aspecte relevante ale contenciosului constituțional
Neconstituționalitatea proiectului de lege privind eliminarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și grefierilor, adoptată în Sesiunea Extraordinară a Camerei Deputaților din 28 ianuarie 2020
Eliminarea impozitului asupra pensiilor sub 7.000 lei (99,9% din pensii) și confiscarea a ½ din pensiile de serviciu și din cele militare mai mari de 10.000 lei. Neconstituționalitatea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat, în procedură de urgență, la 18 septembrie 2019
Greșeala de judecată și eroarea judiciară. Răspunderea magistraților
Statul de drept. Semnificații constituționale și jurisprudențiale contemporane
Controlul constituționalității actului administrativ cu caracter normativ
Statul de drept. Semnificații constituționale și jurisprudențiale contemporane
Formula executorie - între formalism și inutilitate/La formule executoire - entre formalisme et futilite/Enforceability - between formalism and futility
Doctrină:
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
Legea privind registrul comerțului. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...