Statutul deputaților și al senatorilor | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Parlamentul -
SECȚIUNEA a 2-a
Statutul deputaților și al senatorilor

ARTICOLUL 69 Mandatul reprezentativ Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (3)

(1) În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului. Reviste (1)

(2) Orice mandat imperativ este nul. Jurisprudență, Reviste (2)

ARTICOLUL 70 Mandatul deputaților și al senatorilor Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (2)

(1) Deputații și senatorii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului. Jurământul se stabilește prin lege organică. Jurisprudență

(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. Jurisprudență

ARTICOLUL 71 Incompatibilități Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (3)

(1) Nimeni nu poate fi, în același timp, deputat și senator. Jurisprudență, Reviste (2)

(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului. Jurisprudență, Doctrină (1)

(3) Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică. Jurisprudență, Reviste (1)

ARTICOLUL 72 Imunitatea parlamentară Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (3)

(1) Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Jurisprudență, Reviste (3)

(2) Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Jurisprudență, Reviste (4)

(3) În caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Jurisprudență

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Generalități 
    Dispozițiile art. 69 din Constituție implică o bună cunoaștere a mandatului parlamentar, cât privește noțiunea, trăsăturile sale, categoriile de mandat (I. Muraru, M. Constantinescu, Drept parlamentar românesc, p. 285 și urm.). 
    Mandatul parlamentar este explicat în general ca fiind o funcție publică cu care membrii adunărilor (Camerelor) parlamentare sunt învestiți prin alegere, funcție al cărei conținut este determinat prin Constituție și în virtutea căreia fiecare parlamentar, reprezentând națiunea, concură la exercițiul suveranității naționale (P. Avril, J. Gicquel, Droit parlementaire, p. 23). [ Mai mult... ] 

Drept electoral, ediția 1
    În alte cuvinte, în prezent, apare ogravă contradicție care constă în faptul că actuala Lege electorală prevede tipul de scrutin majoritar uninominal, cu un tur de scrutin, pentru care era necesară reglementarea dreptului fundamental la revocare, dar care nu este prevăzut pentru că ar fi intrat în coliziune cu prevederile art. 69 din Constituție. Astfel, Legea fundamentală permite, pe baza art. 69, doar reprezentarea proporțională și nicidecum tipurile de scrutin majoritar, inclusiv uninominal. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Clarificări conceptuale privind mandatul parlamentar. Natura juridică. Trăsături 

    În doctrina franceză de drept parlamentar mandatul parlamentar este explicat în general ca fiind o funcție publică cu care membrii adunărilor (Camerelor) parlamentare sunt învestiți prin alegere, funcție al cărei conținut este determinat prin Constituție și în virtutea căreia fiecare parlamentar, reprezentând națiunea, concură la exercițiul suveranității naționale (P. Avril, J. Gicquel, J.E. Gicquel, Droit parlementaire, p. 23). Concepția mandatului ca funcție publică rezultă din transformarea reprezentării asigurată de către adunările medievale pe lângă suveran. Membrii acestor adunări erau deputați, altfel spus trimiși de către comunitățile lor pentru a fi purtătorii lor de cuvânt și a exprima dorințele lor în schimbul consimțământului la subsidiile cerute de către suveran. Puterile lor țineau de cei care i-au trimis și nu se puteau angaja decât în limitele mandatului pe care l-au primit; pentru această rațiune, acest mandat era imperativ, ceea ce înseamnă că deputații erau legați prin instrucțiunile lor de cei care i-au delegat (P. Avril, J. Gicquel, Droit parlementaire, p. 24). [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Generalități 
    Dispozițiile art. 69 din Constituție implică o bună cunoaștere a mandatului parlamentar, cât privește noțiunea, trăsăturile sale, categoriile de mandat (I. Muraru, M. Constantinescu, Drept parlamentar românesc, p. 285 și urm.). 
    Mandatul parlamentar este explicat în general ca fiind o funcție publică cu care membrii adunărilor (Camerelor) parlamentare sunt învestiți prin alegere, funcție al cărei conținut este determinat prin Constituție și în virtutea căreia fiecare parlamentar, reprezentând națiunea, concură la exercițiul suveranității naționale (P. Avril, J. Gicquel, Droit parlementaire, p. 23). [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Clarificări conceptuale privind mandatul parlamentar. Natura juridică. Trăsături 

    În doctrina franceză de drept parlamentar mandatul parlamentar este explicat în general ca fiind o funcție publică cu care membrii adunărilor (Camerelor) parlamentare sunt învestiți prin alegere, funcție al cărei conținut este determinat prin Constituție și în virtutea căreia fiecare parlamentar, reprezentând națiunea, concură la exercițiul suveranității naționale (P. Avril, J. Gicquel, J.E. Gicquel, Droit parlementaire, p. 23). Concepția mandatului ca funcție publică rezultă din transformarea reprezentării asigurată de către adunările medievale pe lângă suveran. Membrii acestor adunări erau deputați, altfel spus trimiși de către comunitățile lor pentru a fi purtătorii lor de cuvânt și a exprima dorințele lor în schimbul consimțământului la subsidiile cerute de către suveran. Puterile lor țineau de cei care i-au trimis și nu se puteau angaja decât în limitele mandatului pe care l-au primit; pentru această rațiune, acest mandat era imperativ, ceea ce înseamnă că deputații erau legați prin instrucțiunile lor de cei care i-au delegat (P. Avril, J. Gicquel, Droit parlementaire, p. 24). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Organizare și funcționare
Statutul deputaților și al senatorilor
Legiferarea
Administrația publică centrală de specialitate
Administrația publică locală
Instanțele judecătorești
Ministerul Public
Consiliul Superior al Magistraturii
Reviste:
Scurte considerații asupra răspunderii membrilor Guvernului
Revolta Curții Constituționale împotriva Codului de procedură civilă
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2019/2019
Imunitățile legale vs. controlul judiciar penal. Aspecte particulare
Regimul juridic al incompatibilităților și al conflictelor de interese aplicabil deputaților și senatorilor, precum și sancțiunile aplicabile acestora în cazul nerespectării regimului juridic al incompatibilităților și al conflictelor de interese
Evoluția constituționalismului în România (I)
Stabilitate legislativă și codificare în administrația publică
Revista Curierul Judiciar nr. 4/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 2/2019
Despre încetarea mandatului de ales local, raportată la fuziunea partidelor politice
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Drept electoral, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
;
se încarcă...