Raporturile Parlamentului cu Guvernul | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice -
CAPITOLUL IV
Raporturile Parlamentului cu Guvernul

ARTICOLUL 111 Informarea Parlamentului Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (6)

(1) Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora. În cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie. Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (2)

(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie. Doctrină (1)

ARTICOLUL 112 Întrebări, interpelări și moțiuni simple Jurisprudență, Doctrină (4)

(1) Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. Doctrină (1)

(2) Camera Deputaților sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

ARTICOLUL 113 Moțiunea de cenzură Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (5)

(1) Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Doctrină (1)

(2) Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și se comunică Guvernului la data depunerii.

(3) Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere. Doctrină (1)

(4) Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114. Doctrină (1)

ARTICOLUL 114 Angajarea răspunderii Guvernului Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (5)

(1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (1)

(2) Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113. Reviste (1), Doctrină (1)

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. Jurisprudență, Doctrină (1)

(4) În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în ședința comună a celor două Camere. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

ARTICOLUL 115 Delegarea legislativă Jurisprudență, Reviste (29), Doctrină (6)

(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (1)

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe. Jurisprudență, Reviste (2)

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței. Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (1)

(4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Jurisprudență, Reviste (34), Doctrină (2)

(5) Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunță asupra ordonanței, aceasta este considerată adoptată și se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgență. Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1). Jurisprudență, Reviste (14), Doctrină (3)

(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Jurisprudență, Reviste (27), Doctrină (3)

(7) Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3). Jurisprudență, Reviste (4)

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței. Jurisprudență, Reviste (6)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    Raporturile Parlamentului cu Guvernul constau, potrivit prevederilor constituționale, în: informarea deputaților și senatorilor (art. 111), întrebările și interpelările pe care parlamentarii le pot adresa membrilor Guvernului [art. 112 alin. (1)], posibilitatea introducerii moțiunilor simple [art. 112 alin. (2)] și de cenzură (art. 113), angajarea răspunderii Guvernului (art. 114), precum și procedura delegării legislative (art. 115). Această legătură între puterea legiuitoare și cea executivă constituie elementele funcției de control aParlamentului asupra Guvernului. Această funcție de control al forului legislativ suprem asupra Guvernului nu presupune că organul prin care se exercită puterea executivă este în subordinea Parlamentului, ci exprimă doar omodalitate de conlucrare între aceste instituții ale unui stat cu regim democratic. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Considerații prealabile 
    Principiul statuat în cadrul art. 1 alin. (4) din Constituție, republicată, care prevede că „statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”, implică atât separarea în cadrul puterii de stat acelor trei funcții esențiale ale acesteia, respectiv funcția legislativă, executivă și judecătorească, care se realizează, în mod corespunzător, prin intermediul unei puteri, fiecare atribuită unor organe distincte, cât, mai ales, realizarea unui echilibru între organele prin intermediul cărora se exercită puterile statului. De stabilirea acestui echilibru depinde realizarea unei adevărate democrații și armonii sociale, prin garantarea drepturilor și libertăților esențiale ale cetățenilor. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Controlul parlamentar cuprinde activități, organe de stat, acte normative etc. El se exercită fie direct de către întregul parlament, fie de către una din camerele sale (în sistemul bicameral), fie prin alte mijloace și forme de control. Constituția României conține multe dispoziții în acest sens, printre care menționăm: obligația Avocatului Poporului de aprezenta celor două Camere ale Parlamentului rapoarte (art. 60), răspunderea politică aGuvernului (art. 109), obligația Guvernului de aprezenta în cadrul controlului parlamentar informațiile și documentele cerute (art. 111) etc. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol II, ediția 4
    Controlul parlamentar tradițional se concretizează, la rândul său, în obligația Guvernului și acelorlalte organe ale administrației publice de aprezenta informații și documente acestuia potrivit art. 111 din Constituție, în adresarea Guvernului de întrebări, interpelări și moțiuni simple potrivit art. 112 din Constituție, în dezbaterea rapoartelor și declarațiilor primului-ministru potrivit art. 107 alin. (1) din Constituție etc., aspecte prezentate pe larg în primul volum, în contextul analizei controlului parlamentar asupra Guvernului, respectiv aprim-ministrului etc. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    Astfel, din formularea art. 111 din Constituție rezultă că și Guvernul este „organ al administrației publice” și, deci, autoritate aadministrației publice, noțiunile de organ și autoritate fiind sinonime, deși este vorba despre oautoritate reglementată într-un capitol distinct din titlul al III-lea din Constituție. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Dispoziții comune
Drepturile și libertățile fundamentale
Îndatoririle fundamentale
Avocatul Poporului
Parlamentul
Președintele României
Guvernul
Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Administrația publică
Autoritatea judecătorească
Reviste:
Delegarea legislativă - necesitate sau oportunitate pentru Guvernul român?
Aspecte teoretice și practice privind ordonanțele de urgență ale Guvernului în contextul prevederilor constituționale în vigoare și al jurisprudenței Curții Constituționale a României
Scurte considerații asupra răspunderii membrilor Guvernului
Revista Curierul Judiciar nr. 10/2017
Considerații analitice și critice referitoare la reglementările de dată recentă în materia programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi prin raportare la Constituția României și la normele de tehnică legislativă
Noțiunea de interes public, între definiții juridice și speculații economice/La notion d’intérêt public, entre définitions juridiques et spéculations économiques/The notion of public interest, between legal definitions and economic speculations
Soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională: statuările Curții Constituționale a României în privința rolului și competențelor autorităților publice
Soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională: statuările Curții Constituționale a României în privința rolului și competențelor autorităților publice
Este jurisprudența izvor de drept în sistemul de drept român?
Revista Curierul Judiciar nr. 12/2017
Doctrină:
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Legea contenciosului administrativ. Comentarii și explicații, ediția 3
Drept constituțional și instituții politice. Vol I, ediția 15
Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
;
se încarcă...