Statutul judecătorilor | Constituția
Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.
Autoritatea judecătorească - Instanțele judecătorești -
ARTICOLUL 125
Statutul judecătorilor Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (4)
(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)
(2) Propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice. Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (1)
(3) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Jurisprudență, Reviste (15), Doctrină (1)
Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.
Legea privind registrul comerțului. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
2 Natura juridică a încheierilor pronunțate de judecătorul delegat a constituit obiect de preocupare constantă a doctrinei și practicii judiciare. Opiniile au fost diferite și în funcție de modificările succesive aduse Legii registrului comerțului, în special în ceea ce privește apartenența oficiilor registrului comerțului la camerele de comerț sau la Ministerul Justiției. Spre exemplificare menționăm doar V. Pașca, C. Roșu (I), Ș. Beligrădeanu (II), Natura juridică a încheierii pronunțate de către judecătorul delegat la oficiul registrului comerțului și calea de atac împotriva acesteia, Dreptul nr. 5/1999, p. 64 și urm. [ Mai mult... ]
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
§ 1. Istoricul articolului
Prin tezele pentru Constituție s-a stabilit că judecătorii, cu excepția celor stagiari, sunt numiți în funcție de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, precum și că judecătorii sunt inamovibili, în condițiile prevăzute de lege [pct. 3 alin. (2) și pct. 4]. În proiectul Constituției, după discutarea a numeroase amendamente, s-au reținut în art. 123 trei alineate: (1) Judecătorii, cu excepția celor stagiari, sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii; (2) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili. Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii; (3) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată. Constituția adoptată în anul 1991 prevedea în art. 124 că: (1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Președintele și ceilalți judecători ai Curții Supreme de Justiție sunt numiți pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reînvestiți în funcție. Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii; (2) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior (Geneza Constituției României 1991, p. 25, 452, 612, pp. 801-809). Actuala redactare a fost stabilită cu ocazia revizuirii Constituției prin Legea nr. 429/2003. [ Mai mult... ]
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
În sistemul constituțional fundamentat pe echilibrul puterilor este firesc ca principalele autorități să colaboreze la constituirea autorităților. Atribuțiile ce revin Președintelui României în acest domeniu sunt: dizolvarea Parlamentului în condițiile art. 89; desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, numirea Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament, revocarea și numirea unor miniștri în caz de remaniere guvernamentală sau vacanță apostului, la propunerea primului ministru (art. 85 din Constituție); numirea atrei judecători la Curtea Constituțională, potrivit art. 142 alin. (3) din Constituție, numirea în funcție amagistraților în condițiile art. 125 din Constituție; numiri în funcții publice potrivit art. 94 lit. c) din Constituție; acordarea gradelor de mareșal, de general și de amiral [art. 94 lit. b)] etc. [ Mai mult... ]
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1
ricul articolului
Prin tezele pentru Constituție s-a stabilit că judecătorii, cu excepția celor stagiari, sunt numiți în funcție de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, precum și că judecătorii sunt inamovibili, în condițiile prevăzute de lege [pct. 3 alin. (2) și pct. 4]. Adunarea Constituantă, cu ocazia dezbaterilor privind capitolul dedicat puterii judecătorești, a avut ca punct de reper prevederile art. 6 din Convenția de la Roma privind protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la 4 noiembrie 1950 (Convenția europeană a drepturilor omului), potrivit cărora: „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale având caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa”. În proiectul Constituției, după discutarea a numeroase amendamente, s-au reținut în art. 123 trei alineate: (1) Judecătorii, cu excepția celor stagiari, sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii; (2) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili. Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii; (3) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată. Constituția adoptată în anul 1991 prevedea în art. 124 că: (1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Președintele și ceilalți judecători ai Curții Supreme de Justiție sunt numiți pe o perioadă de 6 ani. Ei pot fi reînvestiți în funcție. Promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii; (2) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior (Geneza Constituției României 1991, p. 25, 452, 612, p. 801-809). Actuala redactare a fost stabilită cu ocazia revizuirii Constituției prin Legea nr. 429/2003. [ Mai mult... ]
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
În sistemul constituțional fundamentat pe echilibrul puterilor este firesc ca principalele autorități să colaboreze la constituirea autorităților. Atribuțiile ce revin Președintelui României în acest domeniu sunt: dizolvarea Parlamentului în condițiile art. 89; desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, numirea Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament, revocarea și numirea unor miniștri în caz de remaniere guvernamentală sau vacanță apostului, la propunerea primului ministru (art. 85 din Constituție); numirea atrei judecători la Curtea Constituțională, potrivit art. 142 alin. (3) din Constituție, numirea în funcție amagistraților în condițiile art. 125 din Constituție; numiri în funcții publice potrivit art. 94 lit. c) din Constituție; acordarea gradelor de mareșal, de general și de amiral [art. 94 lit. b)] etc. [ Mai mult... ]