Procedura de revizuire | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Revizuirea Constituției -
ARTICOLUL 151
Procedura de revizuire Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (3)

(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Reviste (1)

(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, hotărăsc cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor. Reviste (1)

(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Reviste (9), Doctrină (2)

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Clasificarea puterilor constituante 
    Realitățile obiective în permanentă schimbare și evoluțiile sociale tot mai accelerate impun și unele necesare ajustări și adaptări ale Constituției la contextul social, politic, economic etc. al comunității umane căreia normele sale i se adresează. Într-un stat de drept, așa cum România se declară încă din art. 1 al Legii sale fundamentale, acest lucru este posibil numai cu respectarea unor proceduri prestabilite și numai dacă el este realizat de autorități prestabilite și special investite cu această competență prin norme juridice. Procedeul este cunoscut în doctrina sub denumirea de revizuire sau modificare constituțională, iar problematica sa aduce în discuție teoria puterii constituante, precum și conceptele de putere constituantă derivată și putere constituantă instituită. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Inițiativa populară reprezintă oprocedură prin care populația unui stat dă impulsul (inițiază) unui proces decizional; acest început de decizie se poate finaliza tot cu intervenția poporului (referendum) sau printr-o decizie adoptată de autoritățile legal desemnate de acesta (lege adoptată de Parlament). Constituția României reglementează două forme de inițiativă populară: inițiativa constituțională și inițiativa legală. Am analizat inițiativa populară constituțională atunci când am detaliat regimul juridic al Constituției în vigoare și am văzut că, în conformitate cu art. 150, inițiativa revizuirii sale poate aparține și unui număr de 500.000 de cetățeni cu drept de vot, repartizați câte cel puțin 20.000 în câte cel puțin jumătate din județele țării. Așa cum se știe, acest tip de inițiativă populară trebuie să fie finalizat tot cu omanifestare de voință directă din partea poporului: conform art. 151, revizuirea Constituției este definitivă numai după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la adoptarea legii constituționale. Inițiativa populară legislativă va fi detaliat analizată cu prilejul studierii procedurii legislative; se vor putea observa, cu acel prilej, asemănările (mai ales de regim juridic) cu inițiativa populară de natură constituțională, dar și deosebirile, dintre acestea din urmă cea mai importantă fiind aceea că, pentru finalizarea procesului decizional astfel început, nu mai este nevoie de participarea directă apoporului, legea trebuind să fie adoptată doar de Parlament, în calitatea sa de adunare reprezentativă și unic for legiuitor al țării. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
§1 Clasificarea puterilor constituante 

    Realitățile obiective în permanentă schimbare și evoluțiile sociale tot mai accelerate impun și unele necesare ajustări și adaptări ale Constituției la contextul social, politic, economic al comunității umane căreia normele sale i se adresează. Într-un stat de drept, așa cum România se declară încă din art. 1 al Legii sale fundamentale, acest lucru este posibil numai cu respectarea unor proceduri prestabilite și numai dacă el este realizat de autorități prestabilite și special învestite cu această competență prin norme juridice. Procedeul este cunoscut în doctrină sub denumirea de revizuire constituțională, care se poate manifesta fie sub forma unor amendamente adăugate la textul inițial al Constituției, fie sub forma unor modificări realizate în conținutul textului Constituției. Tradiția constituțională română, confirmată și de legistica formală, cunoaște doar practica intervențiilor realizate direct în textul Constituției și nu pe cea a amendamentelor. Această problematică aduce în discuție și conceptul de putere constituantă. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Inițiativa populară reprezintă oprocedură prin care populația unui stat dă impulsul (inițiază) unui proces decizional; acest început de decizie se poate finaliza tot cu intervenția poporului (referendum) sau printr-o decizie adoptată de autoritățile legal desemnate de acesta (lege adoptată de Parlament). Constituția României reglementează două forme de inițiativă populară: inițiativa constituțională și inițiativa legală. Am analizat inițiativa populară constituțională atunci când am detaliat regimul juridic al Constituției în vigoare și am văzut că, în conformitate cu art. 150, inițiativa revizuirii sale poate aparține și unui număr de 500.000 de cetățeni cu drept de vot, repartizați câte cel puțin 20.000 în câte cel puțin jumătate din județele țării. Așa cum se știe, acest tip de inițiativă populară trebuie să fie finalizat tot cu omanifestare de voință directă din partea poporului: conform art. 151, revizuirea Constituției este definitivă numai după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la adoptarea legii constituționale. Inițiativa populară legislativă va fi detaliat analizată cu prilejul studierii procedurii legislative; se vor putea observa, cu acel prilej, asemănările (mai ales de regim juridic) cu inițiativa populară de natură constituțională, dar și deosebirile, dintre acestea din urmă cea mai importantă fiind aceea că, pentru finalizarea procesului decizional astfel început, nu mai este nevoie de participarea directă apoporului, legea trebuind să fie adoptată doar de Parlament, în calitatea sa de adunare reprezentativă și unic for legiuitor al țării. [ Mai mult... ] 

.....
    Referendumul este prevăzut de către Constituția României prin art. 151 alin. (3) în cadrul proiectelor sau propunerilor de legi de revizuire aConstituției, el trebuie organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării de către cele două Camere aproiectului sau propunerii de revizuire. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Consiliul Economic și Social
Structura
Condiții pentru numire
Incompatibilități
Independența și inamovibilitatea
Atribuții
Deciziile Curții Constituționale
Integrarea în Uniunea Europeană
Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord
Inițiativa revizuirii
Procedura de revizuire
Limitele revizuirii
Intrarea în vigoare
Conflictul temporal de legi
Dispoziții tranzitorii
Republicarea Constituției
Reviste:
Parlamentarii propun schimbarea Constituției în privința organizării referendumului
Referendumul la confluența normelor dreptului național și a reglementărilor Comisiei de la Veneția
Revista Curierul Judiciar nr. 1/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 11/2017
Evoluția constituționalismului în România (III)
Revista Curierul Judiciar nr. 1/2018
Referendumul - între libertate și constituționalitate
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Revizuirea art. 48 din Constituția României
Controlul de constituționalitate a legilor în România. Contribuții ale jurisprudenței
Doctrină:
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept electoral, ediția 1
;
se încarcă...