Rolul și structura | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Parlamentul - Organizare și funcționare -
ARTICOLUL 61
Rolul și structura Jurisprudență, Reviste (22), Doctrină (4)

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Jurisprudență, Reviste (65), Doctrină (6)

(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Jurisprudență, Reviste (22)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    336 I. Alexandru, M. Cărăușan, S. Bucur, op. cit., 2009, p. 208; D. Apostol Tofan, Angajarea răspunderii Guvernului, în RDP nr. 1/2003, Anul IX (29), p. 5 și urm.; M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2004, p. 2014 și urm.; I. Muraru, E.S. Tănăsescu (coord.), Constituția României. Comentariu pe articole, 2008, p. 1067 și urm.; V. Vedinaș, op. cit., 2009, p. 347 și urm. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Separația puterilor în stat și natura regimului politic din România 
    Autoritățile publice sunt forme instituționalizate prin care se exercită puterea statală. Autoritățile publice din România se cer a fi catalogate în virtutea principiului separației puterilor în stat, așa cum este el definit de art. 1 alin. (4) din Constituția României, conform căruia „statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”. Din textul constituțional rezultă că în statul român sunt delimitate trei puteri, alături de care coexistă și alte autorități și instituții publice, rezultat al concepției postmoderniste asupra dreptului. În ceea ce privește puterea legislativă, lucrurile nu s-au schimbat, Parlamentul rămânând singura autoritate publică cu atribuții în materie de legiferare, fără ca mandatul său legislativ să fie exercitat în afara colaborării cu celelalte puteri statale. În ceea ce privește puterea executivă, lucrurile au evoluat din mai multe puncte de vedere, fapt care a generat și clasificarea regimurilor politice în prezidențiale, semiprezidențiale sau prezidențialiste, în regimuri parlamentare sau în regimuri de adunare. Nu vom insista asupra deosebirilor doctrinare privitoare la tipologia regimurilor politice (J. Gicquel, Droit constitutionnel et institutions politiques, 15e éd., p. 120), dar vom încerca să stabilim integrarea regimului politic românesc într-unul din aceste modele. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    a) Cele trei «puteri» clasice se regăseau exprimate în Constituție: legislativul în normele privitoare la Parlament (art. 58 – devenit art. 61 – și urm.); executivul în normele privitoare la Președintele României și Guvern (art. 80 și urm.); justiția în normele privitoare la autoritatea judecătorească (art. 123 – devenit art. 123 – și urm.). [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Apariția și rolul Parlamentului în organizarea statală 

    La origini, parlamentele au fost create cu misiunea unică de a consimți asupra stabilirii unor impozite de către monarh, ajungând, odată cu trecerea timpului și apariția și evoluția principiului separației puterilor, să-și asume atribuții tot mai importante legate de adoptarea legilor, controlul puterii executive, alegerea unor demnitari sau desemnarea judecătorilor. În diferite Constituții Parlamentelor le sunt acordate atribuții diferențiate, în funcție de regimul politic al statului în cauză, de balanța puterilor în stat, de modul în care într-o țară sau alta acționează echilibrul forțelor politice care sunt angajate în acțiunea de guvernare. Parlamentele își exercită rolul în cooperare cu celelalte puteri, în special cu puterea executivă, Guvernul fiind rezultatul exprimării votului de încredere al celor rezultați din alegerile periodice (P.C. Timbal, A. Castaldo, Histoire des institutions politiques et des faits sociaux, p. 314-317; N. Iorga, Dezvoltarea așezămintelor politice și sociale ale Europei, p. 217-221). [ Mai mult... ] 

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    336 I. Alexandru, M. Cărăușan, S. Bucur, op. cit., 2009, p. 208; D. Apostol Tofan, Angajarea răspunderii Guvernului, în RDP nr. 1/2003, Anul IX (29), p. 5 și urm.; M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., 2004, p. 2014 și urm.; I. Muraru, E.S. Tănăsescu (coord.), Constituția României. Comentariu pe articole, 2008, p. 1067 și urm.; V. Vedinaș, op. cit., 2009, p. 347 și urm. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Dreptul de petiționare
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
Fidelitatea față de țară
Apărarea țării
Contribuții financiare
Exercitarea drepturilor și a libertăților
Numirea și rolul
Exercitarea atribuțiilor
Raportul în fața Parlamentului
Rolul și structura
Alegerea Camerelor
Durata mandatului
Organizarea internă
Ședințele Camerelor
Sesiuni
Actele juridice și cvorumul legal
Caracterul public al ședințelor
Mandatul reprezentativ
Mandatul deputaților și al senatorilor
Incompatibilități
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 10/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Constituție și constituționalism în România la douăzeci și cinci de ani de la adoptarea legii fundamentale
4. Principiul bicameralismului. Dezvoltări și statuări de principiu în jurisprudența Curții Constituționale și în doctrină
Revista Curierul Judiciar nr. 11/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 8/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 9/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 2/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2019
Doctrină:
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
;
se încarcă...