Sesizarea Camerelor | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Parlamentul - Legiferarea -
ARTICOLUL 75
Sesizarea Camerelor Jurisprudență, Reviste (23), Doctrină (3)

(1) Se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum și proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) și (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) și (5) și articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii și adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului. Jurisprudență, Reviste (3)

(2) Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. Reviste (5)

(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. Reviste (6)

(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competența sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă și cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgență. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

(5) Dispozițiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător și în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competența decizională aparține primei Camere. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    – oastfel de reexaminare reprezintă onouă deliberare, onouă lectură alegii, în fiecare dintre cele două Camere – sau în Camerele reunite, dacă legea afost adoptată în ședință comună – cu respectarea competenței prevăzute de art. 75 din Constituție, republicată; [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Repartizarea competențelor între cele două Camere ale Parlamentului 
    Legea de revizuire a Constituției a eliminat procedura de mediere dintre cele două Camere ale Parlamentului în cazul legilor organice și ordinare, a exclus, fără niciun motiv, egalitatea acestora, și a introdus partajarea competențelor între Camera Deputaților și Senat. Aparent, o asemenea repartizare a competențelor în realizarea funcției legislative a Parlamentului pare a fi benefică, sub aspectul celerității procesului legislativ. Din această optică, bicameralismul parlamentar suferă o modificare a competențelor privitoare la sesizarea Camerei Deputaților și Senatului. În primul rând, această modificare are în vedere transformarea celor două Camere ale Parlamentului, din Camere simetrice, în Camere asimetrice. Până la modificarea Constituției, Camera Deputaților și Senatul puteau fi sesizate, fără discriminare, cu orice proiect de lege sau propunere legislativă, pe baza opțiunii subiectului dreptului de sesizare. În cazul în care cele două Camere ale Parlamentului adoptau un proiect de lege în forme diferite, proiectul de lege constituia obiectul medierii legislative, prin intermediul unei comisii paritare, iar în caz de eșec, divergențele dintre cele două Camere ale Parlamentului se soluționau printr-o decizie a parlamentarilor, luată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu majoritatea de voturi cerută de natura legii. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Repartizarea competențelor între cele două Camere ale Parlamentului 

    Procedura de adoptare a legilor organice și ordinare s-a modificat radical după revizuirea Constituției din anul 2003, în sensul că fiecare Cameră a Parlamentului a fost înzestrată cu o anumită competență decizională, iar sesizarea Camerelor a fost supusă unui regim constituțional strict reglementat de art. 75 din Constituție. Acest articol reglementează a doua etapă a procedurii legislative, respectiv sesizarea camerei competente; din text rezultă că nu există o libertate de decizie din partea titularului dreptului de inițiativă legislativă. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Procedura adoptării legilor se bazează, deci, pe principiul clasic al dezbaterilor parlamentare din parlamentele bicamerale, adică pe succesiunea adouă dezbateri cu privire la același proiect sau propunere legislativă. Cum în urma acestui proces pot rezulta diferențe între textele adoptate de cele două Camere și cum procedura de mediere nu mai face parte din etapele de adoptare alegilor ordinare și organice, pentru soluționarea eventualelor diferențe afost prevăzută oprocedură specială, care ține seama de specializarea funcțională acelor două Camere. Art. 75 alin. (4) precizează că, în situația în care prima Cameră sesizată adoptă oprevedere care, potrivit alin. (1) al aceluiași articol, intră în competența sa decizională, prevederea va fi considerată definitiv adoptată doar dacă și cea de-a doua Cameră este de acord. Dacă în cadrul celei de-a doua dezbateri (care ar trebui să fie și definitivă, mai puțin pentru prevederea respectivă) Camera decizională pentru restul conținutului normativ dar, practic, sesizată prima dată cu privire la respectiva prevedere, ajunge la oformulare sau soluție juridică diferită față de cea adoptată de prima Camera sesizată, legea, în întregime, va fi întoarsă la prima Cameră sesizată, dar numai cu privire la prevederea în divergență. Camera primă sesizată (care are însă competența decizională cu privire la acea prevedere) va putea decide definitiv numai cu privire la acest aspect, în procedură de urgență, fără ase mai pronunța cu privire la restul textului legii. Astfel, se asigură dubla dezbatere cu privire la textul legii și se evită prelungirea excesivă aprocedurii legislative. [ Mai mult... ] 

.....
    Aceeași procedură se aplică simetric invers în situația în care Camera decizională adoptă prima oprevedere de competența decizională aceleilalte camere [a se vedea art. 75 alin. (5)]. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Ședințele Camerelor
Sesiuni
Actele juridice și cvorumul legal
Caracterul public al ședințelor
Mandatul reprezentativ
Mandatul deputaților și al senatorilor
Incompatibilități
Imunitatea parlamentară
Categorii de legi
Inițiativa legislativă
Sesizarea Camerelor
Adoptarea legilor și a hotărârilor
Promulgarea legii
Intrarea în vigoare a legii
Consiliul Legislativ
Rolul Președintelui
Alegerea Președintelui
Validarea mandatului și depunerea jurământului
Durata mandatului
Incompatibilități și imunități
Numirea Guvernului
Reviste:
4. Principiul bicameralismului. Dezvoltări și statuări de principiu în jurisprudența Curții Constituționale și în doctrină
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2019/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Reflectarea cerințelor procedurale pentru garantarea calității legii în jurisprudența Curții Constituționale a României
Aspecte teoretice și practice privind ordonanțele de urgență ale Guvernului în contextul prevederilor constituționale în vigoare și al jurisprudenței Curții Constituționale a României
Repere legislative și jurisprudențiale privind votul prin corespondență
Raporturile între dreptul național, internațional, european în cadrul controlului de constituționalitate în România
Considerații privind procedura parlamentară a reexaminării legilor din inițiativa Președintelui României
Admitere excepție de neconstituționalitate. Dispozițiile art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6 - 8, în special art. 8 alin. (1), (3) și (5), art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a legii în ansamblul său
Revista Curierul Judiciar nr. 12/2017
Doctrină:
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...