Principii generale | Constituția

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

TITLUL I Principii generale Reviste (2)

ARTICOLUL 1 Statul român Jurisprudență, Reviste (26), Doctrină (8)

(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (1)

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. Jurisprudență, Reviste (127), Doctrină (4)

(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (108), Doctrină (7)

(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (236), Doctrină (11)

ARTICOLUL 2 Suveranitatea Jurisprudență, Reviste (13), Doctrină (4)

(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Jurisprudență, Reviste (12), Doctrină (1)

(2) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

ARTICOLUL 3 Teritoriul Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (4)

(1) Teritoriul României este inalienabil. Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

(2) Frontierele țării sunt consfințite prin lege organică, cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (5)

(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine. Jurisprudență

ARTICOLUL 4 Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni Jurisprudență, Reviste (18), Doctrină (5)

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi. Jurisprudență, Reviste (1)

(2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială. Jurisprudență, Reviste (13), Doctrină (1)

ARTICOLUL 5 Cetățenia Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (5)

(1) Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legea organică. Jurisprudență, Reviste (1)

(2) Cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere. Jurisprudență

ARTICOLUL 6 Dreptul la identitate Jurisprudență, Reviste (13), Doctrină (2)

(1) Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

(2) Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români. Jurisprudență

ARTICOLUL 7 Românii din străinătate Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (2)

Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt. Jurisprudență

ARTICOLUL 8 Pluralismul și partidele politice Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (3)

(1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale. Jurisprudență, Reviste (1)

(2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

ARTICOLUL 9 Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (3)

Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor.

ARTICOLUL 10 Relații internaționale Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (2)

România întreține și dezvoltă relații pașnice cu toate statele și, în acest cadru, relații de bună vecinătate, întemeiate pe principiile și pe celelalte norme general admise ale dreptului internațional. Jurisprudență

ARTICOLUL 11 Dreptul internațional și dreptul intern Jurisprudență, Reviste (63), Doctrină (8)

(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Jurisprudență, Reviste (24), Doctrină (1)

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. Jurisprudență, Reviste (27), Doctrină (4)

(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituției. Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (1)

ARTICOLUL 12 Simboluri naționale Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (3)

(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu. Jurisprudență

(2) Ziua națională a României este 1 Decembrie. Jurisprudență, Reviste (1)

(3) Imnul național al României este "Deșteaptă-te române". Jurisprudență

(4) Stema țării și sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

ARTICOLUL 13 Limba oficială Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (5)

În România, limba oficială este limba română. Jurisprudență

ARTICOLUL 14 Capitala Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (2)

Capitala României este municipiul București. Jurisprudență

Acesta este un fragment din Constituția României (republicată în 2003). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1
    37 Alin. (4) al art. 1 din Constituția României, revizuită, prevede: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor-legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”. 
    38 D. Apostol Tofan, Instituții administrative europene, Ed. C.H. Beck, București, 2006, p. 19. [ Mai mult... ] 

Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
    22.În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 1, art. 3, art. 5, art. 20, art. 31, art. 40, art. 51, art. 124 și art. 126, Curtea apreciază că acestea nu sunt incidente în cauza dedusă controlului de constituționalitate. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    § 1. Considerații prealabile 
    Ca majoritatea constituțiilor moderne și Constituția României începe prin a defini și caracteriza statul român. Această tehnică de redactare constituțională este utilizată cu scopul de a introduce și prezenta sistemul constituțional, dar are și menirea de a explica fundamentul juridic al tuturor reglementărilor cuprinse în cele 156 de articole ale Constituției. În fond, principiile generale enunțate chiar la începutul legii fundamentale, în cadrul cărora se înscriu și dispozițiile art. 1, reprezintă cartea de identitate a unui stat. [ Mai mult... ] 

Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
    Puterea politică se instituționalizează prin stat, din perspectiva analizei noastre noțiunile de putere de stat și stat fiind sinonime. Pe cale de consecință, teoria puterii politice și teoria statului ar trebui să fie realizate în paralel. Așa și stau lucrurile, numai că, studierea separată ateoriei statului permite oanaliză de tip instituțional, diferită de cea realizată până acum cu privire la puterea politică. Pe lângă definirea noțiunii de studiat și prezentarea evoluției sale istorice, teoria statului presupune și analiza elementelor sale constitutive și, bazat pe acestea, oabordare sistematică anoțiunii de formă de stat, așa cum afost aceasta definită de Aristotel, adică aformei de guvernământ (relațiile care se stabilesc între autoritățile publice însărcinate cu exercitarea puterii de stat), astructurii de stat (relația dintre puterea politică și teritoriu, considerat ca element al statului) și aregimului politic (relația dintre puterea politică și populație, considerată ca element al statului). Aplicarea acestor concepte generale la cazul particular al României ne va permite explicarea trăsăturilor statului român reglementate în art. 1 din Constituție. [ Mai mult... ] 

Drept administrativ, Vol II, ediția 4
    Reamintim în acest cadru importanța acordată principiului legalității și, în primul rând, supremației Constituției, principiu plasat, cu ocazia revizuirii din octombrie 2003, la finalul art. 1 din Constituția republicată. Avantajul consacrării chiar din primul articol al Constituției constă în faptul că, pe lângă oobligație fundamentală acetățenilor, principiul supremației Constituției se întemeiază pe poziția sa supraordonată în vârful piramidei sistemului juridic, generând supralegalitatea constituțională, aplicabilă întregului sistem, astfel încât legea însăși exprimă voința generală numai cu respectarea normei constituționale (M. Constantinescu, în colectiv, op. cit., 2004, p. 3). [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Constituția:
Principii generale
Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale
Autoritățile publice
Economia și finanțele publice
Curtea Constituțională
Integrarea euroatlantică
Revizuirea Constituției
Dispoziții finale și tranzitorii
Reviste:
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2019
Revista Curierul Judiciar nr. 6/2017
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2019/2019
Admitere excepție de neconstituționalitate. Sintagma "al exemplarelor cu potențial agresiv" din cuprinsul dispozițiilor art. 6 alin. (4) fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2018
Revista Curierul Judiciar nr. 11/2018
Stabilirea standardelor de integritate constituie o chestiune de oportunitate care intră în marja de apreciere a legiuitorului/The establishment of the integrity standards is a matter of opportunity that falls under the margin of appreciation of the legislator
Revista Curierul Judiciar nr. 5/2019
Despre încetarea mandatului de ales local, raportată la fuziunea partidelor politice
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept constituțional și instituții politice, Vol II, ediția 15
Drept administrativ, Vol I, ediția 4
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
Drept electoral, ediția 1
Drept administrativ, Vol II, ediția 4
Efectele hotărârilor CEDO și CJUE în dreptul intern, ediția 1
;
se încarcă...