Rolul Președintelui | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Președintele României -
ARTICOLUL 80
Rolul Președintelui Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (6)

(1) Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Jurisprudență, Doctrină (1)

(2) Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (3)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    119 Președintele României „reprezintă statul român și este garantul independenței naționale și al integrității teritoriale a țării” [art. 80 alin. (1)]. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, în acest scop, președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate [art. 80 alin. (2)]. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Rolul Președintelui României 
    Articolul definește poziția Președintelui României în sistemul puterilor statului și rolul său în cadrul sistemului constituțional al țării, de aici desprinzându-se și raporturile sale cu principalele autorități statale: Parlamentul, Guvernul sau autoritatea judecătorească. 
    În dezbaterile privind adoptarea Constituției în 1991 s-a arătat că „Președintele personifică statul român și este simbolul națiunii în întregul ei, prin faptul alegerii lui directe de către popor (...) El asigură, prin exercițiul atribuțiilor ce-i revin, echilibrul și bunul mers al activității desfășurate de autoritățile publice, în conformitate cu principiul separației puterilor în stat, în vederea aplicării principiilor democratice și respectării libertății umane, pentru a nu se aduce nicio atingere drepturilor și libertăților pentru care oamenii au luptat de-a lungul istoriei” (F. Vasilescu în Geneza Constituției României 1991, p. 489). [ Mai mult... ] 

Drept electoral, ediția 1
    Prevederile art. 5 alin. (7) din Legea nr. 373/2004 (în prezent abrogată) au făcut obiectul examinării de către Curtea Constituțională, care prin Decizia nr. 339 din 17 septembrie 2004 astabilit că sunt constituționale, reținând că textele constituționale nu interzic nici explicit, nici implicit, posibilitatea ca Președintele României, în funcție la data alegerii Camerei Deputaților și aSenatului, să candideze ca independent pe listele unui partid politic, unei alianțe aacestuia pentru un mandat de deputat sau de senator, în condițiile prevăzute de textul de lege criticat. Calitatea de Președinte al României nu este prevăzută în categoria de cetățeni stabilită limitativ de art. 37 alin. (1) și de art. 40 alin. (3) din Constituție, cărora le este interzisă exercitarea dreptului fundamental de afi aleși, deși, pe durata mandatului, nu poate fi membru al unui partid politic, conform dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Constituție, republicată. Curtea nu aputut considera că situația prevăzută în art. 84 alin. (1) din Constituție, care stabilește oincompatibilitate politică temporară pentru Președintele României, ar putea, în lipsa unei prevederi constituționale, să aibă consecința interzicerii dreptului de afi ales pentru Președintele României, în condițiile în care acesta nu devine membru al unui partid politic. Numai printr-o interpretare forțată s-ar putea reține, prin adăugare la Constituție, că situația din art. 5 alin. (7) din Lege ar putea fi convertită într-o incompatibilitate, iar oastfel de interpretare ar disimula crearea unei norme constituționale, ceea ce ar contraveni principiului supremației Constituției, prevăzut în art. 1 alin. (5) din Constituție. În privința susținerii lipsei neutralității și aechidistanței în cazul aplicării prevederilor criticate, Curtea Constituțională areținut că această susținere nu reprezintă motiv de neconstituționalitate. De altfel, problema modului în care Președintele își exercită rolul său, prevăzut de art. 80 din Constituție, ține de măsura în care acesta își îndeplinește obligațiile, de etica exercitării mandatului prezidențial, care, în cazul în care este grav încălcat, atrage răspunderea constituțională atitularului acestui mandat. Apoi, mutatis mutandis, problema s-ar putea pune și cu privire la situația în care Președintele României ar candida pentru un al doilea mandat succesiv, conform art. 81 alin. (4) din Constituție. Cu toate acestea, nici nu se poate concepe să ise interzică Președintelui în funcție să candideze pe listele unui partid politic sau unei alianțe aacestuia pentru cel de-al doilea mandat succesiv, întrucât, astfel, textul respectiv ar deveni inaplicabil și lipsit de conținut. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    a) Cele trei «puteri» clasice se regăseau exprimate în Constituție: legislativul în normele privitoare la Parlament (art. 58 – devenit art. 61 – și urm.); executivul în normele privitoare la Președintele României și Guvern (art. 80 și urm.); justiția în normele privitoare la autoritatea judecătorească (art. 123 – devenit art. 123 – și urm.). [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    Astfel, potrivit art. 80 din Constituție, rămas nemodificat: „(1) Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale ațării. (2) Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare aautorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Mandatul deputaților și al senatorilor
Incompatibilități
Imunitatea parlamentară
Categorii de legi
Inițiativa legislativă
Sesizarea Camerelor
Adoptarea legilor și a hotărârilor
Promulgarea legii
Intrarea în vigoare a legii
Consiliul Legislativ
Rolul Președintelui
Alegerea Președintelui
Validarea mandatului și depunerea jurământului
Durata mandatului
Incompatibilități și imunități
Numirea Guvernului
Consultarea Guvernului
Participarea la ședințele Guvernului
Mesaje
Dizolvarea Parlamentului
Referendumul
Reviste:
Constituție și constituționalism în România la douăzeci și cinci de ani de la adoptarea legii fundamentale
Ce trebuie să știm despre Constituție, Președintele României și rezultatele parțiale?
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Referendumul - între libertate și constituționalitate
Formula executorie - între formalism și inutilitate/La formule executoire - entre formalisme et futilite/Enforceability - between formalism and futility
În legătură cu natura juridică a Curții Constituționale
Referendumul - între libertate și constituționalitate
Autoritatea ministrului justiției în raport cu procurorii, prevăzută de art. 132 alin. (1) din Constituție, în jurisprudența Curții Constituționale
Competența instanțelor ordinare în domeniul justiției constituționale (I) – Contenciosul drepturilor și al libertăților
Reexaminarea legii de către Parlament. Caracterizare și dezvoltări jurisprudențiale
Doctrină:
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept electoral, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...