Punerea sub acuzare | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritățile publice - Președintele României -
ARTICOLUL 96
Punerea sub acuzare Jurisprudență, Doctrină (4)

(1) Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare. Reviste (1), Doctrină (1)

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României pentru a putea da explicații cu privire la faptele ce i se impută.

(3) De la data punerii sub acuzare și până la data demiterii Președintele este suspendat de drept. Reviste (1), Doctrină (1)

(4) Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    266 Publicat în MOf nr. 510 din 24 iulie 2009. 
    267 Aceste articole prevăd următoarele fapte: trădarea, trădarea prin transmitere de informații secrete de stat, trădarea prin ajutarea inamicului și acțiuni împotriva ordinii constituționale. 
    268 T. Drăganu, O infracțiune controversată: înalta trădare, în CJ nr. 12/2003, p. 89-95.
[ Mai mult... ]
 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Istoric 
    Până la revizuirea constituțională din 2003, răspunderea penală a șefului statului a fost reglementată în art. 84 alin. (3) din Constituție referitor la incompatibilități și imunități pentru Președinte care prevedea următoarele: „Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor. Competența de judecată aparține Curții Supreme de Justiție, în condițiile legii. Președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare”. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol I, ediția 4
    4.Constituția consacră, în art. 96 din Constituția republicată, oformă de răspundere penală aPreședintelui, caz în care, după punerea sa sub acuzarea de înaltă trădare, cu votul adouă treimi din totalul parlamentarilor, competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Istoric 

    Până la revizuirea constituțională din 2003 răspunderea penală a șefului statului a fost reglementată în art. 84 alin. (3) din Constituție referitor la incompatibilități și imunități pentru Președinte, care prevedea următoarele: „Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor. Competența de judecată aparține Curții Supreme de Justiție, în condițiile legii. Președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare”. Soluția reglementării suspendării din funcție a șefului de stat în articolul referitor la incompatibilități și imunități era nefirească având în vedere succesiunea logică a textelor consacrate Președintelui României, reglementându-se mai întâi tragerea la răspundere penală a șefului de stat și mai apoi atribuțiile acestuia. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Tot cu votul acel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor, camerele Parlamentului, în ședință comună, hotărăsc punerea sub acuzare aPreședintelui României pentru înaltă trădare [art. 96 alin. (1)]. Legile organice și regulamentele camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei camere [art. 76 alin. (1)]. Votul majorității deputaților și senatorilor se cere și pentru suspendarea din funcție aPreședintelui României [art. 95 alin. (1)], pentru învestitura Guvernului [art. 103 alin. (3)], pentru adoptarea moțiunii de cenzură [art. 113 alin. (1)]. Cât privește legile ordinare și hotărârile, ele se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare cameră [art. 76 alin. (2)]. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Consultarea Guvernului
Participarea la ședințele Guvernului
Mesaje
Dizolvarea Parlamentului
Referendumul
Atribuții în domeniul politicii externe
Atribuții în domeniul apărării
Măsuri excepționale
Alte atribuții
Suspendarea din funcție
Punerea sub acuzare
Vacanța funcției
Interimatul funcției
Răspunderea președintelui interimar
Actele Președintelui
Indemnizația și celelalte drepturi
Rolul și structura
Învestitura
Jurământul de credință
Incompatibilități
Încetarea funcției de membru al Guvernului
Reviste:
Noțiunea de interes public, între definiții juridice și speculații economice/La notion d’intérêt public, entre définitions juridiques et spéculations économiques/The notion of public interest, between legal definitions and economic speculations
Abrogarea normelor legale referitoare la suspendarea raportului de serviciu al funcționarului public ca urmare a trimiterii în judecată. Neconstituționalitate/The repealing of the legal provisions concerning the suspension of the public officer‘s employment relation pursuant to the initiation of the court proceedings. Non-constitutionality
Doctrină:
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
;
se încarcă...