Revizuirea Constituției | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

TITLUL VII Revizuirea Constituției

ARTICOLUL 150 Inițiativa revizuirii Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (3)

(1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot. Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

(2) Cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. Jurisprudență, Reviste (1)

ARTICOLUL 151 Procedura de revizuire Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (3)

(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Reviste (1)

(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, hotărăsc cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor. Reviste (1)

(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Reviste (9), Doctrină (2)

ARTICOLUL 152 Limitele revizuirii Referințe (2), Jurisprudență, Reviste (10), Doctrină (3)

(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. Reviste (6)

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora. Reviste (7)

(3) Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgență și nici în timp de război. Reviste (1)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Stabilitatea Constituției 
    Adoptarea unei constituții are o importanță majoră pentru statul și societatea unde acest lucru are loc. De esența unei Constituții este stabilitatea sa în timp, ea trebuind să fie astfel redactată încât să reprezinte un sistem de referință pentru viața politică și juridică a unei comunități umane o perioadă cât mai lungă de timp. De stabilitatea Constituției depinde, în bună măsură, stabilitatea întregului sistem normativ al unui stat, certitudinea și predictibilitatea conduitelor umane fiind necesare pentru a se asigura siguranța juridică (și nu numai) a membrilor comunității. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    În limitele precizate prin art. 150 și art. 152 din Constituția revizuită, legile constituționale formează obiectul singurei atribuții exercitate de Curtea Constituțională din oficiu. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Stabilitatea Constituției 

    Adoptarea unei constituții are o importanță majoră pentru statul și societatea unde acest lucru are loc. De esența unei Constituții este stabilitatea sa în timp, ea trebuind să fie astfel redactată încât să reprezinte un sistem de referință pentru viața politică și juridică a unei comunități umane pentru o perioadă cât mai lungă de timp. De stabilitatea Constituției depinde, în bună măsură, stabilitatea întregului sistem normativ al unui stat, certitudinea și predictibilitatea conduitelor umane fiind necesare pentru siguranța juridică (și nu numai) a membrilor comunității. Dar Constituția nu este și nu își propune să fie eternă, sau, în exprimarea plastică a lui Thomas Paine, „pretenția de a dori a guverna chiar și dincolo de mormânt este cea mai ridicolă și cea mai insolentă dintre tiranii” (O. Beaud, La puissance de l’Etat, p. 408). Încă de la apariția constituționalismului, legile fundamentale au avut vocație de a dura în timp, dar au fost permanent supuse contingenței temporale. Menționarea posibilității de a modifica Legea fundamentală în chiar textul său, precum și includerea principalelor reguli referitoare la această importantă operațiune juridică și politică, poate îndeplini o dublă funcție: aceea de a permite adaptarea continuă a Constituției la nevoile schimbătoare ale societății, în același timp asigurând textului stabilitate și o durabilitate în timp superioară celor specifice altor norme juridice. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Stabilitatea Constituției 
    Adoptarea unei constituții are o importanță majoră pentru statul și societatea unde acest lucru are loc. De esența unei Constituții este stabilitatea sa în timp, ea trebuind să fie astfel redactată încât să reprezinte un sistem de referință pentru viața politică și juridică a unei comunități umane o perioadă cât mai lungă de timp. De stabilitatea Constituției depinde, în bună măsură, stabilitatea întregului sistem normativ al unui stat, certitudinea și predictibilitatea conduitelor umane fiind necesare pentru a se asigura siguranța juridică (și nu numai) a membrilor comunității. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    În limitele precizate prin art. 150 și art. 152 din Constituția revizuită, legile constituționale formează obiectul singurei atribuții exercitate de Curtea Constituțională din oficiu. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Principii generale
Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale
Autoritățile publice
Economia și finanțele publice
Curtea Constituțională
Integrarea euroatlantică
Revizuirea Constituției
Dispoziții finale și tranzitorii
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 1/2019
Evoluția constituționalismului în România (I)
Parlamentarii propun schimbarea Constituției în privința organizării referendumului
Evoluția constituționalismului în România (III)
Referendumul la confluența normelor dreptului național și a reglementărilor Comisiei de la Veneția
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Revizuirea art. 48 din Constituția României
Revista Curierul Judiciar nr. 1/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2017
Este jurisprudența izvor de drept în sistemul de drept român?
Doctrină:
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept electoral, ediția 1
;
se încarcă...