Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - Drepturile și libertățile fundamentale -
ARTICOLUL 53
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți Jurisprudență, Reviste (152), Doctrină (12), Comentarii expert (1)

(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Jurisprudență, Reviste (19), Doctrină (1)

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății. Jurisprudență, Reviste (37), Doctrină (2)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Înlaturarea obligatiei prev. de art.215 alin.2 lit. e) Cpp - obligat. de a nu exercita profesia sau activitatea în exercit. careia au savârs - Mădălina Moceanu
Orice îngradire a drepturilor fundamentale, inclusiv al dreptului la munca, trebuie sa fie necesara instructiei penale, proportionala cu situatia care a determinat-o si sa se aplice în mod nediscriminatoriu si sa nu aduca atingere existentei dreptului sau a libertatii - art.53 din Constitutia României.
Încheierea penala nr. 79/CCP din 25 iunie 2015, Curtea de Apel Oradea, www.portal.just.ro
[ Mai mult... ]

Doctrină:

Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
    5 I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 638/2006 (nepublicată). 
    1 I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 5216/2004 (citată supra). 
    2 Ibidem. Menționăm că într-o altă speță s-a atras atenția că termenul prevăzut de art. 505 alin. (2) C. proc. pen.., fiind esențial diferit de termenele de prescripție extinctivă prevăzute de Decretul nr. 167/1958, poate fi socotit discriminatoriu, în măsura în care nu are ojustificare obiectivă și rezonabilă, prin luarea în considerare adispozițiilor art. 5 pct. 5, art. 14 din Convenția europeană adrepturilor omului și art. 3 din Protocolul adițional nr. 7 (în acest sens, ase vedea: I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 638 din 20 ianuarie 2006, nepublicată). [ Mai mult... ] 

Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene și experiențe ale sistemului român de drept, ediția 1
    625 M.Of. nr. 711 din 22 octombrie 2007.Autorul excepției de neconstituționalitate asusținut că art. 38 lit. a) din lege (i.e. posibilitatea restrângerii dreptului la libera circulație pentru categoria de persoane returnate în baza unor tratate internaționale de readmisie) ar încălca principiul constituțional consacrat de prevederile art. 25 din Constituție (i.e. libera circulație); s-a arătat și că din prevederile art. 53 din Constituție (i.e. restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) rezultau cazurile în care putea avea loc restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, însă Legea nr. 248/2005 nu conținea situațiile premisă care să fi generat sau să fi impus omăsură restrictivă. Guvernul asusținut că art. 38 lit. a) din lege nu ar fi fost contrar art. 25 din Constituție, „deoarece [ar fi fost] opțiunea legiuitorului să stabilească condițiile în care cetățenii români [puteau] circula în străinătate, acesta având competența exclusivă de reglementare. Măsura restrângerii exercitării acestui drept, pe operioadă de cel mult 3 ani, prevăzută de dispozițiile de lege criticate [era] posibilă, în temeiul prevederilor art. 53 din Constituție, ea fiind necesară atât pentru apărarea ordinii publice, cât și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană, iar, [la acea dată],ca țară acomunității europene” (sic!). Curtea Constituțională arespins excepția de neconstituționalitate și aamintit, referindu-se la decizii anterioare ale sale, că „măsura dispusă prin art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 se circumscrie situațiilor expres și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituție, respectiv apărarea securității naționale și aordinii publice, având în vedere că problema controlului migrației ilegale din România spre statele europene prezintă interes atât pe plan intern, cât și extern. Pentru aceste considerente, afost elaborată Legea nr. 248/2005, care asigură implementarea atât aprevederilor constituționale, cât și aunor prevederi în materie din documente internaționale privind drepturile omului. Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune afi menținută”. Observăm de aici, că, altfel spus, instanța constituțională nu aacordat vreo pertinență dispozițiilor tratatului sau ale Directivei 2004/38/CE în contextul aderării României la UE; pentru omotivare asemănătoare, anterioară momentului aderării, cf., de exemplu, Decizia nr. 855/28.11.2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate adispozițiilor art. 38 lit. a), art. 39 alin. (6) și ale art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații acetățenilor români în străinătate (M.Of. nr. 31 din 17 ianuarie 2007), sau Decizia nr. 901/05.12.2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate aprevederilor art. 38 lit. a), art. 39 alin. (6) și ale art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005. [ Mai mult... ] 

Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
    142 A se vedea, în acest sens, J. Carbonnier, op. cit., p. 110. 
    143 DCC nr. 19/1993 (M.Of. nr. 105 din 24 mai 1993). Instanța s-a referit la art. 49 din Constituție, în vechea numerotare, prevedere care nu asuferit modificări. 
    144 „Interdicția înstrăinării chiar pe o durată limitată, înlăturând dreptul de dispoziție al proprietarului, nu poate fi instituită decât prin lege organică”. DCC nr. 6/1992 (M.Of. nr. 48 din 4 martie 1993).
[ Mai mult... ]
 

Derularea corectă a raporturilor de muncă. Probleme. Soluții. Modele. Exemple, ediția 1
    Clauza de exclusivitate nu este admisibilă deoarece ar produce efecte cu caracter general, cu privire la salariatul căruia is-ar impune, privându-l pe acesta de dreptul de aalege în mod liber activitățile pe care urmează să le desfășoare. Articolul 53 din Constituție precizează că exercițiul unor drepturi sau libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune în unele situații expres stabilite (apărarea siguranței naționale, aordinii, sănătății ori amoralei publice, adrepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav)3 – ceea ce în general nu e cazul. 
    3 O. Ținca, op. cit., în R.D.C. nr. 6/2003, p. 60.
[ Mai mult... ]
 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Considerații prealabile 
    Articolul 53 din Constituție oferă o soluție juridică pentru adaptarea regimului juridic general de garantare a drepturilor și libertăților fundamentale la realitățile vieții sociale, economice și politice în permanentă schimbare. Pentru ca autoritățile publice să își poată îndeplini misiunile chiar și în situații excepționale fără a renunța la protecția juridică a drepturilor și libertăților, art. 53 permite restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, dar numai condiționat și cu titlu de excepție. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Dreptul la grevă
Dreptul de proprietate privată
Libertatea economică
Dreptul la moștenire
Nivelul de trai
Familia
Protecția copiilor și a tinerilor
Protecția persoanelor cu handicap
Dreptul de petiționare
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
Fidelitatea față de țară
Apărarea țării
Contribuții financiare
Exercitarea drepturilor și a libertăților
Numirea și rolul
Exercitarea atribuțiilor
Raportul în fața Parlamentului
Rolul și structura
Alegerea Camerelor
Durata mandatului
Reviste:
Exigențe constituționale impuse de principiul proporționalității în materia individualizării legale a sancțiunilor penale
Aplicarea principiului proporționalității în cazul restrângerii exercițiului unor drepturi
CCR a motivat decizia sa referitoare la neconstituționalitatea prevederilor art. 24 din Legea contenciosului administrativ
CCR: Se poate contesta și de către persoana vizată, care nu este inculpat, măsura supravegherii tehnice
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 8/2017
Considerații cu privire la proporționalitatea sancțiunilor penale. Limitele controlului Curții Constituționale. Cazul contrabandei în formă agravată
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Supravegherea administrativă a adunărilor publice versus necesitatea unei societăți democratice
CCR: Despre lista debitorilor care înregistrează obligații fiscale restante
Doctrină:
Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene și experiențe ale sistemului român de drept, ediția 1
Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
Derularea corectă a raporturilor de muncă. Probleme. Soluții. Modele. Exemple, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
;
se încarcă...